727 matches
-
Kacimi răspunde că este vorba despre o foarte veche credință semită care considera podoaba capilară ca fiind o reflexie a părului pubian (din jurul organelor sexuale). Elaborând pe baza unor astfel de tradiții, în secolul al 12-lea înainte de Hristos, regele asirian Teglat Falazar face obligatoriu portul voalului, el stipulând că prostituatele nu trebuie sa-l poarte, ca semn al decadenței lor. <BR> În tradiția evreiască, acoperirea părului de către femei reprezenta un semn de modestie vis à vis de bărbați. Cu creștinismul
Voalul islamic () [Corola-website/Science/309043_a_310372]
-
, sau "i", primul stat antic de pe teritoriul Azerbaidjanului istoric, situat în Azerbaidjanul de Sud (sec.IX-VII î.Hr.) Pericolul invaziilor din partea vecinilor de temut, în primul rând din partea asirienilor, a făcut ca triburile din zona lacului Urmia să se unească. Încă din a doua jumătate a sec. IX î.e.n. a început să se formeze regatul Manna, fiind prima formațiune statală mare pe teritoriul Azerbaidjanului. Populația din Manna era preponderent
Manna () [Corola-website/Science/309167_a_310496]
-
au apărut aici contradicții sociale adânci, se ducea lupta atât în interiorul clasei dominante cât și între conducătorii de la vârf și păturile largi sociale. Formarea și consolidarea statului Manna a avut loc în condițiile luptei îndârjite împotriva incursiunilor permanente ale împăraților asirieni și Urartului vecin. O luptă îndârjită pentru posedarea raionului Urmia a izbucnit între cele două state puternice, Asiria și Urartu la sfârșitul sec. IX- începutul sec. VIII î.e.n. În timpul domniei lui Menua, suveranul Urartului, si fiului acestuia, Arghiști, urarții au
Manna () [Corola-website/Science/309167_a_310496]
-
granița dintre mileniile II și I î.e.n. Manna și-a extins într-o măsură însemnată posesiunile în perioada suveranului Ahșeri (care a condus țara până în anii 50 sec. VII î.e.n.). Cu conducătorul Mannei s-au răfuit atât urarții cât și asirieni. Totuși înflorirea ținutului Manna nu a durat mult timp. Războiul fără succes a înăsprit și mai mult situația tensionată din țară. A izbucnit răscoala care s-a încheiat cu moartea suveranului Ahșeri. Ualli, cel care i-a urmat la tron
Manna () [Corola-website/Science/309167_a_310496]
-
a fost însoțit de modificări în modul de viață, în arta militară, structura socială, instituțiile politice și religia aborigenilor. Acest proces s-a intensificat in deosebi odată cu cucerirea teritoriului Manna de către medieni. Uniunea tribală a medienilor, judecând după mărturiile scrise asirieni, începând cu a doua jumătate a sec. IX î.e.n., s-a amplasat în principal în afara granițelor teritoriului din Azerbaidjanul de Sud. Numai o parte neînsemnată a acestuia era ocupată de regiunile din ținuturile estice din partea de sud a Azerbaidjanului.
Manna () [Corola-website/Science/309167_a_310496]
-
cum ar fi kurzii, talișii, tații, grecii și țiganii, toate împrăștiate în diferite zone ale Caucazului. Printre popoarele turcice, este cel azer, la sud-est, și turcici kipceak (kumâk, nogai, karaciai și balkar), la nord. Singurele popoare semitice din Caucaz sunt asirienii, care au fugit înspre teritoriile ruse, fiind prigoniți de turci la sfârșitul Primului Război Mondial. Asirienii trăiesc în principal în orașe. Mai sunt, ca peste tot, și evreii juhuro, urmașii celor care au reușit să-i mozaizeze pe celebrii barbari, khazarii, cei
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
ale Caucazului. Printre popoarele turcice, este cel azer, la sud-est, și turcici kipceak (kumâk, nogai, karaciai și balkar), la nord. Singurele popoare semitice din Caucaz sunt asirienii, care au fugit înspre teritoriile ruse, fiind prigoniți de turci la sfârșitul Primului Război Mondial. Asirienii trăiesc în principal în orașe. Mai sunt, ca peste tot, și evreii juhuro, urmașii celor care au reușit să-i mozaizeze pe celebrii barbari, khazarii, cei care reușiseră să oprească ofensiva arabă din timpul efervescenței islamice. Economia tradițională a popoarelor
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
de dezvoltare socială a societătilor din partea de nord a Azerbaidjanului a fost ceva mai scăzut în comparație cu cel al celor din partea de sud a Azerbaidjanului, unde încă nu existau formațiuni statale. Pericolul invaziilor din partea vecinilor de temut, în primul rând din partea asirienilor, a făcut ca triburile din raionul Urmia să se unească. Încă din a doua jumătate a sec. IX î.e.n. a început să se formeze regatul Manna, fiind prima formațiune statală mare pe teritoriul Azerbaidjanului. Populația din Manna era preponderent sedentară
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
