867 matches
-
din cadrul teoriei critice internaționale, constructiviștii sunt împărțiți între moderniști și postmoderniști. Oricum, cu toții au încercat să articuleze și să exploreze trei afirmații ontologice legate de viața socială, afirmații despre care ei pretind că spun mai multe despre politica globală decât asumpțiile raționaliste rivale. Mai întâi, în măsura în care se poate spune că structurile pot modela comportamentul actorilor politici și sociali, fie ei indivizi sau state, constructiviștii susțin că structurile normative sau ideaționale sunt la fel de importante ca și structurile materiale. Acolo unde neorealiștii scot
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructiviști asupra naturii teoriei, relația cu raționalismul, metodologia cea mai indicată și contribuția constructivismului la o teorie critică a relațiilor internaționale. De multă vreme, raționaliștii, mai ales neorealiștii, au ambiția să formuleze o teorie generală a relațiilor internaționale ale cărei asumpții de bază să fie atât de robuste încât să poată explica trăsăturile lor fundamentale, fără a ține seama de epoca istorică sau diferențele în înfățișarea internă a statelor. Pentru majoritatea constructiviștilor, asemenea ambiții nu au relevanță. Forțele constitutive pe care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internațională. Atâta vreme cât teoreticienii Relațiilor Intrenaționale erau devotați ideii că statele sunt conduse de motivații de supraviețuire ce transcend contextul sau de moduri universale de raționalitate, lecțiile istoriei au fost reduse la afirmația că nimic substanțial nu se schimbă vreodată. Asemenea asumpții au negat diversitatea experienței umane și posibilitățile de schimbare și diferență semnificativă, transformând astfel istoria internațională într-o poveste monotonă despre "recurență și repetiție". Analiza istorică aproape că a devenit o recitare rituală de pasaje din celebrele lucrări ale lui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
analiza lui Berman (2003) asupra modului în care statele europene își protejează granițele prin politici împotriva traficului de carne vie este un exemplu de abordare empirică feministă ce folosește o epistemologie post-structuralistă. Abordările feminismului empiric, analitic sau normativ, care subminează asumpțiile curentului dominant din Relațiile Internaționale și încearcă să construiască noi teorii ale politicii globale, vor fi discutate în secțiunile a doua, a treia și a patra ale acestui capitol. Începând cu anii '80, teoreticienii feminiști din Relațiile Internaționale au oferit
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru atacul violent al capitalismului occidental; iar oamenii se organizează în familii, biserici și comunități de rudenie pentru a detrona regimuri autoritare și pentru a milita pentru pace în fața conflictului brutal (Cockburn 1998; True 2003). Concentrarea asupra politicii marginale discreditează asumpția că puterea este ceea ce iese de pe țeava puștii sau decurge din declarațiile liderilor lumii. Într-adevăr, eforturile feminiștilor de a reinterpreta conceptul de putere sugerează că teoreticienii relațiilor internaționale au subestimat omniprezența puterii și mecanismele care, întotdeauna și la orice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au contestat natura exclusivistă, stato-centrică și pozitivistă a disciplinei, mai ales la nivel metateoretic. Multe din contribuțiile feministe au căutat să deconstruiască și să submineze realismul, teoria dominantă prin care se explica "politica de putere" în relațiile internaționale de după război. Asumpția unei epistemologii feministe specifice era de multe ori implicită în preocuparea lor pentru relațiile de gen. Un astfel de punct de vedere susține că viețile femeilor, aflate la marginea politicii mondiale, ne dau posibilitatea unei înțelegeri mult mai cuprinzătoare și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
relațiilor internaționale. Această excludere sexistă a dus la cercetări care prezintă numai o perspectivă parțială, masculină, deși teoriile dominante susțin că explică realitatea politicii mondiale (Halliday 1988b). Feminismul empiric corectează negarea sau subreprezentarea femeilor în politica mondială, produse ale falsei asumpții că experiențele bărbaților pot fi reprezentative atât pentru bărbați, cât și pentru femei, și că femeile sunt fie absente din activitățile politice internaționale, fie irelevante pentru procesele globale. Problema nu este că femeile nu au fost prezente sau că experiențele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe relațiile de gen a lui Hoskyns a arătat că procesul de integrare europeană a avut ca efect extinderea drepturilor sociale ale femeii în statele membre. În domeniul politicii externe, analizele feministe au demonstrat preponderența masculină printre decidenții politici precum și asumpția genizată că acești bărbați care conduc politica modială sunt actori raționali care iau decizii cruciale în numele unei concepții abstracte a "interesului național". Așa cum apreciază Nancy McGlen și Meredith Sarkees (1993) în studiul lor asupra establishment-ului de politică externă și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1984) reprezintă o "socializare în spiritul masculinității dusă la extrem". O prejudecată comună este aceea că identitățile de gen sunt naturale sau fac parte din "natura umană" și nu pot fi create social sau modelate de către agentul uman. Atunci când această asumpție legată de gen este extrapolată și la alte fenomene sociale și politice, ea duce la reproducerea statu quo-ului și a relațiilor de putere existente. După cum afirma Joan Scott (1988:48), "opoziția binară și procesul social al relațiilor de gen au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
