982 matches
-
lărgirea este un proces ce relevă abordări diferențiate ale celor dinăuntru față de cei care vin. Nu este foarte nouă ideea că în UE ar trebui să intre doar țări bogate. Este o translare în plan mai larg a completării paletei atitudinale cu ceea ce ar fi egoismul de grup, cum îi spune Andrew Oldenquist. Se face trecerea de la "eu" la "al meu", fiecare urmărind interesele propriei comunități excluzând întemeiat în viziunea adepților acestei direcții, binele celor din afara ei. Există de asemenea o
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cf. Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Crețu, T., 1987, p. 321). Privit astfel, caracterul este un subsistem relațional-valoric și de autoreglaj al personalității și se exprimă, în principal, printr-un ansamblu de atitudini-valori. Pentru definirea caracterului avem în vedere nu manifestările atitudinale circumstanțiale, variabile, ci atitudinile stabile și generalizate, definitorii pentru persoana în cauză, și care se întemeiază pe convingeri puternice. Atitudinea exprimă o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale realității și implică reacții afective, comportamentale și cognitive. Nu totdeauna între
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o cerință), o comunicare interpersonală (accentuează o idee ca răspuns direct pentru elevul X) și intrapersonală (se autointeroghează: „m-au înțeles exact?”, „este X atent la ce i-am spus?”). La fel, același act comunicativ poate fi referențial, operațional și atitudinal. Spre exemplu, la cerința verbală: „Enumerați cât mai multe asemănări și deosebiri între fenomenele x și y”, profesorul indică, gestual, maniera rezolvării așteptate (două coloane, una pentru asemănări, alta pentru deosebiri) și prin ton Ă importanța deosebită a sarcinii solicitate
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tăceri-stimulative, tăceri-condamnări, tăceri-zgomotoase, tăceri-pedeapsă, tăceri-obraznice etc., exprimate atât de copii, cât și de profesor. Dacă, de regulă, comunicarea verbală este purtătoarea dimensiunii referențiale a actului comunicării, paraverbalul și, vom vedea, nonverbalul sunt implicate mai ales în realizarea dimensiunilor operațional-metodologică și atitudinală. Faptul are consecințe extrem de importante în actul didactic, neconștientizarea acestui aspect putând avea consecințe surprinzătoare. Comunicarea nonverbală (CNV). Informația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semne legate direct de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor. Înglobând o diversitate
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se reduce la stăpânirea conținuturilor verbale. Dacă prin componenta verbală se exprimă referențial și explicit un anumit conținut categorial, în același timp, prin componenta parași nonverbală se exprimă atitudini. Acestea vizează conținutul transmis, receptorul și situația comunicării. Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul și elevul potențează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conținuturilor didactice propuse. Astfel, un conținut verbal strict și precis delimitat Ă o teoremă matematică, spre exemplu Ă în funcție de conduita parași nonverbală a profesorului, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu „reparațiile” de rigoare; societatea poate deveni un mediu educativ alături de instituția specializată, fără a i se substitui; b. dezvoltă două funcții: una primară, constând în livrarea de „servicii” (elevilor) și „produse” (societății); alta, secundară, furnizează populației din zonă modele atitudinale, comportamentale, norme morale etc.; c. este, cu precădere, un sistem deschis, precum în schema alăturată, pe care ne-o propune François Petit (figura 1). Figura 1 Dacă multe dintre variabilele ce intră în sistem sunt însă controlabile, mai puțin previzibile
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unei autentice formări, pe primul loc se situează acum atitudinile. În postură de formator, profesorului i se cere să posede el însuși anumite atitudini Ă față de disciplina pe care o promovează și elev Ă pentru a putea induce acestuia baza atitudinală necesară construcției personale. Este evident că pe lângă competența științifică și didactică în domeniul specialității sale, competența psihologică devine obligatorie. Aceasta explică selecția aptitudinală (ceea ce poate să facă) Ă pe care o practică sistemul occidental în cazul celor ce optează pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevul Ă dacă vrea, sau dacă i se impune Ă doar să le „încălzească”. Menirea sa este de a-l conduce pe elev către dorința și instrumentele care să-i permită „alegerea” și „prepararea” independentă a „meniului”. Rolul de mediator atitudinal și cognitiv între cel ce se formează și sursele informării sale incumbă alte stagii educaționale și didactice (Barthélémy, A., 1997). Se schimbă chiar poziția profesorului în raport cu conținuturile învățării. El le poate alege pe cele mai potrivite obiectivelor urmărite, refuzând să
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
