1,127 matches
-
nădejdea creștinilor din Balcani de a fi eliberați, așa a pierit partida Cantacuzinilor, boieri valahi care luptaseră pentru domnii pământene. Se vede că încă nu sosise vremea prăbușirii otomanilor. Cu drept cuvânt zicea vodă Brâncoveanu despre închipuirile atâtora: „Ce spun astrologii sunt numai păreri și umbre...” Testamentul doamnei Ilinca postelniceasa Cantacuzina, diata cum îi spunea ea, nu legase lucrurile pentru vecie, averile marelui stolnic și ale marelui spătar confiscate de turci și de domnie se spulberaseră ca odinioară averea lui Șerban
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
p. 331 Temele abordate în acest mod sînt caracterizate de mobilitatea și moderația lor, pentru a nu răni sensibilități particulare, și de distanțarea de curentul psihanalitic. Referințele explicite la acesta asociază termenii specializați (complex, nevroză, libido) cu preocupări diverse, precum astrologia, dezvoltarea personală sau adoptarea produselor estetice. Psihanalistul este, de exemplu, transformat în ființă asocială "ce privește prin gaura cheii" oaspeții la o recepție. Prin formule retorice și metaforice, difuzarea încearcă să "asimileze cît mai mult posibil pentru public" (ibid., p.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
activ pentru că noi suntem pe cale de a ne regăsi reperele axiologice necesare construirii unei societăți democratice; e) interdisciplinaritatea limitrofă ( hibridarea) - are la bază specializarea la intersecția a două sau mai multe discipline, conducând la apariția unor noi discipline (biofizica, chimiafizica, astrologia etc); f) interdisciplinaritatea de tip integrativ - o formă superioară a interdisciplinarității care conduce la construirea unor discipline precum cibernetica, teoria sistemelor, teoria informațiilor etc. Interdisciplinaritatea ca principiu didactic Cerințele superioare ale dezvoltării științei și tehnicii contemporane impun interdisciplinaritatea ca o
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
șef al palatului, informă împăratul despre unul din robii iudei care poate traduce visul. Daniel a fost prezentat imediat suveranului. -Ai potența de a-mi explica visul? Daniel răspunse cu umilință printr-o întrebare: -Această taină a visului, cărturarii și astrologii palatului nu sunt în stare s-o descopere?Eu am descoperit taina. Tu împărate ai visat un chip mare, o statuie de-o strălucire fantastică. Acest uriaș stătea în picioare, în fața ta cu înfățișare sinistră. Capul acestuia era de aur
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
predau și profesori persani, caldeeni, fenicieni. Persanii predau magia persanăsub numele de Kabală. Caldeenii și fenicienii care socoteau astrele ființe însuflețite aparținând lanțului universal de emanații divine, cu puteri nelimitate, a invizibilei lumi compusă din infime particule luminoase, predau astronomia, astrologia și magia. Confreeria Frații Tăcerii pe lângă procesul de educație și inițiere al tinerilor, se ocupa și de problemele juridice, administrative și economice, care erau rezolvate de consiliul confreeriei, condus de către un consilier general. Munca se desfășura armonios, toate hotărârile erau
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
care funcționa în casa sa. În salonul mare al vilei, erau adunați membri marcanți ai clubului și câțiva iluștri intelectuali din localitate. Nonșalant și dezinvolt, spirit superior și puternic, colonelul își captiva auditoriul cu alocuțiunile sale savante, în domeniile parapsihologiei, astrologiei, astronomiei, biologiei, anatomiei, magiei și radiesteziei. -Domnilor azi vom invoca și comunica cu spiritile unor mari oameni ai antichității și evului mediu. Spiritele vor fi materializate în corp ectoplasmatic și vor putea răspunde la o singură întrebare scurtă. Apariția fiecăruia
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
scutură florile, livada redevine teren agricol. Și adâncimile au culmi. În liniștea bibliotecii se aude clipocind lacrima pădurii. Zăpada - această nuntă fundamentală a naturii. Între om și natură s-a împielițat betonul. În fața splendorilor naturii, omul rămâne amenințătorul ante portas. Astrologii studiază urmările marilor copulații universale. Lebăda - această tulburătoare caravelă a naturii. Ne comportăm cu natura precum Alaric la intrarea în Roma. Natura este o discretă invitație la introspecție. Organismul uman asimilează perfect ceea ce iese din pământ, nu din laboratoare. Pete
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele chitanțelor 2275B liude pintre călărași; a rămas pe jos (liuzi // călări) 2278 o ladă * ESPRESII COMUNE a se târși a se screme a-și pișa ochii popa-belea borcănos 2279 {EminescuOpXV 112} 2284 moșul, luminos
