763 matches
-
prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus În oglinda unui lac. Ochiul vesel Întîlneștc, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode, unde cîntă vechiul bong, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz.” Peisaj static, decorativ, hieratic, reprodus, parcă, după desenul unui serviciu de porțelan. Această latură picturală place. G. Călinescu o socotește partea cea mai viabilă a poeziei. Imaginația e, Într-adevăr, mai strînsă, ochiul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
veștejirii, se oferea în toată splendoarea sa. Era Dumnezeu atât de nemărginit încât putea să se aștearnă deasupra tuturor pământurilor și apelor? Ce erau brațele sale, ochii săi, mintea sa? Dumnezeu se ascundea în acea puzderie de arbori, în cântecul asurzitor al greierilor, în țopăitul gărgăunilor, în răcoroasa boare a izvorului de sub stejari? Erau gânduri iscoditoare, dar don Terentio îi spusese să-l lase pe Dumnezeu în pace: oricum nu putea fi zărit sau atins, și nici închipuit. Învățase de la mătușa
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se auzea, apoi, decât curgerea plumburie a apelor freatice, căci fiecare, cu răsuflarea tăiată și urechile ciulite, se încorda să înțeleagă. Și toți numărau în gând. Unu, doi, trei, patru, cinci. Apoi ușa se încuia la loc, cu un zgomot asurzitor de parcă s-ar fi descărcat Dumnezeul puștilor. Pe urmă, trântindu-se, grilajul metalic. Și iarăși, țăcănind, lacătul care îl prindea în belciug. Deținuții, la pândă, respirau ușurați, când auzeau repetându-se ritualul ușilor. Era așadar un control de rutină. Dacă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
atunci fuseserăm camarazi, ne împărțeam bucata de pâine, gândurile, singurul bun pe care îl mai aveam. Dintr-odată s-au năpustit asupra noastră, lovindu-ne. Nu erau zgomote care să se audă la fel de puternic ca altele, dar, fără a fi asurzitoare, erau, cum să spun, buimăcitoare. Să te trezești din somn lovit în moalele capului, să auzi sudalme, vaiete, icnete, ale celor care se opinteau să te lovească în burtă cu bocancii, dar și ale celor ce se strângeau, loviți, fără
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o vorbă, spuse, opintindu-se să ridice sacul în spate. Se depărtau cu fereală, tupilându-se. Dar poate că fereala le era zadarnică, monștrii nu aveau ochi, capetele lor nu păreau să-i bage în seamă. În spate, huruiala devenise asurzitoare, muntele se nărui, pântecul i se făcu țăndări și măruntaiele se risipiră. Nu trebuiră să dibuiască drumul, căci prin mărăcinișuri nu exista niciun drum. Chisăliță se opri să-și smulgă scaieții agățați de pulpanele prea largi și alergă după ceilalți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
așa că mai rămaseră câteva clipe îmbrățișați, mărind cercurile și lăsând ca între ei să coboare un fel de liniște. Care era parcă a lumii întregi, căci lumea întreagă își ținea răsuflarea. Și, poate tocmai de aceea, revenirea la viață fu asurzitoare. La etajul de dedesubt, abajururi, scaune trântite și aruncate de peste tot. La etajul unu, tingiri lovite unele de altele, cu un tămbălău de șatră țigănească. Apoi un fel de explozie care se risipi în stropi de ulei încins, împroșcând pereții
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
până departe sub geana pădurii. A băut până simți că-i plesnește stomacul, apoi puse cu mare atenție dopul și așeză damigeana lângă peretele hambarului. Vârtejul oamenilor din curte deveni din ce în ce mai amețitor, muzica deveni tot mai asurzitoare, ceva parcă-l ademenea să intre și el în acel vârtej multicolor, dar în urechi încă-i răsuna glasul fratelui său: „Să nu vii cumva la nuntă, să nu mă faci de râs în fața satului”. Își luă damigeana și sări
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și... pasul hotărâtor... Un pârâit mult așteptat, puternic și prelung de crengi și oase rupte însă plăcut la urechi, urmat de o trosnitură finală, însoțită de un cutremur de pământ și matahala, din carne și oase, căzu înfrântă. Un răget asurzitor, nebun și turbat de mânie și durere, ce băga groaza în tot ce era viu, străbătu câmpia de la un cap la altul, în timp ce ceata de vânători cu sulițele ridicate în aer striga într-un singur glas, din toți rărunchii: "bida-ruuu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
evenimente, o transbordare neașteptată într-un alt decor necunoscut, transparent și ademenitor. În față apă, un șuvoi adânc, ce se scurgea în valuri, într-o anumită direcție, iar în spate nisip. Nu departe de el, din adâncuri, producând un zgomot asurzitor, țâșnesc violent, în trombe, uriașe cantități de lichid fierbinte care, după ce se răspândesc în înălțimi, cad apoi sub formă de ploaie. Probabil, vreun vulcan subacvatic, un izvor termal sau un gheizer supradimensionat, despre care nu știa încă nimic. Pe suprafața