personalități, acțiuni desfășurate prin alții în cazul educației și prin sine, în cazul autoeducației. Conceptul de pregătire psihică nu poate fi limitat doar la sfera factorilor morali și volitivi, deoarece îi angrenează în oarecare măsură și pe cei intelectuali și atitudinali, toți alcătuind manifestări ale psihicului uman. Deci, pregătirea psihică, o putem considera o componentă a întregului proces de educație și instruire a studentului. Introducere Procesul de învățământ reprezintă activitatea instructiv-educativă, desfășurată în mod organizat și sistematic de studenți și cadre
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
de cunoaștere, de cercetare și creație (Ionescu, M., Bocoș, M., coord., 2009, pg. 55). Conceptul de pregătire psihică nu poate fi limitat doar la sfera factorilor morali și volitivi, deoarece îi angrenează în oarecare măsură și pe cei intelectuali și atitudinali, toți alcătuind manifestări ale psihicului uman. Deci, pregătirea psihică, o putem considera o componentă a întregului proces de educație și instruire a studentului. Conținutul pregătirii psihice constă în dezvoltarea acelor laturi ale activității psihocomportamentale a studentului, care-i condiționează acestuia
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
înlocuit de euro-optimism pe Continent, în ultimul deceniu al secolului trecut. Americanii vorbeau atunci despre Fort...reața Europa (Fortress Europe). Că acum, un nou val de euro-pesimism s... însoțeasc... extinderea Uniunii. Ai spune c... avem de-a face cu cicluri atitudinale inerente, ce pot fi puse în relație cu dinamică fluctuant... a economiilor pe perioade mai lungi. Dar acest argument este insuficient. Afirm această întrucât ceea ce devine inedit în prezent este plasarea jocului economic global într-o arie cu mult extins
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
9 * Predarea unor ore de curs despre efectele drogurilor asupra creierului la lecțiile de biologie; * Cursuri destinate părinților, având drept tema consumul de droguri în rândul adolescenților; * Grupuri de discuții cu elevii, unde se pot aplica diferite tehnici de schimbare atitudinala; * Discuții-forum între diferiți factori implicați în prevenirea și combaterea consumului de droguri și adolescenți, utilizând, de exemplu, Internet-ul; * Expoziții tematice; * Distribuirea de materiale educaționale: postere, fluturași, broșuri, ghiduri,etc.; Simpozioane și conferințe, vizând teme specifice prevenirii consumului de droguri
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a ponderii acestora în anumite etape ale școlarității, ca și pe parcursul fiecărui an și semestru școlar. Importanți în creativitate nu sunt doar factorii de natură intelectuală. Aceștia se completează cu seria factorilor de personalitate precum motivația, voința, energizarea afectivă, seturile atitudinale. În creație se exprimă în mod deosebit afectivitatea copilului, felul în care lumea externă se reverberează în sufletul copiilor. Culorile utilizate de copii în desen, expresiile folosite în limbaj, gestica și mimica în momentul în care concep lucrările pot fi
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
individuală de învățare la activitatea de grup, interactivă, în care se promovează nu competiția și ierarhizarea, ci colaborarea constructivă - extrem de fertilă pentru gândirea divergentă, creativă și productivă; produc modificări pozitive la nivelul întregii personalități în sfera afectivă, motivațională, volitivă, aptitudinală, atitudinală și relațională. Puncte slabe: necesită investiție de timp, efort intelectual și material pentru proiectarea detaliată, pregătirea efectivă și desfășurarea concretă a activităților, și deși sunt profitabile pe termen lung, se pot depăși posibilitățile de moment ale cadrelor didactice și ale
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
temperat, pe cît am putut, gesturile. Dar m-am surprins, nu o dată, ca și-n săptămînile precedente ale postului, tentat de lucruri frivole, m-am amuzat sau m-am iritat din motive banale, pe scurt, n-am avut o constantă atitudinală. Rămînerea în același climat face imposibilă schimbarea, reînnoirea psihică și morală. Mă îndoiesc, de altminteri, că aceasta ar fi posibilă. Oamenii sînt ca arborii, care nu-și schimbă integral coroana în fiecare primăvară. Dau doar cîțiva lăstari. Cunoscîndu-mi limita puterilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anumite roluri și de firul acțiunii, sunt importante/sugestive elementele care țin de vestimentația personajelor secundare/episodice, de decor, de muzica aleasă, de eventualele secvențe de dans etc. De asemenea, formarea ca ,,spectator" a copilului preșcolar vizează și coordonata comportamentală, atitudinală a acestei ipostaze: copilul intră, astfel, în ,,disciplina" spectacolului, se familiarizează cu deschiderea/închiderea cortinei, cu aplauzele, cu respectarea normelor de comportare civilizată într-un astfel de context. Pe scenă sau în spatele acesteia, copilul este plasat în ipostaza de a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
