2,113 matches
-
urma identificarea falsurilor și a erorilor, și abia la sfârșit venea Înlăturarea lor. În acest sens, lucrarea Principiile filosofiei este exemplificatoare, căci ea cuprinde, În cele patru părți ale ei, Întregul domeniu al cunoașterii, de la metafizică, trecând prin matematici și astronomie, până la biologie și botanică. Acest fapt ne arată că, pentru Descartes, științele, nedesprinse Încă de filosofie, aveau nevoie de o metodă comună, metodă care să funcționeze la rândul ei ca o știință universală. În studiul dedicat lui René Descartes În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
diferite, aflate adesea la mare distanță, dacă nu considerate incompatibile. Manuscrisele eminesciene, publicistica sa ne dovedesc cercetări adâncite în filosofie (logică, morală, etică), probleme sociale (sociologie, demografie, economie, comerț, comunicații, drept, administrație, etnografie, învățământ-educație, psihologie), filologie (folclor), matematică, fizică, chimie, astronomie, geologie, botanică și zoologie, istorie și geografie. Unele dintre aceste preocupări au fost bine reliefate, în timp, de către Octav Onicescu, Aurel Avramescu, George Călinescu și alții. Călinescu (1969), de pildă, analizează „cunoștințele temeinice de filosofie” ale poetului, „preocupările intensive” în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
științelor spiritului prin analogie cu cele ale naturii -, ci parcurg împreună o bucată de drum, după care se despart. Dilthey se mai deosebește de Comte și prin poziția față de psihologie. Părintele pozitivismului nu include psihologia în tabloul științelor fundamentale (matematica, astronomia, fizica, chimia, biologia și sociologia), ierarhizate de el în funcție de gradul lor de abstractizare de la maxim la minim, fiecare dintre acestea bazându-se pe rezultatele "mai abstracte" ale celei anterioare ei în această succesiune 167. Comte îi rezervă psihologiei pe care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
observăm că ambițiile unei Mathesis universalis sunt trădate chiar de denumirile pe care filozoful francez le dă științelor, fiindcă, având în vedere modelul scientist al fizicii pe care o socotește "știința nomotetică par excellence"189 -, Comte vorbește despre "fizica cerului" (astronomia), "a pământului" (fizica), "a ființei organice" (chimia și biologia) și despre "fizica socială" (sociologia)190. Mai mult decât atât, el are în vedere fundamentarea unei "morale pozitive" sau a unei "religii pozitive", al cărei obiect de cult este "umanitatea"191
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Succesiunea împlinirii lor pozitive s-a petrecut într-o ordine care a coborît de la un grad "de generalitate maximă și de complexitate minimă" la unul "de generalitate minimă și de complexitate maximă" (A. Marga, op. cit., p. 22), de la matematică și astronomie la fizică, chimie și biologie. În toate aceste științe pozitivismul a reușit să se impună definitiv. Doar în sociologie, unde fenomenele supuse cercetării sunt "cele mai particulare, mai compozite și mai puternic influențate de altele", se mai operează cu metode
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dacă ai un prieten inteligent, nu va sări pe tine să facă neapărat sex din prima zi sau seară. El este conștient că există un milion de lucruri cu care ar putea să te cucerească. Chiar și unele detalii de astronomie din cultura generală ar putea să excite o fată. Băieții care nu-și folosesc inteligența pentru a cuceri fetele nu înțeleg cum se poate o fată excita când e vorba de magnitudinea strălucirii stelelor... Băiatul dotat de două ori Poate
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cu foarte multă seriozitate. Societatea Junimea s-a fondat la 1 martie 1863 și avea ca scop: culturalizarea maselor printr-o serie de conferințe numite „prelecțiuni populare-; aceste conferințe erau susținute de către membrii fondatori și aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi naționale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie și proză românească. Pentru a deosebi literatura bună de cea proastă, Titu Maiorescu a elaborat un tratat de estetică numit „O cercetare critică asupra poeziei române de la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Istoria demonstrează că efortul de a găsi soluții metodice și științifice problemelor vieții a fost frecvent precedat de încercări de ordin speculativ bazate pe afectivitate și imaginație. Astfel, chimia s-a constituit ca știință drept reacție împotriva speculațiilor alchimiei, așa cum astronomia s-a născut din astrologie. Supunîndu-se acestei evoluții foarte generale a gîndirii, psihologia nu a început să devină o disciplină științifică decît separîndu-se de speculația filosofică sub aspectele ei metafizice și morale. Numai printr-un efort de lungă durată a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cosmic se orientează spre univesul intrapsihic și devine spaimă culpabilă față de propriile abisuri și de propriile tenebre ale vieții psihice a fiecăruia. Din fondul vieții mitice se desprinde, în a doua fază a politeismului, explicația comprehensivă care depășește imaginația simbolizantă: astronomia. Evoluînd, această știință va încerca să descopere legea impersonală. Dar ce este practic această lege obiectiv formulată dacă nu o altă formă de expresie a principiului pe care mitul îl numește "divinitate"? Adorarea mitică nu pune accentul cum începe să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