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Definiții și delimitări conceptuale / 21 1.1. Definirea divinației / 21 1.2. Clarificări și delimitări conceptuale / 25 1.2.1. Profeția / 25 1.2.2. Clarviziunea / 27 1.2.3. Ghicitul / 28 1.3.4. Auguratul / 30 1.3.5. Astrologia / 30 Capitolul 2. Divinația în societate. Practici, caracteristici și reprezentări sociale / 35 2.1. Divinația în șamanism / 37 2.2. Divinația în Antichitate / 38 2.3. Divinația în Evul Mediu / 42 2.4. Divinația în modernitate / 46 Capitolul 3. Tipuri
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
2.4. Hidromanția / 70 3.1.2.5. Divinația cu ajutorul pietrelor sau lithomanția / 71 3.1.2.6. Divinația prin intermediul statuilor / 72 3.1.3. Divinația cleromantică / 72 3.1.4. Divinația meteorologică / 73 3.1.5. Divinația siderală sau astrologia / 73 3.1.6. Divinația matematică / 75 3.2. Divinația intuitivă / 78 3.2.1. Oniromanția / 79 3.2.2. Divinația necromantică / 81 3.2.3. Divinația entuziastă sau profeția / 82 Capitolul 4. Scurtă critică a modelului propus de A
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
paraștiințe, protoștiințe sau pseudoștiințe? / 119 7.1. Spiritul științific în Modernitate și Renaștere / 119 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe / 121 7.2.1. Criterii de evaluare științifică a divinației / 122 7.2.2. Științele moderne și astrologia. Cazul Teissier / 124 7.3. Științele moderne și divinația: respingere, justificare reciprocă sau neutralitate? / 126 7.3.1. Respingere și refuz / 126 7.3.2. Justificare reciprocă / 128 7.3.3. Neutralitate / 129 Capitolul 8. Forme gnoseologice în practicile divinatorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
literatura "de tarabă", alături de numeroasele site-uri existente în lumea virtuală, arată că în spatele acestor manifestări publicitare și al unei "științificități" mascate se ascunde o industrie/pseudoindustrie a practicilor divinatorii; e) în mijloacele media există un fenomen publicitar (rubrici de astrologie, mică publicitate, articole și emisiuni specifice, producții artistice și documentare) care ar putea sugera o anumită audiență pe piață a rubricilor de astrologie sau a altor forme de divinație. Cele constatate au avut drept efect o anumită abordare teoretică a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ascunde o industrie/pseudoindustrie a practicilor divinatorii; e) în mijloacele media există un fenomen publicitar (rubrici de astrologie, mică publicitate, articole și emisiuni specifice, producții artistice și documentare) care ar putea sugera o anumită audiență pe piață a rubricilor de astrologie sau a altor forme de divinație. Cele constatate au avut drept efect o anumită abordare teoretică a fenomenului divinatoriu. În cele ce urmează mă voi referi doar la acele aspecte originale ale cercetării fenomenului divinatoriu din această lucrare. Astfel, chiar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
metodă și legi în cazul divinației. Bazându-mă pe un material faptic am descoperit că, cel puțin în cazul divinației experimentale, cele trei condiții ale științificității se verifică. Cu toate acestea, este nefiresc să numim divinația știință (așa cum era socotită astrologia în Renaștere). De ce? Pentru că, deși se bazează pe o anumită logică, pe experimente și observații, divinația include și tot arsenalul de credințe și trăiri emoționale. În plus, spațiul în care se derulează este unul prin excelență sacru. În consecință, cunoașterea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lor, pot produce unele confuzii. De cele mai multe ori ei sunt percepuți la nivelul înțelegerii comune și, din nefericire, sunt foarte frecvenți în cadrul literaturii de popularizare, care depășește cu mult producțiile științifice și serioase din domeniu. Noțiuni precum clarviziunea, profeția, auguratul, astrologia, ghicitul sunt un exemplu în această privință. Întrebați despre toate acestea, subiecții chestionați au ales de cele mai multe ori tăcerea sau, în virtutea unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni definesc principalele practici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinatoriu, ci, mai curând, de proporții diferite ale prezenței lor. Deși se apropie foarte mult de ceea ce am numi "ghicit" (uneori termenii se și confundă), auguratul este o tehnică de sine stătătoare, dezvoltată în vechiul Imperiu Roman. 1.2.5. Astrologia Mai este numită popular și "ghicitul în stele", trimițând cu gândul la practica ghicitului. Totuși, dacă avem în atenție maniera de lucru, vom observa că și aici există o serie de nuanțe distinctive. Tehnica se bazează pe observarea astrelor, pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lucru, vom observa că și aici există o serie de nuanțe distinctive. Tehnica se bazează pe observarea astrelor, pe calculul și interpretarea lor. Divinația astrologică afirmă că astrele, în funcție de poziția lor pe cer, pot influența omul. Cu alte cuvinte, în astrologie se vorbește despre o similitudine între microcosmos (om) și macrocosmos (univers). Acesta ar fi un principiu care îi îndreptățește pe astrologi să facă unele previziuni. În cazul astrologiei, se punctează îndeosebi cunoașterea de ordin științific. Astrologul era o persoană cultivată