general, feed-back, scriitorului, mai ales când este vorba despre receptarea textului literar într-un context decalat temporal, uneori de secole, față de cel al creării mesajului) vs. + (în principiu, în situația de comunicare comună interlocutorul oferă feed-back, verbal și/sau nonverbal, atitudinal etc., locutorului); situația de comunicare: repere subiective (spațiu subiectiv, timp subiectiv, relații redimensionate etc.) vs. repere preponderent obiective (timp obiectiv, spațiu obiectiv, relații recunoscute între locutor și interlocutor/publicul-țintă etc.). Prin prisma acestor coordonate, subsumăm aici textului nonliterar mesajele orale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
elevilor (metodă care apare ca instrument alternativ de evaluare în unele lucrări de specialitate) este realizată pe parcursul activităților desfășurate, vizând atât planul conținuturilor abordate în ciclul preșcolar (aici, cu precădere în activitățile de Educare a limbajului), cât și pe cel atitudinal, relațional, motivațional etc.; de exemplu, se va observa deprinderea de valorificare a valențelor comunicării verbale (orale, scrise), nonverbale și paraverbale; metoda observației (spontane/sistematice) implică, în etapa preșcolară, observarea copilului, dialogul cu copilul și cu părinții, observarea anumitor caracteristici ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
semnificații; utilizarea unor metode și mijloace specifice pentru îndeplinirea obiectivelor preconizate; respectarea unor principii, reguli și norme didactice; existența unor finalități obiectivate în rezultatele și performanțele elevilor. Acțiunea educațională, instructiv formativă vizează producerea unor schimbări de natură cognitivă, afectiv motivațională, atitudinală și comportamentală la nivelul personalității elevului. Pentru ca activitatea didactică să fie eficientă și performantă, trebuie găsită o modalitate optimă de organizare a interacțiunii variabilelor sale, ceea ce presupune existența unui raport de interdependență funcțională în cadrul căruia metodele și procedeele dețin un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare 16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională. 17. Controlul calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar semnifică activități și tehnici cu caracter operațional, aplicate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
În sine, izolare de colectiv, negativism, excitabilitate și iritabilitate mărite; Este imperios necesară cunoașterea până la cele mai mici detalii a subiecților, aceasta realizându-se prin anamneză, studiu de caz, observații, investigarea Îndeosebi a fondului afectiv al fiecăruia, gama tulburărilor afectiv atitudinale, fiind variată la copiii cu C.E.S.: stări și sentimente de frustrare, reacții agresive, nesiguranță, toate acestea ducând la un comportament deviant; copilul marcat de timiditate, pentru a fi stimulat, trebuie permanent recompensat, În diferite forme, vor fi evidențiate inițiativele, pe
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
criză educațională 207 7.2.1. Intervenția în raport cu „abaterile liniare” 212 7.2.2. Intervenția în cazul abaterilor comportamentale grave 224 7.2.3. Strategii de negociere în clasa de elevi 227 7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal: pedeapsa 232 Bibliografie 237 Concluzii 241 1. Caracterizare generală 242 2. Dimensiunile managementului clasei 243 2.1. Dimensiunea ergonomică 243 2.2. Dimensiunea psihologică 245 2.3. Dimensiunea socială 246 2.4. Dimensiunea normativă 250 2.5. Dimensiunea operațională 250
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal de către elevi. Cercetările privind conformarea s-au realizat în direcții diferite, metodologic și teoretic: behaviorist, cognitivist (Sheriff, Asch), interacționist (Milgram) etc. După celebrele experimente ale celui din urmă, factorii care favorizează obediența sunt: - proximitatea fizică a autorității; - conflicte axiologice; - prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
instanțelor de conducere și implementarea deciziilor) și procesul de aplicare a deciziilor inovatoare la nivelul clasei școlare. Din perspectiva managementului clasei de elevi, dimensiunea inovatoare reprezintă o condiție esențială a optimizării interacțiunilor și a microdeciziilor educaționale în universul grupului. Independența atitudinală și de intervenție a cadrului didactic în situații de criză este dependentă de capacitățile inovatoare ale acestuia. Inovarea în planul relațional al clasei de elevi nu este numai rezultatul presiunii forțelor sociale inovatoare, ci și al presiunilor elevilor care acționeză
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
este de menționat necesitatea păstrării și a identificării unor spații pentru eventuale decizii secundare, suplimentare, în decursul fazei de intervenție și de execuție (spre exemplu, în cazul unei intervenții corecționale, pedeapsa, reacția elevului la momentul respectiv poate determina o schimbare atitudinală a cadrului didactic). Decizia în acest caz devine un purtător de inovație prin: - fundamentarea sa informațională; - coeficientul de noutate realizat; - efectele specifice așteptate a fi antrenate în decursul aplicării acesteia. Schimbarea, ca trăsătură ineluctabilă a demersurilor manageriale ale cadrului didactic
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]