această știință va încerca să descopere legea impersonală. Dar ce este practic această lege obiectiv formulată dacă nu o altă formă de expresie a principiului pe care mitul îl numește "divinitate"? Adorarea mitică nu pune accentul cum începe să facă astronomia în curs de cristalizare pe cercetarea și formularea obiectivă a legilor; ea îl pune pe emoția personală, copleșitoare și, în același timp, liniștitoare în fața măreției incomensurabile a spiritului organizator în mod misterios "supraomenesc", care creează și întreține acest ritm atotcuprinzător
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și spiritul uman (lumina interioară) cu ajutorul soarelui astral și a luminii lui. Or, în ceea ce privește primul fapt, în întreaga istorie de pînă acum a științei, soarele și lumina și-au păstrat această importanță primordială. Nu numai știința sub prima ei formă: astronomia) s-a născut din viața mitică de îndată ce atenția primitivă s-a îndreptat spre fenomenele cosmice, dar, pe lîngă aceasta, toate progresele decisive ale științei, chiar și elaborarea metodei ei, se datorează observării tot mai atente și mai pătrunzătoare a sistemului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
s-ar putea ca, revenind pe aici, să nu ne placă ce-am lăsat în urmă... 6.2. ARHEOLOGIA CICLURILOR ECONOMICE Observarea realității a permis surprinderea de ritmuri, cadențe, de cicluri lungi și cicluri scurte care, cu ajutorul matematicii și al astronomiei, au dat naștere cronologici. O prefigurare a modelelor ciclice pe care le cunoaștem în economie a apărut încă acum aproximativ 6000 de ani în Egipt, care dispunea de un calendar perpetuu, organizat după imaginea Nilului, care le regla viața, subzistența
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unui nou continent atrage cu sine și o lărgire a orizonturilor temporale. Cu personalități deosebite, precum Nicolas de Cues (cardinal roman), Francis Bacon (cancelar al Angliei), Pico de la Mirandola, Rabelais sau Marsilio Ficino, amestecul moștenirii platonice redescoperite cu elemente de astronomie, astrologie, cu alte forme de alchimie a spiritului, transformă profund civilizația europeană și legitimează această expresie celebră de Renaștere. Ciclurile astrale, căutarea cvadraturii cercului, întoarcerea vîrstei de aur, resurecția Atlantidei și descoperirea unei noi insule, a Utopiei, sunt coordonatele esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Care crede. Intru lumină Lui vedem noi lumină{\cîte 21}. În cele nouă omilii la Hexaemeron este prezentată o adevarată enciclopedie a cunoștințelor vremii, altfel spus, o sumă a cunoștințelor științifice pe care le posedă marele ierarh, si anume: teologie, astronomie, cosmogonie, geografie, meteorologie, istorie naturală, botanica și medicină, fiind prezentate în fața unui auditoriu creștin, pe care autorul l-a considerat, cel putin inițiat, atât în problemele de credință, cât și în cele de stiință ale veacului sau. Nu vom insistă
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
parte a ei care se ocupă cu dovezile logice, cu replici, și cu discuții și se numește dialectică? Căci mai ușor era a ieși din labirint decât a evita lațurile cuvântului lui, când găsea el aceasta ca necesar. Iar din astronomie, geometrie, din știința despre raportul numerelor, învățând atâta cât era necesar pentru ca cei iscusiți în acestea să nu-l poată duce în confuzie, el a lăsat tot ce este de prisos ca nefolositor pentru cei ce doresc a viețui în
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera pădurile colectând plante și pietre, care erau apoi atent etichetate. La lăsarea întunericului le preda lecții elementare de astronomie. Când nu avea vizitatori, Wittgenstein obișnuia să-și consacre ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea cu rucsacul încărcat de fructe și ciocolată pentru cei mai apropiați dintre aceștia. Nu este de mirare că unii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
întreținerii unor speranțe iluzorii. „Multe dintre problemele tradiționale ale filozofiei, poate cele mai multe din cele care au interesat un cerc mai larg de cititori decât cel al cercetătorilor cu pregătire tehnică, ne par a fi solubile cu metode științifice. Tot așa cum astronomia a pierdut mult din interesul ei pentru oameni când a încetat să fie astrologie, filozofia trebuie să piardă din puterea de atracție atunci când devine mai puțin darnică în promisiuni.“7 La începutul drumului său în filozofie, Wittgenstein a împărtășit pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
