956 matches
-
strada Sabinelor colț cu Uranus, printr-o investiție de 42.182 lei. În același timp vor fi investite alte 36.870 lei pentru modernizarea celor 3 existente prin: executarea de lucrări de nivelare și îngrădire a incintelor, turnarea de trotuare asfaltate, executarea de branșamente de utilități, achiziționarea de mobilier specific și aparatură, etc. Pasionat de arhitectura, primarul-inginer a inițiat, așa cum s-a arătat mai sus, primul proiect de sistematizare a orasului, cuprinzând printre altele și o delimitare a destinației diferitelor zone
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
special în industria ușoara și în industria de prelucrare a lemnului. Infrastructură: Satul este străbătut de drumul județean DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit, aflat într-o stare relativ bună. În sat există o stradă de cca. 1 km asfaltată, restul străzilor fiind doar pietruite, însă fiind într-o stare bună. La o distanță de aproximativ 3 km de sat, între Bucovăț și comuna Dumbrava, urmează să fie construită și viitoarea autostradă (Autostrada A1) Arad - Timișoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitești
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
vecine: Drumul Cetii, Drumul Gălzii, Drumul Benicului, Drumul Târgului (orașului) spre Teiuș. DC 78 străbate vatra satului longitudinal pe direcția SE-NV, pe o lungime de 4,5 km și este artera principală de circulație a satului, drum în întregime asfaltat. DC 75 este un drum de legătură cu satul învecinat Geomal, situat la nord, este un drum pietruit ce prezintă inconvenientul unei pante accentuate pe terasa râului. Din cauza degradării sale în timpul anotimpului rece sau în urma ploilor abundente circulația autoturismelor este
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
de Drept din București, politician, de la care și-a luat numele și parcul, la poalele dealului, unde se termină și albia majoră a Dâmboviței. Are mulți arbori, destul de bătrâni, printre care trec două alei longitudinale și trei alei transversale, toate asfaltate, dotate cu bănci și iluminat public, iar în zona centrală există un spațiu de joacă pentru copii și o fântână arteziană. Fântâna arteziană, al cărei bazin are diametrul de 14 m, este construită din beton placat cu marmură. Apa este
Parcul Romniceanu () [Corola-website/Science/327996_a_329325]
-
făcute de șosea printre dealuri, spre exemplu Sinaia se află la 30 km pe șosea, dar la 15 km în linie dreaptă peste dealul Talea. Dacă vrei să ieși din Bezdead în orice direcție trebuie să urci un deal. Șoseaua asfaltata duce la Pucioasa peste dealul Musa, spre N-E ajungi la Breaza peste dealul Costișata (drum forestier pe care se poate merge cu mașina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat), spre S-E se ajunge
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
să urci un deal. Șoseaua asfaltata duce la Pucioasa peste dealul Musa, spre N-E ajungi la Breaza peste dealul Costișata (drum forestier pe care se poate merge cu mașina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat), spre S-E se ajunge în satul Ursei pe un drum de pământ abrupt și desfundat, practicabil doar cu căruță). Bezdeadul este situat într-o depresiune perfect închisă, dominată de dealurile din jur. Altitudinea zonei construite este între 450 m
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
intersecții în formă de „X". La intersecția din centru se află ridicată o „Troița” - monument ridicat în 1938 în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial (86 morți, majoritatea în Tirol, Italia). Drumurile comunale sunt în cea mai mare parte asfaltate sau balastate. Traficul feroviar este unul adiacent teritoriului comunei, desfășurându-se pe linia de cale ferată Suceava - Rădăuți - Putna. Volovăț se învecinează cu: La nord - Municipiul Rădăuți; La sud - comună Arbore; La est - orașul Milișăuți, sat Bădeuți; La vest - comună
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
fost inclusă în zona suburbană a Capitalei. S-au produs schimbări și în ceea ce privește înfățișarea comunei. În anii 1979-1980 au fost construite în zona Combinatului de Cauciuc și a Tăbăcariei primele blocuri de locuințe. Majoritatea străzilor au fost pietruite și apoi asfaltate. Din punct de vedere administrativ, comuna a fost inclusă în 1950 în raionul N. Bălcescu al orașului regional București, până în 1968, când a devenit, cu numele de "Jilava", comună suburbană a municipiului București (satele ei fiind deja comasate într-unul
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
La nivelul localității sunt aproximativ 10.730 păsări, 656 bovine, 2255 caprine, 8845 ovine, 1195 porcine, 253 cabaline, 387 familii de albine. Infrastructură comunei Mihail Kogălniceanu presupune alimentarea cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 80% din suprafața, drum asfaltat pe 3%, servicii de telefonie, cablu TV și internet etc. Sistemul sanitar presupune 2(două) unități sanitare,2 farmacii și cabinete individuale. Sistemul de învățământ este dezvoltat printr-un cămin, 3 grădinițe și 3 școli din învățământ primar și gimnazial
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