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în funcție de poziția lor pe cer, pot influența omul. Cu alte cuvinte, în astrologie se vorbește despre o similitudine între microcosmos (om) și macrocosmos (univers). Acesta ar fi un principiu care îi îndreptățește pe astrologi să facă unele previziuni. În cazul astrologiei, se punctează îndeosebi cunoașterea de ordin științific. Astrologul era o persoană cultivată și avea serioase cunoștințe de matematică, fizică, filosofie, metafizică, astronomie, geometrie. În Antichitate, marii matematicieni erau și filosofi, dar cochetau sau chiar se ocupau direct și cu studiul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fizică, filosofie, metafizică, astronomie, geometrie. În Antichitate, marii matematicieni erau și filosofi, dar cochetau sau chiar se ocupau direct și cu studiul astrelor (de exemplu, Pitagora). Cei vechi își completau studiul și calculele științifice cu o riguroasă disciplină spirituală numită astrologie. Cu timpul, importanța acesteia s-a diminuat foarte mult, încât astăzi astrologia se bazează exclusiv pe calcule și cunoștințe de ordin astronomic și psihologice. Merită să amintim aici o altă confuzie destul de frecventă, cea dintre astrologie și astronomie, care sunt
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dar cochetau sau chiar se ocupau direct și cu studiul astrelor (de exemplu, Pitagora). Cei vechi își completau studiul și calculele științifice cu o riguroasă disciplină spirituală numită astrologie. Cu timpul, importanța acesteia s-a diminuat foarte mult, încât astăzi astrologia se bazează exclusiv pe calcule și cunoștințe de ordin astronomic și psihologice. Merită să amintim aici o altă confuzie destul de frecventă, cea dintre astrologie și astronomie, care sunt în fapt două științe total distincte. Astrologia nu își are originea în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
riguroasă disciplină spirituală numită astrologie. Cu timpul, importanța acesteia s-a diminuat foarte mult, încât astăzi astrologia se bazează exclusiv pe calcule și cunoștințe de ordin astronomic și psihologice. Merită să amintim aici o altă confuzie destul de frecventă, cea dintre astrologie și astronomie, care sunt în fapt două științe total distincte. Astrologia nu își are originea în astronomie, așa cum am fi tentați să credem, și nici nu este forma vulgară și schimonosită a acesteia. Dimpotrivă, astronomia este un exponent al științei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
diminuat foarte mult, încât astăzi astrologia se bazează exclusiv pe calcule și cunoștințe de ordin astronomic și psihologice. Merită să amintim aici o altă confuzie destul de frecventă, cea dintre astrologie și astronomie, care sunt în fapt două științe total distincte. Astrologia nu își are originea în astronomie, așa cum am fi tentați să credem, și nici nu este forma vulgară și schimonosită a acesteia. Dimpotrivă, astronomia este un exponent al științei moderne prin excelență și reprezintă doar o mică parte a vechii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu își are originea în astronomie, așa cum am fi tentați să credem, și nici nu este forma vulgară și schimonosită a acesteia. Dimpotrivă, astronomia este un exponent al științei moderne prin excelență și reprezintă doar o mică parte a vechii astrologii. Cea de-a doua a rezistat și s-a impus ca urmare a cenzurii imaginarului colectiv începute odată cu momentul Reformei protestante. Ideea este dezvoltată de Ioan Petru Culianu în Eros și Magie în Renaștere. 148422. Această victorie a spiritului științific
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Culianu în Eros și Magie în Renaștere. 148422. Această victorie a spiritului științific modern este percepută de Culianu ca o înfrângere în planul imaginarului colectiv, care ajunge să fie privat de componenta fantastică și magică a existenței. Așadar, diferențele dintre astrologie și astronomie sunt mai mult decât evidente. Astrologul zilelor noastre este, la rândul său, mult diferit de astrologul antic sau de cel al Evului Mediu. S-a transformat într-un fel de tehnician dispus să calculeze la nesfârșit poziția astrelor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
astrologul antic sau de cel al Evului Mediu. S-a transformat într-un fel de tehnician dispus să calculeze la nesfârșit poziția astrelor și apoi să facă unele interpretări standard sau speculații. Aproape nimic din dimensiunea magică și religioasă a astrologiei de altădată nu mai poate fi observat astăzi. * * * În esență, toate discuțiile și încercările de a ordona și explica multitudinea de termeni cu care operează divinația se integrează într-un travaliu de clarificare a nuanțelor lor. Deși suntem departe de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]