orizontul logicii clasice, care nu a citit sau nu a înțeles scrierile lui Frege și Russell. Progresul pe care îl reprezintă utilizarea noii logici matematice în filozofie este comparat cu cel care a fost înfăptuit prin trecerea de la astrologie la astronomie, sau de la alchimie la chimie. Judecățile lui Wittgenstein sunt nu numai în spiritul, ci, uneori, chiar în litera exprimărilor lui Russell. La rândul său, acesta simte pentru noul său student „cea mai perfectă simpatie intelectuală“. „Noi amândoi posedăm“, va scrie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Romă, 1999. Poesie e prose, a cură di Mario Andrea Rigoni, con un saggio di Cesare Galimberti, Mondadori, Milano, 1987. Scritti filologici (1817-1832) di Giacomo Leopardi, a cură di Giuseppe Pacella e Sebastiano Timpanaro, Le Monnier, Firenze, 1969. Storia dell'astronomia, a cură di Franco Piperno, Rende, Centro editoriale e librărio dell'Università degli studi di Calabria, 2001. Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e Pietro Giordani, vol. III, Le Monnier, Firenze, 1845. Studi filologici raccolti e ordinați da
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
legi sau definiții. Deci sistemica ne oferă inclusiv o nouă metodologie. Ea se bazează pe descoperirile științelor particulare, dar merge la esența lucrurilor, integrîndu-le într-o manieră sincretică. Noțiunea de sistem este una de bază în mai toate științele, de la astronomie la economie. Mai mult, orice entitate complexă din lumea reală este numită "sistemică". Orice lucru bine făcut este "sistematic". Teoria sistemelor reprezintă studiul transdisciplinar al organizării și desfășurării proceselor și fenomenelor, indiferent de tipul, substanța sau scala lor de existență
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
subordonau știința scopurilor aplicativ-industriale și mașiniste, aceste doctrine pledau pentru înlocuirea cercetătorilor cu inginerii, exagerau rolul experimentului și al faptului, separate de un principiu cu valoare explicativă. Vechea ruptură a "temporalului" de "spiritual" s-a accentuat după separarea chimiei și astronomiei de alchimie și astrologie, care își defineau obiectele de studiu atât la nivel cosmologic, cât și la nivel uman și spiritual. Devieri asemănătoare s-au făcut și cu psihologia, concepută ca "știința mentalului" bazată pe "măsurători", cu matematica, redusă la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care străbate toate accidentele istoriei moderne este doctrina filosofică a Epocii Luminilor". (12, pp. 348-349) Iar protestele adresate iluminismului de către marele satiric englez (de origine irlandeză) Jonathan Swift (1667-1745), pentru că "învățătorii" aceia au încurajat prea mult dezvoltarea matematicii, fizicii și astronomiei în defavoarea științei despre om, dezvăluie o altă coordonată a crizei spirituale actuale, și anume faptul că "Știința s-a desprins de conștiința de sine despre știință care constituia nucleul științei antice". (Ib. p. 355) Ultimul aspect al crizei este pus
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sincronice, în mit se folosesc constant sacrul, divinul, magicul, de fiecare dată redate figurativ, și nu prin descrieri istorico-arheologice. "Analiza chimică n-a decelat niciodată vreo schimbare de natură în pâinea și vinul sfințite, nu mai mult decât a reținut astronomia oprirea în loc a soarelui în timpul luptei cu Gabaon sau saltația astrului în timpul aparițiilor de la Fatima; așa cum nici funcționarul care cronometra extazurile Bernadettei Soubirou n-a putut să stabilească minutele apariției Sfintei Fecioare! Orice mistică ne învață într-o manieră strălucită
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt legate tot de "revoluția urbană". (20 (b), pp. 105-110) Mai ales în cadrul orașelor au apărut instituțiile și organizările de activități științifice. Ele au menținut și legături cu activitățile religioase, politico-juridice, artistice etc. Cele mai elaborate cunoștințe au fost în astronomie și matematică, apoi în fiziologie și medicină, în discipline fizice și apoi în așa-numitele științe aplicate cum sunt agronomia, statistica, ingineria. Preistoria științelor sociale și umane este reprezentată de lucrări despre suflet, stat, drept, economie, limbă și alte fenomene
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
descifrate însă. Ei produceau și aplicau cunoștințe avansate de medicină hieratică, sacerdotală (intermediară medicinii populare și medicinii culte), iar din relatările lui Iordanes, ale lui Strabon sau Caesar și din sanctuarele dezgropate la Grădiștea aflăm și despre cunoștințele lor de astronomie, matematică, biologie, geografie etc. Mai greu de atestat documentar sunt cunoștințele lor social-psihologice și spirituale pe care bănuim că le aveau, întrucât acestea fac parte în mod necesar din zestrea culturală a oricărei comunități. Pe vremea lui Burebista, primul om
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]