desfășoară în gospodării sau alte instituții. Astfel de relații includ negocieri diplomatice, regimuri comerciale și socializarea viitorilor cetățeni, iar ele nu se bazează numai pe sistemul "fiecare pentru sine", ci acceptă ca normă generală relațiile interdependente dintre sine și alții. Asumpția convențională din Relațiile Internaționale, că bărbații și statele sunt unități autonome, face din politica de putere o profeție care se autoîn-deplinește. Politica de putere este însă o viziune genizată și marcată de prejudecăți asupra politicii mondiale, pentru că modul în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de oprimare dominante în politica globală. În anii '80, adresându-se unui public occidental interesat de perspectiva unei feministe din Lumea a Treia, Chandra Mohanty critica feminismul occidental pentru construcția unei "femei din Lumea a Treia" victimizate, pe baza unor asumpții universaliste occidentale asupra genului, golite de orice specificitate istorică, culturală și geografică, inclusiv de realitățile oprimării rasiale și de clasă. Mohanty subliniază că tipologiile occidentale nu se pot submina pe ele însele și nu pot ataca structurile imperialiste din celelalte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conceptuală duce frecvent la o orbire empirică. Nu este surprinzător deci că analiștii relațiilor internaționale sunt de multe ori luați prin surprindere de evenimentele din politica mondială, cum ar fi cele de la "11 Septembrie". În mod sigur, o regândire a asumpțiilor de bază ale acestei discipline rămâne o problemă importantă, dacă cercetătorii doresc să înțeleagă politica globală în secolul XXI. Cercetarea feministă de tipul celei trecute în revistă în acest capitol oferă o cale de ieșire din beznă. Dacă cercetătorii doresc
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Haas, Keohane și Levy 1993; Haas 1990; Young 1989; Hurrel și Kingsbury 1992; Porter și Brown 1991; Vogler 1995). Preocuparea analitică vizează răspunsul sistemului de state la problemele de mediu, concentrându-se pe apariția "regimurilor interna-ționale în domeniul mediului", iar asumpția lor implicită este că sistemul de state poate răspunde cu eficacitate la aceste probleme. Asumpțiile teoretice care sprijină aceste analize pot fi găsite în Capitolul 2 al volumului de față. Dimpotrivă, adepții ecologismului sunt mult mai sceptici în ceea ce privește afirmația potrivit
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Brown 1991; Vogler 1995). Preocuparea analitică vizează răspunsul sistemului de state la problemele de mediu, concentrându-se pe apariția "regimurilor interna-ționale în domeniul mediului", iar asumpția lor implicită este că sistemul de state poate răspunde cu eficacitate la aceste probleme. Asumpțiile teoretice care sprijină aceste analize pot fi găsite în Capitolul 2 al volumului de față. Dimpotrivă, adepții ecologismului sunt mult mai sceptici în ceea ce privește afirmația potrivit căreia sistemul de state și alte structuri ale politicii mondiale pot oferi un astfel de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comunități). Această poziție are în comun cu cea precedentă faptul că pune accentul pe comunitățile mici, dar diferă în două puncte cruciale. Mai întâi, relațiile dintre comunități ar fi libertare, egalitare și participative. Acest fapt reflectă un set întreg de asumpții asupra originilor crizei ecologice; nu este vorba despre "tragedia bunurilor comune" (care naturalizează lăcomia umană), ci despre apariția relațiilor sociale ierarhice și canalizarea energiilor umane înspre productivism și consumism (Bookchin 1982). Sociețile participative ar trebui să asigure posibilitatea realizării umane
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de vedere politic, sustenabilitatea presupune ca "toți cei potențial afectați de riscuri ecologice să aibă o posibilitate reală de a participa sau de a fi reprezentați în conceperea politicilor sau luarea deciziilor care ar putea genera riscuri" (2004:243). Această asumpție duce la o insistență asupra naturii slabe a procesului deliberativ în democrația liberală și a nevoii de a organiza procese deliberative care să nu-i excludă pe cei de dincolo de granițele statelor individuale. Principala critică de factură ecologistă ar putea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