care joacă un rol important în structurarea circulațiilor în interiorul cartierului este Str. Trompetului care se naște deasemenea în perimetrul Pieței Ferentari și se dezvoltă înspre vest până la Str. Humulești. Între aceste artere se dezvoltă numeroase străzi în marea lor majoritate asfaltate. În cartier școlile și grădinițele sunt distribuite uniform în teritoriu asigurând accesul facil al copiilor la acestea. Clădirile ce le adăpostesc au fost construite după cel de-al doilea război mondial cu excepția Grădiniței nr. 54 ce a funcționat inițial ca
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
frontieră Giurgiu-Oltenița în dreptul localității Greacă. <br> Drumul Județean 401 parcurge localitatea Vărăști pe o distanță de 10,8 km. Drumul Județean 401B, drum ce face legătura între localitatea Berceni și Vărăști pe o distanță de 8 km este un drum asfaltat. <br> Drumul Județean 412 face legătura între Vărăști și Frumușani, făcând legătură cu DN4. În localitatea Vărăști s-a nascut poetul Vasile Militaru. În comuna există o serie de monumente istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care datează
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
de sud-est al Bihorului, în depresiunea Beiușului, la poalele vestice ale Munților Bihorului. Pornind din municipiul Beiuș pe DN 75 se ajunge la Ștei, apoi la Lunca unde pe stânga apare ramificația spre Arieșeni; după ce urcă o pantă scurtă, șoseaua asfaltată străbate un platou întins numit Dumbrava coborând lin în Câmpani. La circa 6 km de la Lunca, pe această șosea se intră pe neobservate în Fânațe. În amonte, la circa 2 km, se află orașul Nucet, la nord la 1,5
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
schit de călugări care aparținea de mănăstirea Vulcanesti, ultimul monah cunoscut al schitului respectiv purtând numele Vlad. Mănăstirea este situată la 28 km nord de orașul Ploiești, la 16 km sud de Slănic - Prahova, la 500 m est de șoseaua asfaltata Plopeni-Slănic, la 800 m nord-vest de gară Mălăiești și la 8 km vest de șoseaua Ploiești-Vălenii de Munte-Brașov. Complexul mânăstiresc este construit în marginea de est a satului Mălăieștii de Jos. La nici un km nord-vest de mănăstire se întinde dealul
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
Stația de tren a Racoviței|thumb|right|250px]] Apărute din necesități vitale social-economice, căile de comunicație care împânzesc hotarul satului într-o rețea cu o bogata configurație, au cunoscut în decursul vremurilor o permanentă evoluție, de la simple ""cărărușe"" până la drumul asfaltat care trece prin mijlocul satului. Până în [[1945]] legătura cu [[Bradu, Sibiu|Bradu]] era asigurată de un drum vicinal, devenit ""fără obiect"" după desființarea ""corabiei""(bacului) prin intermediul căreia locuitorii celor două comunități puteau să treacă [[Râul Olt|Oltul]], legătura cu cele
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
variază între 70 și 78 metri. Satul s-a înființat în preajma anului 1884, prin împroprietărirea "însurățeilor" conform legii din 1879. Numele satului a fost dat în cinstea cavaleriei române participante la recent încheiatul război ruso-turc. Prin sat trece drumul județean asfaltat DJ 220, care permite legătura auto cu orașele Buzău (32 km) și Râmnicu Sărat (26 km). În apropiere se exploatează zăcăminte de gaze naturale. Are o fabrică de brânzeturi. Ocupația de bază este agricultura. Are o școală I-IV, cu
Roșioru, Buzău () [Corola-website/Science/301036_a_302365]
-
scriitorul face o carte din dialoguri. Țăranii lui se nasc vorbind și mor vorbind ca-n somn, mor cu vorbele pe buze. Problemele lor de existență sunt mai mult de nedumerire în fața apelor timpului. Drumul navetei lor nu-i tocmai asfaltat. E o mergere prin hârtoape. Ei pleacă din sat și știu că au plecat, dimineața, din sat. Dar când se intorc nu mai sunt tot atât de siguri că s-au întors. Nu mai găsesc satul și nu se mai găsesc pe
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Legea Fondului Funciar pentru 9,32 ha. Manasia este situată în partea de vest a județului Ialomița, pe stânga râului Ialomița, având o suprafață de 200 ha. Căi de comunicație: DN2A Urziceni-Constanța, drumul asfaltat Manasia-Gârbovi. Teritoriul comunei este traversat de linia CFR Urziceni-Slobozia iar la extremitatea de N-V se află linia CFR Urziceni-Făurei. Cele mai apropiate orașe sunt Urziceni la 2 km și Slobozia la 60 km. Parohia Manasia este de categoria I-
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
Iași, în localitatea Vlădiceni (din comuna suburbană Tomești), pe locul numit în cronici "Poiana Vlădicăi". se află la poalele unui deal împădurit, de unde se poate vedea întreaga zonă industrială a municipiului Iași. Drumul care duce la mănăstire este un drum asfaltat, dar care nu a fost întreținut. Potrivit tradiției locale, în anul 1415, domnitorul Alexandru cel Bun și mitropolitul Iosif Mușat au întâmpinat la marginea Iașului, în locul unde se află astăzi Mănăstirea Vlădiceni, alaiul care ducea moaștele Sf. Mare Mucenic Ioan
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
La etaj are cerdac susținut de stâlpi din lemn cu parapet, grilaj de scândură vopsit în culoarea maro. Clădirea adăpostește chiliile, trapeza pictată, bucătăria, stăreția. Este acoperită cu tablă zincată. În incintă s-a creat un frumos parc cu alei asfaltate. La 100 de metri nord-vest se află o altă construcție, din zid de cărămidă, lungă de 80 de metri, orientată de la sud la nord, acoperită cu plăci de azbociment. Aici sunt grajdurile animalelor și fânarul.