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cunoștea faptul că Muntele Sacru niciodată nu se va clinti din loc, decât la sfârșitul sfârșitului, deoarece sub el se află locul de unde-și trag obârșia eschimoșii. În timp ce privea cerul rugându-se la străbuni, îi ajunse la urechi un zgomot asurzitor, însoțit de un cutremur atât de violent, încât, nu numai el a căzut în genunchi, dar și câinii s-au oprit din goana lor și au început să urle speriați. În realitate, datorită căldurii, muntele de gheață se topea văzând
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cât cânt, cu-atât mai sînt..." Mărturii de consecvență în spiritul acestui program aduc principalele volume ale poetului Ochiul al treilea (1975), Apă neîncepută (1980), Zugravul anonim (1985), Aripă sub cămașă (1988), urmate de Oul de piatră (1995), de Tăcerea asurzitoare (1999), de altele de la început receptate cu simpatie. Ca preocupare constantă, de remarcat monologurile despre Poezie în genere, aceasta fiind: "Precum un cerc cu centrul în afara sa, / Precum o secundă în care începe vecia, / precum un cer născându-și propria
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
marginea de sus a Bugeacului: 15 iulie 1948. Ochiul al treilea (1975) apărut și în versiune rusă; Apă neîncepută (1980); Zugravul anonim (1985) și în versiune rusă; Aripă sub cămașă (1989); Dreptul la eroare (1994); Oul de piatră (1995); Tăcerea asurzitoare (1999). Eseuri: Pe urmele lui Orfeu (1983); Daciada (1991). LEONID DIMOV Ismail: 11 ian. 1926 București, 5 dec. 1987. Versuri (1966); 7 poeme (1968); Pe malurile Styxului (1968); Carte de vise (1968), Eleusis (colab. cu Fl. Pucă), 1970; Semne cerești
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fulgere a cumplitelor furtuni. Cu vâslele rupte și cu pânzele sfâșiate, să spere, totuși, în salvare, tăind cu vârful corăbiilor talazurile care acopereau puntea. Să înfrunte monștrii fioroși în adâncuri, pregătiți să scufunde vasele și să înece marinarii. În tunetele asurzitoare, să-l invoce pe Zeus ca să-i cruțe de mânia lui Poseidon. Atât de departe se aflau tracii învecinații încât grecii doar își imaginau despre locurile aflate la miazănoapte de ținuturile acestor triburi. Se gândeau la Boreas pentru a privi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au devenit o frontieră naturală pentru diversele nuclee regale și imperiale care s-au coagulat în Câmpia Panonică (de la regatul maghiar până la imperiul austriac și, apoi, dualismul austro ungar)24. Până la sfârșitul Epocii moderne, care s-a prăbușit în larma asurzitoare de mitraliere și obuze din Primul Război Mondial, Carpații au reprezentat una dintre cele mai longevive frontiere naturale din Europa 25. Europa, între agonie și speranță La sfârșit de Antichitate și început de Ev Mediu, furtuni de sânge, șiroind din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sfânt și milostiv e ceasul 2. Acum, însă, în noaptea cu care se deschide Hamlet, îndărătul tăcerii duhului mut, „sinistră nălucă ce trece îmbrăcată-n zale din cap până-n picioare prin fața postului de pază”, cum spune Bernardo, Horațio aude larma asurzitoare a unor temute, dar inevitabile vremuri de restriște. Se gândește la toate semnele rele care anunțaseră odinioară asasinarea lui Iuliu Cezar, la acele nopți romane când Morminte s-au căscat și morți în giulgiu Au chițăit și au țipat pe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în insula lui Prospero, sufletul, lăcaș al tuturor minunilor, își redobândește libertatea pierdută. La această margine de lume populată de fantome se ivesc, în sfârșit, spectatorii așteptați - Uriașii munților. Un pâlc de călăreți bizari intră în scenă făcând un zgomot asurzitor, în acordurile unei muzici „aproape sălbatice”. Strigăte răsună de pretutindeni, vacarmul ia proporții apocaliptice. În fața lor, în fața acestor făpturi telurice care amintesc de primele generații mitologice, „ai zice”, observă Cromo, „că asiști la năvala unei hoarde barbare”. Cum am putea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