favorabile. Aceste orașe putând crea pe o perioadă limitată țări rezistente cum ar fi: Sumerul, Babilonul. Mesopotamienii credeau în mai mulți zei, aceste culturi se oficiau în temple. "Perioada de dezvoltare este în: - perioada sumero-akkadiană (din mileniul III î.Hr.) - perioada asiriană (este ultima perioadă de dezvoltare aceasta fiind între secolele IX-VII î.Hr.) - perioada Noului Babilon(între secolele VII-VI î.Hr.)" Arta Sumero-akkadiană s-a extins din cauza unor centre de cultură aflate în orașele Uruk, Akkad și Lagash. Arta s-a extins
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
importante ale statului cât și relieful având o tematică inspirată preponderent din lupte și războaie. Prin prezentarea victoriilor obținute împotriva dușmanilor relieful prezenta defapt gloria statului. Exemple pot fi: Statuile lui Gudéa, Stela regelui Naram Sim, Stindradul din Ur. Arta asiriană se întâlnește și înflorește în orașe importante ca Assur și Ninive. Această artă are influențe sumero-akkadiene și babiloniene datorită extinderii teritoritoriilor ocupate de asirieni. Arhitectura este reprezentată în mare parte de construcții impunătoare cum sunt palatele ridicate pe terase artificiale
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
gloria statului. Exemple pot fi: Statuile lui Gudéa, Stela regelui Naram Sim, Stindradul din Ur. Arta asiriană se întâlnește și înflorește în orașe importante ca Assur și Ninive. Această artă are influențe sumero-akkadiene și babiloniene datorită extinderii teritoritoriilor ocupate de asirieni. Arhitectura este reprezentată în mare parte de construcții impunătoare cum sunt palatele ridicate pe terase artificiale înalte. Palatele aveau porți de intrare înalte, scări monumentale, turnuri și creneluri. Turnurile erau decorate în relief având scene cu animale reale sau fantastice
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
În Mesopotamia au existat unele dintre cele mai importante civilizații din lumea antică, precum sumerienii, akkadienii, babilonienii, și asirienii. Aici au existat și unele culturi preistorice majore, precum Ubaid și Jemdet Nasr, precum și orașul Jarmo. Printre cei mai importanți conducători mesopotamieni se numără Ur-Nammu (regele din Ur), Sargon (a pus bazele regatului Akkadian) Hammurabi(a pus bazele regatului Babilonian
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
majore, precum Ubaid și Jemdet Nasr, precum și orașul Jarmo. Printre cei mai importanți conducători mesopotamieni se numără Ur-Nammu (regele din Ur), Sargon (a pus bazele regatului Akkadian) Hammurabi(a pus bazele regatului Babilonian) și Tiglath-Pileser I (a pus bazele regatului Asirian). Între mileniul al IV-lea î.Hr. și secolul al VI-lea î.Hr. se poate vorbi de Mesopotamia antică. Această lungă perioadă poate fi divizată astfel: Prima limbă scrisă din Mesopotamia a fost limba sumeriană, o limbă izolată. Mai apoi, o
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
La sfârșitul mileniului IV î. Hr., acest sistem a fost simplificat și abstractizat, evoluând în scrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme. Una dintre cele mai marei colecții de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Asurbanipal, regele Asiriei. În jurul anului 650
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
ex. Ninive, Samaria, Damasc și Arpad. Fiecare avea un guvernator propriu, care avea grijă ca toți locuitorii să plătească taxe; el mobiliza soldații pentru război, și asigura lucrătorii pentru construcția templelor. Era responsabil și pentru impunerea legilor. În acest mod, asirienii au reușit să mențină controlul asupra imperiului lor. Deși Babilonul era un stat relativ mic în perioada sumeriană, el a evoluat considerabil în timpul domniei lui Hammurabi. El era cunoscut sub numele de “Legiuitorul”, și în scurt timp Babilonul a devenit
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
râul Tigris. În 1987 populația era de 664.221 de locuitori, aceasta devenind până în 2002 de 1.740.000, iar 2010 ajungând chiar la 2.882.442 de locuitori. Populația este majoritară de arabi, cu mici minorități de kurzi și asirieni. Cea mai mare universitate din oraș, Universitatea din , a fost fondată pe 1 aprilie 1967, prin fuziunea cu Colegiul de Medicină, acesta fiind deschis încă din 1959. Aceasta este considerată ca fiind interesul principal al Guvernoratului Ninawa, care constă din
Mosul () [Corola-website/Science/309415_a_310744]
-
oraș a nins doar pe 23 februarie 2004, 9 februarie 2005 și pe 10 ianuarie 2013. Repere geografice în țară: Repere geografice în străinătate: Majoritatea oamenilor din Mosul sunt musulmani sunniți, desi Mosul-ul a avut un procent de creștini asirieni, care au de asemenea, o prezență în satele din jurul orașul după fondarea să (majoritate urmând Biserică Caldeeana Catolică, Biserica Catolică Siriană și Biserica Ortodoxă Siriană). Există de asemenea, un numar de arabi creștini care fac parte din Biserică Ortodoxă a
