2,868 matches
-
în altă limbă. Noroc că nu peste mult știmpț ai mai avut de anunțat câte ceva. Și așa, toată seara am fost cu tine alături, la concert, ba chiar în antract. Numai că, în loc de familiarul tău „dragii mei”, ai spus „dragi ascultători”. Unul zicea de ce n-ai strecurat, în final, un salut, că doar bănuiai (nu-i așa că bănuiai? Că te gândeai la noi, la aparatul tău, la camera ta clujeană, la tot Clujul tău?) că stăm acolo și te ascultăm. Ce
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
Formațiilor Muzicale Radio, proiecte precum Viori de colecție sau Pianul călător, dar și aproximativ 60 de concerte din Festivalul Internațional George Enescu. Anumite concerte au fost incluse în Stagiunile Euroradio, devenind astfel evenimente internaționale cu un potențial de milioane de ascultători.
Victor Ponta: Suntem printre primii la nivel mondial by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33140_a_34465]
-
dintre ele pune stăpânire pe cealaltă. 3. Când ceea ce ați văzut sau auzit poate fi transformat în poveste, nimeni nu vă poate interzice s-o faceți. (...) 5. Peisajul unei țări străine poate fi descris, al patriei se povestește. 6. Povestitorul, ascultătorul și eroul unei povestiri sunt coproprietari. 7. Corpul ne aparține altfel decât un obiect: trebuie povestit.”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3704_a_5029]
-
copii cu părul de aur). Elementele islamice mai recente pot fi deslușite mai degrabă în calitățile morale (generozitate, răbdare, modul rațional de a soluționa probleme) și caracterul educativ al basmelor, în sfaturile („stăpânește-ți mânia și rabdă”) și urările adresate ascultătorilor („Să dea Allah ca și tu să scapi de dușmanii avuți și de necazuri”); nu în ultimul rând în modul tolerant de a vedea minciuna (ca „înflorire”), sau neținerea cuvântului dat. Prietenul trădat nu se înfurie, ci dojenește nerecunoscătorul, precum
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
însă ca un valoros compozitor și instrumentist și a fost membru fondator al formației "Mondial". Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără "Romanță fără ecou", " De va veni la tine vântul" sau "Primăvara", melodii îndrăgite de generații de ascultători și difuzate la Radio România decenii la rând. Înmormântarea va avea loc sâmbătă la ora 14:00 la Cimitirul Mărcuța din București. Formația "Mondial" a fost înființată în 1966 la București. Se numără printre primele grupuri din țară care fac
Romeo Vanica, unul dintre fondatorii "Mondial" a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35005_a_36330]
-
din Modrogan, Vasile Blaga, se declarase dispus la colaborare. ”PDL i-a propus lui Ponta, acum ceva timp, să conducă țara responsabil și să se consulte și cu opoziția. Cum ar spune Hagi, ca să fie bine, ca să nu fie rău. Ascultător de data asta, Ponta a ieșit săptămâna trecută și a spus că așteaptă PDL la discuții, să le audă propunerile. Desigur, imaginea Elenei Udrea scoțând fum pe urechi de nervi că Ponta îi legitimează pe cei de la PDL ca fiind
Pătraru: cum și-a luat Blaga una peste fălci by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35706_a_37031]
-
poate unora nu le convine considerând că vine prea devreme sau prea târziu. Într-o schimbare trebuie să fie preocuparea noastră permanentă", a afirmat Mircea Albulescu, vorbind cu plăcere despre teatrul radiofonic, mijlocul cert prin care actorul ajunge în sufletul ascultătorilor săi. Întrebat care crede că este adevărata problemă care zbuciumă sufletul poporului român, actorul a răspuns senin că "nu este nicio problemă". "Sufletul românesc, asemeni diamantelor, se păstrează și viețuiește în locurile cel mai bine ferite. Bunătatea și înțelepciunea poporului
Îndemn emoționant al lui Mircea Albulescu pentru generațiile viitoare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37819_a_39144]
-
răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii 12. Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale au străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii 12. Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale au străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el13. (...) Mulți care l au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