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
scandinavo - baltice. Așezarea se găsește la aproximativ 20 km de municipiul reședință de județ - Suceava, pe malul stâng al râului Suceava. Accesul în localitate se face parcurgând DN 29, până în cartierul Salcea ( 12 km ) și de acolo pe un drum asfaltat, pe o distanță de 8 km. Satul Prelipca a fost atestat la 1828, într-un document cartografic, ca parte componentă a moșiei Salcea. Ulterior satul a făcut parte, începând cu anul 1875, din comuna Salcea. Din 2003, comuna Salcea, în urma
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului Accesul se face din E58 pornind de la Gura Humorului spre Câmpulung Moldovenesc, cu viraj la stânga spre Voroneț, iar apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului. Rezervația naturală are o suprafață de 0,50 hectare. Ea reprezintă o zonă parțial împădurită (pin silvestru, brad, molid fag), în a cărei teritoriu se află: Merită menționat faptul că afinul negru, se afla aici
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
de canalizare • Încălzirea în sistem centralizat Nr apartamante și clădiri racordate :Nu • Rețeaua de drumuri Lungimea totală a drumurilor : 54,2 km Din care drumuri naționale: 0; drumuri județene: 9 km; drumuri comunale: 11,7 km Gradul de modernizare - Străzi asfaltate - lungime 9 km drumul județean, 2, 7 km drumuri comunale , Lungime trotuare 150 m Parcări - suprafață ... • Serviciul de salubritate Colectarea deșeurilor Groapă de gunoi: Nu deținem • Alimentare cu gaz: Nerealizata • Terenuri și construcții (civile și industriale) abandonate care pot reprezenta
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
oază turistică". La acest cadru natural se adaugă alte numeroase atribute, ce pledează toate în favoarea localității din punct de vedere turistic, în primul rând, pitorescul natural ce se păstrează original, lipsit total de elemente poluante. Căile de comunicație, bine întreținute, asfaltate și legate articulat cu rețeaua rutieră a județului și națională (6 km față de orașul Horezu, 50 km de municipiul Râmnicu Vâlcea) care pătrund în cadrul natural al munților, constituie un element ce favorizează "activitatea turistică în zona". Portul național tradițional, pitoresc
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
temperatură diurne și sezoniere. În sezonul cald, temperatura medie a aerului este cu 2-3,5 grade Celsius mai scăzută în interiorul și în zonele limitrofe ale parcului, și cu 12-14 grade Celsius mai scăzută decât temperatura construcțiilor și suprafețelor betonate și asfaltate. În parcelele cu umbră deasă, diferențele pot fi de până la 5 grade Celsius, în comparație cu porțiunile umbrite doar de clădiri. Noaptea, radiațiile termice infraroșii emise de suprafețele artificial insolate în timpul zilei sunt absorbite de arbori, rezultând într-o răcorire nocturnă mai
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
față de municipiul Cluj-Napoca, reședința județului Cluj. Pe mejdia hotarului, în Nord-Vest urcată pe culmea înpădurită a Dealurilor Dejului iar în Sud-Est trecută pe malul drept al Someșului, se învecinează cu hotarele satelor Vad, Cășeiu, Viile Dejului și Coplean. Un drum asfaltat asigură o relație lesnicioasă cu municipiul Dej și așezările din aval. Hotarul satului, așezat la periferia estică a Podișului Someșan, face parte din subunitatea geografică a Dealurilor Dejului și Culuarul Someșului. Din punct de vedere geomorfologic, acesta este alcătuit din
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]