553 matches
-
dat probe de tact... vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun-simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă... (se încurcă și asudă mai tare) precum, dați-mi voie (se șterge) precum la 21, dați-mi voie (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la întîmplare; petece de toate culorile, pete de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele năclăită, bălegar uscat amestecat cu praf abia așezat, frînghii ce atîrnau, zdrențe de o mizerie lucie, jeg pe om, rîie pe animal, unul puțind și asudînd, celălalt piele și os și abia suflînd, cel dintîi trăgînd cu biciul, celălalt tremurînd; toate acestea făceau un singur tot, de-o singură culoare și cu aceleași mișcări, executînd aproape aceleași gesturi slujind aceluiași interes, iar acest tot se numea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Mandric- Vaeni nu au nici o ezitare în a produce un asemenea dialog : Doamna Stanca : Țara sunt boierii, neamurile vechi. Mihai : Putrezi de vechi... Nu, doamnă, țara sunt căciulile care nu sar în fața străinilor decât odată cu capul, sunt bărbații care-și asudă muierile cu paloșul lângă ei, sunt țâncii care întâi șterg balele armăsarilor de luptă, pe urmă nasurile lor. În mare parte, armatele conduse de Mihai au fost alcătuite din ostași cu plată, mercenari. Această imagine a armatei întregului popor, în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
început și care împinge pe individ cu atîta putere spre activități formale, este pofta de a sări de la munca productivă la beția comandei fără răspundere. Fiindcă, pentru masa umană, problema intimă este una: cum aș face ca totdeauna celălalt să asude, eu - să organizez și altminteri toate să fie bine? Canonul artistic este tratat cu o anume neîncredere în perenitatea lui, cu osebire în cazul clasicilor. Opinie întemeiată pe piața capitalistă modernă a culturii, piață centrată pe noutate, singura pusă în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar fără trecut și fără istorie, atunci nu putem pretinde nici valori spirituale la care alții au asudat în draci secole sau milenii! La o asemenea turmă smintită, vicleană și violentă nu se poate arăta decît biciul și parul, duhul înțelegerii și al blîndeții fiindu-i străin firii lui îndrăcite. Nefîrtaților! Adevărul este altul și voi, dacă nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
publice aplicate în cazul Algeriei. Dar nu pot să nu rețin o observație generală. Și anume că prezumția este întotdeauna defavorabilă cheltuielilor colective realizate pe cale de impozit. De ce? Iată de ce: Mai întâi, justiția are de suferit întrucâtva. Jacques Bonhomme a asudat pentru a câștiga suta de parale, în vederea realizării unei satisfacții; astfel că el este cel puțin supărat că fiscul intervine pentru a-i lua această satisfacție și a o conferi altuia. Cu siguranță, revine fiscului și celor care îl fac
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în filologie și până la ținuta cărților, niciunul dintre panseurile sale nu stătea în picioare. Bastiat le aduna unul câte unul cu sângele rece cel mai ironic și mai detașat din lume, apoi le spărgea în mii de bucăți. Sofistul nostru, asudând, respirând greu și bombănind plin de nemulțumire, fu redus la a-i reproșa că le sparge întotdeauna în același fel. Dar aplauzele galeriei l-au convins pe Bastiat că această manieră era cea bună, iar domnul Proudhon, înciudat și confuz
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și ironizând excesul de neologisme din presa vremii, Eminescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ca harponist, nu numai că era silit să înfrunte întreaga furie a balenei vii, ci - după cum am văzut - trebuia să se urce și pe spinarea ei moartă, în mijlocul mării agitate și să coboare apoi în bezna din adîncul calei, ca să asude amarnic în acea temniță subterană, mînuind cu dibăcie butoaiele grele, pentru a le anima. într-un cuvînt, harponiștii de pe o balenieră sînt niște hamali, cum li se și spune. Sărmanul Queequeg! Dacă în momentele acelea, cînd corabia era cu burta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
te smulge din indistinct sau din inferioritatea bine rânduită a existenței și te mântuie în numele irepresibilei vieți, care e sinonimă cu seducția, cu strălucirea, cu amoralitatea. A doua sintagmă e un rest de propoziție, "placat cu lama rece a gândului asudat de amintire." N-am ce să explic, așa e. Amintirea este o lamă rece, asudată. Amintirea este amintirea unei vinovății. Al treilea moment sună astfel: "căci sufletul n-are conștiință, ci numai nemurire. El te ajută să fii mereu altul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
consumat demențial sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că totul a murit în materie, aflăm din cînd în cînd că budoarul cutărui baron local e burdușit cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndemânatic și inteligent? Câștiga mai mult sau mai puțin decât camarazii? Patronul era mulțumit de el? Comis-a acte ce se pedepsesc, furturi etc.? Fugea de acasă? În ce scop? Era curat în gospodăria sa? Se ținea curat? * Funcțiile nutriției Asuda ușor? Avea mâinile de obicei calde? Avea mâinile de obicei reci? Suferea de boli de piele? Suferea de palpitații de inimă? Când umbla repede sau suia scările avea respirația scurtă? Tușea și se răcea ușor? Se plângea de dureri de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de sunete, de miros, de substanțe: ● reflexive: a se prelinge (primar); a se aprinde 34, a se descărca 35, a se difuza, a se infiltra, a se propaga, a se răspândi, a se revărsa, a se trânti (derivate); ● nereflexive: a asuda, a curge, a exploda, a izvorî, a transpira, a țâșni (primare); a picura (derivat). Am considerat ca fiind esențială pentru această subclasă semantică de verbe informația semantică [emisie involuntară de sunete, miros, substanțe]. Verbele din această subclasă pot exprima, contextual