Mosul () [Corola-website/Science/309415_a_310744]
-
Biserica Caldeeana Catolică și au multe biserici protestante. Alte religii, cum ar fi Yazidi, Yarsan sau Mandean, și-au ales centrul la Mosul. Cu mult înainte de cucerirea musulmană din secolul al VII-lea, orașul vechi Nineveh a fost ceștinizat,atunci când asirienii trecut la creștinătate în timpul secolelor I și ÎI. În ciuda persecuțiilor etnice instituțional de diferite puteri politice, inclusiv a regimului Ba'ath, Mosul a menținut un mozaic multicultural și multi-religios. Istoria dificilă a orașului, încă mai contribuie la tensiuni în rândul
Mosul () [Corola-website/Science/309415_a_310744]
-
considerabilă a dialecte levantine, în special cu Arabă Aleppan. Irakieni, o descriu ca fiind „versiunea feminină” a arabei Irakului. Arabă de Mosul este influențată în mare măsură de limbile din fiecare grup etnic minoritar existent în oraș: kurzi, turkmeni, armeni, asirieni, precum și altele - infuzarea astfel a Limbii turkmene și Limbii armeene. Fiecare limbă minoritara este vorbită pe langă limba arabă. Arabă este 'lingua franca' de comunicare, educație, afaceri și de lucru oficială pentru majoritatea locuitorilor orașului. Clasa superioară și rezidenți cu
Mosul () [Corola-website/Science/309415_a_310744]
-
Asia Centrală și s-au răspândit prin intermediul indo-iranienilor nomazi. Carul de luptă a fost adoptat rapid de popoarele sedentare atât ca tehnologie militară cât și ca obiect ceremonial și de statut, mai ales de faraonii din Regatul Nou precum și de regii asirieni and Babilonieni. Strategii și-au dat seama de timpuriu de puterea și mobilitatea unităților călare, dar era dificil încă de a menține forțe mari și de incapacitatea cailor (atunci de obicei mici) de a a purta armură grea. Tacticile de
Cavalerie () [Corola-website/Science/305867_a_307196]
-
atunci de obicei mici) de a a purta armură grea. Tacticile de cavalerie au fost o inovație a nomazilor ecveștri din Asia Centrală și din stepa iraniană și triburile de păstori precum popoarele persane parți și sarmați. Fotografia alăturată arată cavaleria asiriană în basoreliefuri din 865-860 î.Hr. Pe atunci, călăreții nu foloseau pinteni, șa sau scăriță. A lupta călare a era mult mai greu decât simpla călărie. Cavalerii acționau în perechi: frâiele arcașului călare erau controlate de mâna vecinului său. Încă de pe
Cavalerie () [Corola-website/Science/305867_a_307196]
-
tip de „profeție” "vaticinium post eventum". În Mesopotamia din timpul lui Hammurabi sunt menționați profeți, unii dintre ei îndrăznind chiar să îl critice pe rege. În secolul al IX-lea î.Hr. este amintit în Siria profetul Isaia care prezice asediul asirian. Profeți asirieni din secolul al VII-lea î.Hr. prezic viitorul dinastiei Sargon. In lumea antică erau Sibilele care preziceau prin Oracole, sau preoți, vrăjitori și prezicători. Cea mai recentă colecție de scrieri profetice și relatări despre profeți este Biblia (evreiască
Proroc () [Corola-website/Science/299998_a_301327]
-
profeție” "vaticinium post eventum". În Mesopotamia din timpul lui Hammurabi sunt menționați profeți, unii dintre ei îndrăznind chiar să îl critice pe rege. În secolul al IX-lea î.Hr. este amintit în Siria profetul Isaia care prezice asediul asirian. Profeți asirieni din secolul al VII-lea î.Hr. prezic viitorul dinastiei Sargon. In lumea antică erau Sibilele care preziceau prin Oracole, sau preoți, vrăjitori și prezicători. Cea mai recentă colecție de scrieri profetice și relatări despre profeți este Biblia (evreiască și Vechiul Testament
Proroc () [Corola-website/Science/299998_a_301327]
-
au apărut în halkolitic, în mileniul al VI-lea î.Hr. și au dăinuit pînă în epoca bronzului timpuriu. Populația băștinașă a întemeiat aici așezarea cu numele Hattuș. În mileniul II î.Hr. la marginea localității a apărut o colonie de negustori asirieni, care se ocupau de comerțul local cu Mesopotamia. Prin intermediul lor a fost adoptat scrisul în Anatolia. În acea epocă, pe înălțimea de la Büyükkale (numele actual, turc, al locului) a fost edificată o fortăreață pentru apărarea de eventuali agresori din exterior
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
Piiuști din Hattuș și că i-a distruș orașul. Anitta blestemă Hattuș și anunță edificarea centrului său negustoresc la 160 km depărtare, la sud-est, în orașul Kaneș (sau Neșa), care ajunsese să aibă mare importanță și influență între coloniile comerciale asiriene. Hattușa a fost recolonizată în a doua jumătate a secolului al XVII-lea î.Hr. Prințul hitit Labarna I (1565-1540 î.Hr.) și-a construit reședința aici, după care și-a pus numele Hattușili, „cel din Hattușa”. Aceasta reprezintă începutul istoriei capitalei
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]