5); oțel (5); cool (4); durere (4); forță (4); muzica (4); nucă (4); rigid (4); zgomotos (4); aspru (3); bine (3); bun (3); de cap (3); măr (3); penis (3); rocă (3); siguranță (3); super (3); tare (3); voce (3); asurzitor (2); beton (2); covrig (2); deranjat (2); deștept (2); dureros (2); duritate (2); eu (2); fain (2); fierul (2); frate (2); frumos (2); gros (2); inimă (2); încredere (2); marfă (2); mișto (2); prost (2); cu putere (2); rapid (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pictezi și amprentele... Vecin 1: (la ureche) Pînă la urmă tot te învăț eu să pupi... Vecin 4: Ia! Auziți! Cred că le-am reparat pe toate! Auziți! (declanșează soneria cîtorva ceasuri, apoi la toate; soneriile și bătăile ceasurilor devin asurzitoare, insuportabile) Vecin 1: (lui Vecin 4) Termină cu hîrburile astea! Oprește-le, n-auzi! (Vecin 4, însă, e fericit și nu aude) Oprește-le că ți le sfărîm de cap! (Vecin 4 tot nu aude, dar strigătul puternic al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe gropar..., amuzîndu-se) Mai bine golani decît... (privesc în jur cu prudență și nu mai spun textul bine știut...) la, la, la, la... (reiau de cîteva ori acest vers... îmbunătățit...; din ce în ce mai atenți...; Octav pune casetofonul în funcție și pe muzica asurzitoare cîntă refrenul lor, mișcîndu-se în stil brigadă artistică...; intră Marieta, Costache și Matei; incomodat de gălăgie și de comportamentul celor doi, Matei oprește casetofonul) Matei: Păi ce dracu' faceți voi aicea?! Comerț sau program artistic?! Octav: Și una și alta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
minciuna de azi, la corupția de azi, la demagogia și la sărăcia de azi...! Ia zi-i, cum te opui? (sonerie; pe măsură ce cei doi sînt cuprinși de panică, de frică, ascund dosarele, mîncarea, băutura pe sub masă, sub fotolii, sonerie devine asurzitoare; într-un tîrziu, Gh. P. unu se duce la ușă, ascultă înfricoșat și, în cele din urmă, o deschide; nu e nimeni; un început de relaxare; sună soneria telefonului; un moment în care se jenează de felul cum s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
condiției umane ". "Oricât se agită brațul în aer, ca o sabie,/ Gândul este salvarea condiției umane." "Gândul așază în lucruri în gând și-n stele drame, gândul este salvarea condiției umane". Așa cum remarcă Petru Poantă, Adrian Păunescu "este un clocot asurzitor de lavă cuprinzând toate mineralele posibile, de la bolovani enormi până la ametistele cele mai fine. O materie în fierbere, de foarte puține ori distilată, dar expansivă și grandioasă, ea caută să se pătrundă de cele mai acute probleme ale omului, de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dacă îi cuprindem cu "lectura" noastră totalitatea tărâmurilor indicate mai înainte, ne dăm seama că efervescența gândirii lui și imaginarea fertilizatoare sunt surse și resurse mereu regeneratoare. O caracteristică a lui Alexa, care dispare în spațiul public, înăbușită de vacarmul asurzitor al "opiniilor la zi", este disponibilitatea pentru dialog provenită din convingerea forței sale de a rafina gândirea. Desigur că o exegeză expertă ar pune în lumină mai multe aspecte ale omului și operei sale decât cele consemnate aici, pe ale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la căpătâiul lui Manole, și el, în sfârșit, mântuit. Eliminarea procedeelor destinate a crea iluzie, conceperea decorului ca pe o sculptură funcțională, cinetică și exploatarea mișcării atât pe verticală, cât și pe adâncime prim-plan al personajelor, soluția zidirii un asurzitor bombardament de planșe căzând precum cuțitul ghilotinei, pe ghidaje de la înălțimea de nouă metri, una după alta, simultan pe cele nouă rânduri desfășurate pe toată deschiderea scenei, utilizarea lemnului crud și a unor surse de lumină naturale, foc, lumânări, opaițe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
asemenea. Dar pentru scurt timp. Și, în final, urmează scena cea mai frumoasă, cea mai adâncă a spectacolului: culcați jos, în jurul Mariei ucise, ei toți ceilalți sunt balta, mâlul care-l va înghiți, simbolic, pe Woyzeck. Și, imediat, același zgomot asurzitor, ritmat al jocului fierbinte, ca un iad. Aceleași frânturi de gânduri, aceeași zădărnicie fără sfârșit. Peste cadavrele celor doi Doctorul își continuă "studiul" cu Andres, celălalt umil soldat. O moarte inutilă, o zbatere inutilă; totul se desfășoară în cerc, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că s-ar fi ridicat toți deodată și n-ai fi scăpat fără cîteva șuturi asta doar pentru a-și exersa loviturile în zilele cînd erau binedispuși. Ascultau manele la un casetofon zgomotos, vechi dar strălucitor. Dacă se auzea muzică asurzitoare într-un apartament din preajmă, deschideau panoul electric al scării pentru a umbla la siguranța ce tăia curentul la apartamentul ăla și a fi invitați la bairam cînd ăia deschideau ușa să vadă ce se-ntîmplă sau măcar să primească o sticlă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]