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se regresează spre o dictatură Ei vor să facă din penitenciar un loc unde se renaște Aici, se sucombă în tăcere După un eșec, se reapare în mod natural în public; (e) emisie de sunete, miros, substanțe: La saună, se asudă/se transpiră mult; (f) aspectuale: nu există nereflexive primare. Verbe de schimbare de stare ca a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni nu acceptă diateza impersonală pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. stagnarea, stagnatul A SUCOMBA Unul dintre combatanți a sucombat brusc part. sucombat, -ă nom. sucombarea (e) EMISIE DE SUNETE, MIROS, SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE PRELINGE Apa se prelinge pe perete part. prelins, -ă nom. prelingerea, prelinsul NEREFLEXIVE A ASUDA Pereții asudă, Farfuridi asudă și înghite part. asudat, -ă nom. asudarea, asudatul A CURGE Dunărea curge de la est la vers; Sângele curge pe podea part. curs, -ă nom. curgerea, cursul A EXPLODA Bomba explodează part. explodat, -ă nom. explodarea, explodatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stagnarea, stagnatul A SUCOMBA Unul dintre combatanți a sucombat brusc part. sucombat, -ă nom. sucombarea (e) EMISIE DE SUNETE, MIROS, SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE PRELINGE Apa se prelinge pe perete part. prelins, -ă nom. prelingerea, prelinsul NEREFLEXIVE A ASUDA Pereții asudă, Farfuridi asudă și înghite part. asudat, -ă nom. asudarea, asudatul A CURGE Dunărea curge de la est la vers; Sângele curge pe podea part. curs, -ă nom. curgerea, cursul A EXPLODA Bomba explodează part. explodat, -ă nom. explodarea, explodatul A IZVORÎ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A SUCOMBA Unul dintre combatanți a sucombat brusc part. sucombat, -ă nom. sucombarea (e) EMISIE DE SUNETE, MIROS, SUBSTANȚE REFLEXIVE A SE PRELINGE Apa se prelinge pe perete part. prelins, -ă nom. prelingerea, prelinsul NEREFLEXIVE A ASUDA Pereții asudă, Farfuridi asudă și înghite part. asudat, -ă nom. asudarea, asudatul A CURGE Dunărea curge de la est la vers; Sângele curge pe podea part. curs, -ă nom. curgerea, cursul A EXPLODA Bomba explodează part. explodat, -ă nom. explodarea, explodatul A IZVORÎ Râul izvorăște
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-l admiri și să-l respecți decât numai atunci când ți-l făurești în închipuire. Apropiindu-te de el n-ai să mai vezi un "înger" în trup, care se hrănește mai mult cu cuvântul lui Dumnezeu, ci un biet om asudând "pe calea sfințeniei" prin legi mânăstirești și firești, unele mai neîndurătoare ca altele. După cum, apropiiindu-te de poetul favorit, n-ai să vezi un individ purtând o liră în brațe și hrănindu-se cu stele și cu vise, ci un muritor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
țin de gramatică și/ sau logică. Așa-zisul discurs electoral al lui Farfuridi este o sinteză a acestora: Într-o chestiune politică... și care, de la care atârnă trecutul, prezentul și viitorul țării... să fie ori prea-prea, ori foarte-foarte...(se încurcă, asudă și sughițe) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?...da...pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... și... idei subversive...(asudă și rătăcește
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se încurcă, asudă și sughițe) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?...da...pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... și... idei subversive...(asudă și rătăcește din ce în ce) și mă-înțelegi mai în sfârșit, pentru care în orice ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun simț
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
probe de tact... vreau să zic într-o privință poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun simț, pentru ca Europa cu un moment mai înainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă...(se încurcă și asudă mai tare) precum... dați-mi voie ...(se șterge) precum la 21, dați-mi voie (se șterge), la 48, la 34, la 54, la 64, la 74, asemenea și la 84 și 94 ețetera, întruna ne privește... pentru ca să dăm exemplu chiar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
L-am văzut! Pe-acolo a luat-o! — L-am văz’t. Șoferul schimbă dibaci banda și, cîteva clipe mai tîrziu, virăm și noi spre aceeași străduță laterală. Mercedesul e la capătul ei și tocmai dă colțul. Încep să-mi asude palmele. Inițial, cînd am oprit taxiul, totul mi s-a părut un joc. Însă acum jocul a devenit serios. La un moment dat, mașina lui o să oprească, el o să coboare și... atunci ce fac? Ne Învîrtim pe străduțele Înguste din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
unei imagini divine este Înțeles În manierele cele mai diferite. Gama posibilităților merge de la un simplu trunchi de lemn până la „statuile Însuflețite care au percepție sensibilă și sunt locuite de spirit”1. Imaginile pot vedea, Își pot roti privirea, pot asuda, vorbi. Oamenii le contemplă În rugăciune, iar de cealaltă parte, zeii, În sălașul lor din partea de răsărit a templului, par să Îi privească pe cei care Îi imploră și le aduc ofrande (Vitruvius, 4, 5, 1). Când zeii li se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Didascaliile ilustrează și atitudinile personajelor, În situații comice, care ilustrează indirect trăsăturile de caracter dominante. Discursul lui Farfuridi este sugestiv pentru imbecilitatea personajului, suplinit de parantezele autorului: „bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar Începe o poveste”, „asudă, bea și se sterge mereu cu basmaua”, „se emoționeaza pe văzute", „emoționat și asudând”, „se Îneacă mereu”, „se Încurcă, asudă și Înghite”, „asudă și se rătăcește din ce În ce”, „foarte asudat, se sterge, bea, iar se șterge și suflă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]