foarte importante; a intervenit în probleme disciplinare, convocând sinoade, destituind episcopi, închizând biserici non niceene; de asemenea, a vizitat deseori mănăstirile pentru maici din vecinătate pentru a instrui membrii comunității. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor, evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață 29. Sfântul {\footnote 24 Ibidem, p. 233. } {\footnote 25 Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
destituind episcopi, închizând biserici non niceene; de asemenea, a vizitat deseori mănăstirile pentru maici din vecinătate pentru a instrui membrii comunității. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor, evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață 29. Sfântul {\footnote 24 Ibidem, p. 233. } {\footnote 25 Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
această atribuire de roluri. Cenaclurile sunt, mai presus de orice, forme de organizare ale spațiului public în care comentariul e prioritar. Modelul este elementar și reprezintă în cele din urmă un joc de societate aparte: rolurile (de autor, respectiv de ascultător) se schimbă alternativ. Fără a fi numaidecât o regulă, cei care își citesc într-o ședință textele proprii le pot comenta, în alte întâlniri, pe ale altora. (Există chiar o presiune discretă în acest sens, taciturnii nefiind foarte bine văzuți
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
artificiu retoric, de imagini și frumoase asemănări, măreția expozițiunii, mereu amplă, bogată, mereu nouă, și, cu toate acestea, mereu accesibilă și instructivă, care știe să profite de orice ocazie și orice mișcare pentru a trage învățăminte de utilitate spirituală pentru ascultători 13. Fidel principiilor Școlii din Antiohia, al cărei ilustru reprezentant și este, el se atașează mai ales exegezei literare. Totuși, temperează rigiditatea acestei metode fie printr-un recurs prudent și moderat la un oarecare alegorism, mereu fondat pe literă, fie
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
care au dorit-o cu ardoare pe Alatiel, „la lieta” - fericita -, conform anagramei, fascinantă traducere în termeni realiști a unui simbol, anume, al fericirii hărăzite să nu fie a nimănui. Cu preambulul său lung, solemn, meditativ, Panfilo îi îndeamnă pe ascultători și pe cititori să ia seama la istorie, concentrîndu-și atenția asupra efectelor devastatoare, atît asupra indivizilor, cît și a grupurilor sociale, ale patimilor scăpate de sub control, ale excesului emotiv, ale derivei raționalității. O problemă deloc minoră pentru un cititor al
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
pe alocuri neplauzibilă (scena cu îngrijitorul de la grădina zoologică sfâșiat de leu e parcă din alt film) și monocordă, fără salturi narative, de un roman excelent, construit, întradevă r, pe o găselniță (fie și numai una psihologică) prin care destinatarii, ascultătorii, publicul, toți, sunt absorbiți discursiv de torenții verbali ai unui personaj dictatorial și nevrotic. Că acesta e și gay literar, nici o importanță. Excelența, romanul o atinge altfel (cu totul altfel) decât tematic.
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]
-
educativă este definitorie pentru activitatea Radio România încă de la înființare, mărturie stînd emisiunile și înregistrările de fonotecă cu valoare inestimabilă pentru cultura română. Emisiuni binecunoscute și longevive vor îmbrăca din toamnă haine noi, pentru a ajunge la cît mai mulți ascultători, fie maturi iubitori de cultură, fie tineri interesați de orientările artistice și culturale actuale, din literatură, teatru sau muzică.” (http://www.srr.ro/noi produse culturale radio romania- 13361) „Prin această diversitate - ne îmbie în continuare comunicatul jenant al Radio România Cultural -, proiectele
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
au fost înlocuiți? Dacă se dorea legătura cu tradiția, de ce nu a fost păstrată această legătură? Dacă ne interesează publicul „de diferite vîrste”, de ce vîrsta de pensionare a dnei Teodora Stanciu a fost utilizată ca argument decisiv? În fine, dacă ascultătorii sînt „maturi iubitori de cultură” și tinerii „interesați de orientările artistice și culturale actuale”, de ce a fost ignorată de către conducerea Radio România Cultural lista cu cei peste 1.000 de semnatari protestînd împotriva abuzului? Să vedem cîteva nume de pe această
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