65, 68, 72, 73, 74, 81, 101, 104, 106, 108, 124, 168, 186, 188, 189, 194, 197, 199, 209, 210, 211, 237, 242, 247, 267, 274 anarhism, 266 antifundaționism, 213, 224 antopocentrism, 259, 261, 274 apartheid, 113, 114 aristotelism, 69 asumpții, 161, 162 austromarxism, 136, 137, 140, 152, autodeterminare, 140, 143, 165 autonomie, 35, 156, 242 autoritarism, 85, 219, 265, 273, 274 avantaj comparativ, 90, 91, 92 avantaje relative, 53, 211 bani, 166, 234 bariere non-tarifare, 91 biologie, 242, 248 bipolaritate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sa. 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei Încercările ulterioare de sistematizare a semnificațiilor acordate de teoreticienii sociali și politici conceptului de ideologie au căutat să sublinieze faptul că acesta "(...) rămâne un instrument conceptual foarte flexibil"32. Această asumpție intenționează să-și afle demonstrația în analiza comparativă a diverselor definiții oferite ideologiei, analiză al cărei scop este extragerea tipurilor de abordare asociate conceptului de-a lungul evoluției sale intelectuale. Cu ajutorul unei veritabile "panorame" asupra definițiilor conferite conceptului de ideologie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în mod eronat ideile ca autonome și eficiente și care eșuează în înțelegerea condițiilor și caracteristicilor reale ale vieții socio-istorice"89. Originalitatea acestei interpretări rezidă, pentru filosofia și teoria politică, în faptul că ea se află în legătură cu o serie de asumpții referitoare la determinarea socială a conștiinței, la diviziunea muncii și la studiul științific al istoriei și societății. Astfel, potrivit concepției negative a lui Marx, conștiința fiecărui individ este determinată de condițiile materiale în care acesta își duce viața. Mai mult
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologia este dependentă și derivă din condițiile economice ale producției bazate pe relații de clasă. Termenul "ideologie" trimite acum la "un sistem de idei care exprimă interesul clasei dominante, dar care reprezintă relațiile de clasă într-o formă iluzorie"90. Asumpțiile care stau la baza acestei interpretări a ideologiei trimit, în primul rând, la ideea că, în cadrul unei anumite societăți, trebuie făcută distincția dintre condițiile economice de producție, suprastructura legală și politică și formele ideologice ale conștiinței. În al doilea rând
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideea că putem decela cauza apariției sale din necesitatea de integrare proprie oricărei comunități, este faptul că distorsionarea realității trece în plan secund, în măsura în care servește legitimării. Fără îndoială, Ricoeur întemeiază această legitimare a autorității într-un sens weberian, plecând de la asumpția de raționalitate a actorilor sociali, proprie atât celor care emit pretenții de conducere, cât și celor care văd în acestea din urmă o poziție justificată. Ce se întâmplă însă așa cum a fost cazul de nenumărate ori în practica social-politică a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fragmentată 139. Ideologia rămâne deci cel puțin în accepțiunea mannheimiană a conceptului o viziune particulară, care nu îndeplinește standardele obiectivității științifice. Acest statut al ideologiei este produsul ancorării sale, încă de la Marx, în ceea ce Popper numește "mitul contextului", ale cărui asumpții de bază sunt cele potrivit cărora adevărul depinde, pentru fiecare dintre noi, de mediul socio-cultural în care ne-am format și că, prin urmare, sensul său se poate modifica de la un context la altul, ceea ce face imposibilă crearea unei baze
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fiecare acele elemente care pot fi supuse experienței publice, în sensul conferit acesteia de către Popper. Mai mult, putem considera că semnul acestei inconsistențe este evidențiat încă o dată în momentul în care gânditorul austriac în încercarea de a elibera teoria de asumpțiile psihologice califică obiectivitatea științifică drept "inter-subiecti+vitate a metodei științifice"146 și alocă teoriei sociale și politice "metoda obiectiv-comprehensivă sau logica situațională"147. Rezumând, dacă "metodele teoretice sunt funciarmente aceleași în toate științele", de ce apare această diferențiere, în cadrul filosofiei raționalismului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
gândire a filosofiei occidentale, incluzând atât epistemologia, cât și metafizica, tradiție pe care nu o critică nici dintr-un punct de vedere "scientist", nici dintr-unul "poetic", ci dintr-un punct de vedere pragmatist sau "politic"173. În acest sens, asumpția existenței unui loc al esențelor, care a fost dinainte pregătit, în afara lumii noastre și spre care umanitatea se îndreaptă, este considerată a fi doar una dintre modalitățile de consolare prin care tradiția metafizică și-a propus să configureze solidaritatea. Pentru că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu le conține. Dar ele nu sunt ideologii, i.e. nu sunt ideologii în măsura și atâta vreme cât ele reușesc, prin contra-activitate, să transforme realitatea istorică existentă în una aflată în acord cu propriile lor concepte"232. Aceste considerații se bazează pe asumpția fundamentală pe care Mannheim o aduce în discuție, aceea potrivit căreia existența umană este întotdeauna una ce are o formă concret-istorică. Raportat la această istoricitate concretă, "ceea ce într-un caz dat apare ca fiind utopie și ceea ce apare ca fiind
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]