modernizării ofertei editoriale a principalului post al Radio România, precum și a campaniei de marketing derulate în ultimele luni ale anului 2013. Deși în valul de primăvară se înregistrează o scădere a pieței totale de radio cu 781,4 mii de ascultători la nivel național, programele Radio România (Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor și Rețeaua Studiourilor Regionale) sunt ascultate zilnic de circa 4,5 milioane de persoane, reprezentând o treime din totalul ascultătorilor din
Vezi care este postul cu cea mai mare audiență din țară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30144_a_31469]
-
de ascultători la nivel național, programele Radio România (Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor și Rețeaua Studiourilor Regionale) sunt ascultate zilnic de circa 4,5 milioane de persoane, reprezentând o treime din totalul ascultătorilor din România. Studiul de Audiență Radio - Valul de primăvară 2014 a fost efectuat în perioada 13 ianuarie - 27 aprilie 2014 de către IMAS - Marketing și Sondaje și GFK România pe un eșantion de 9.434 de persoane dintre care 7.401
Vezi care este postul cu cea mai mare audiență din țară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30144_a_31469]
-
tânărul Dinu Pillat să nu-și poată reprezenta detalii casnice (deși Voiculescu era căsătorit și era tatăl a cinci copii). După în timp, admirația se va transforma în prietenie, așa că autorul Mozaicului istoricoliterar va ajunge să fie unul din primii ascultători ai povestirilor, în timpul seratelor intime la care mai participau îndeobște Vianu, Philippide, Cioculescu, Streinu sau frații Teodoreanu. Cât privește ineditele din această ediție, mă voi opri preț de câteva asupra proiectelor nefinalizate de antologii. Cu deosebire interesant îl găsesc pe
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
de munte, cu avînt vertical, uneori de cascadă periculos de cristalină, de pură, de îmbietoare)... Ce-i în paranteză e în plus, mă bătu pe umăr, parfumat, o nimfoaică! Las-o baltă-n țipirig, adăugă, lungindu-se infinit... Și eu, ascultător, desenai o baltă estetică, nefiresc de adîncă în mijlocul obișnuit de agitat al săptămînii...
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
Vladimir Streinu insistă asupra oralității, observând că scrierile lui Creangă, propriu-zis, nu se citesc, ci se aud. Accentul cade pe arta spunerii, textul fiind înțesat mai în tot locul de interjecții, onomatopei, întrebări și exclamații, ceea ce provoacă lectorului sentimentul de ascultător. Memorabilă de asemeni este caracterizarea făcută de Vladimir Streinu eroilor lui Creangă: "Ei își seamănă unii altora până într-atât, că par a deghiza sub nume diferite același personaj. Se simte un prototip pe care fiecare îl reproduce numai în
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
mea nu e și ceea ce cred, ba e chiar opusul înțelesului dat de mine, atunci sunt liber și față de alții și față de mine. Figura de stil a ironiei se autoanulează însă prin faptul că vorbitorul presupune că e înțeles de ascultători și astfel, prin negarea fenomenului imediat, esența intră în identitate cu fenomenul. Dacă se întâmplă uneori ca un astfel de discurs ironic să nu fie înțeles, nu e vina oratorului, decât numai în măsura în care s-a pretat la a avea de-
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
căreia îi place să-i ia peste picior atât pe prieteni, cât și pe dușmani. Despre o astfel de întorsătură ironică a discursului se spune deseori: seriozitatea asta nu-i serioasă. Expresia e atât de serioasă, că te sperii, dar ascultătorul știutor împărtășește secretul ascuns aici. însă tocmai datorită acestui fapt, ironia e din nou anulată. A spune ceva serios fără a-l lua în serios reprezintă cea mai obișnuită formă a ironiei. A doua formă, zicerea în glumă, în derâdere
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
ar fi amestecat, exploziv, cu Machiavelli: ,Cel mai mare bine pe care-l pot face cei răi este de a rămîne răi. Numai persistența lor asigură victoria celor buni. Vai de veacul în care cei răi nu au caracter". Surescitarea ascultătorului ajunge la maximum: ,De cine e, nene? întrebai uluit. - Ghici? - Zi, nene, nu mă fierbe". Autorul frazelor atît de incitante se dovedește a fi nimeni altul decît Eminescu, atras cu ingeniozitate de graeculos pe panta sarcasmului balcanic: ,Ah, Eminescu!, strigai
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]