1,004 matches
-
fiind: activitate, un proces desfășurat de agenți umani ; în condiții concrete de spațiotemporalitate, culturalitate contextuală (valori), cu o ritmică individuală și pe fond social definit; prin medierea și cu filtrajul conștient al unor eforturi organizatoric-educaționale și cognitiv-operaționale, socioemoționale, acționale și atitudinale recurente; asupra unor conținuturi, experiențe, valori sau situații încorporate de și în obiectul învățării; pentru atingerea unor rezultate cognitive (preconcepte, concepte, semnificații, principii, strategii, rezolvare de probleme), psihomotorii (obișnuințe, deprinderi și abilități manuale, utile pentru viața cotidiană, expresii faciale și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ale personalității umane, se poate configura o schemă-cadru de analiză simplificată a naturii și logicii oricărui tip de învățare școlară complexă. Reperele schemei răspund la următoarele întrebări: • Cine învață (copil, adolescent, tânăr, adult, toți fiind definiți prin variate caracteristici psihofizice, atitudinale, experiențial diferențiate)? • Ce întemeiere are (are concepție, plan, program, decizie de start, semnificații, sensuri personale și sociale)? • Ce se învață (conținuturi exprimate în cunoștințe, abilități, valori)? • În ce scop se învață (are prezente finalități, scopuri, obiective, sarcini, formare de atitudini
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Fără a ne propune descrierea lor, prezentăm, în sinteză, câteva dintre cele mai cunoscute criterii și tipuri de învățare, clasificabile, fără un proces încheiat (Neacșu, 1999): • După procesele (stările) psihice angajate, distingem învățarea psihomotorie, perceptivă, verbală, imaginativă, afectivă, morală, socială, atitudinală . După modul de organizare și prezentare a conținuturilor, învățarea poate fi: algoritmică, semieuristică, euristică, prin modelare, prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
noi și învățarea superficială, reproductivă, cu slabă semnificație pentru subiect, fără înțelegere bună, fără o schemă-cadru directoare. • După matricea modelului situațional în care se produce învățarea (Denhiere, Baudet, 1992; Van Dijk, 1987), se distinge între: învățarea episodică (dominată de emoțional, atitudinal, faptic și empiric) și învățarea pe bază de proiect, de scenarii, complexă ca anticipare și reușită (realizată în circumstanțe spațio-temporale, de finalitate, motivație și probabilitate crescută a reușitei). • După natura obiectivelor educaționale prioritare, cu corespondență într-o structură dominantă a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ele determină procese psihice specifice și diferențiate. Unele condiții psihologice sunt de natură cognitivă: calitatea cunoștințelor deja asimilate, maturitatea stadială capabilă să sigure pregătirea pentru învățare, capacitatea intelectuală corespunzătoare sarcinii de învățat; alte condiții sunt de natură afectiv-socială: motivația, factorii atitudinali și de personalitate, factorii de grup și sociali de apreciere a elevului. Condițiile psihologice interne pot fi separate în aptitudine școlară, motivație și unele aspecte de personalitate. Aptitudinea școlară este o structură complexă și dinamică de funcții psihologice și include
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
conținuturi informaționale specifice și variate, ce realizează ansamblul informațional necesar însușirii fizicii, ca și la comunicarea școlară necesară profesor-elevi și elevi-elevi. Când elevii dispun de capacitatea intelectuală corespunzătoare sarcinii de învățat, ca și de o motivație clară însoțită de factori atitudinali și de personalitate favorabili învățării și - în plus - li se oferă structurile informaționale specifice fizicii, respectiv comunicării însușirii cunoștințelor corespunzătoare, ei au toate condițiile interne cerute de situația de învățare. Școala și factorii corespunzători ai sistemului de învățământ realizează și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
internațională. Iată câteva dintre calitățile pentru care apreciez că lucrarea merită citită: realizarea unei diagnoze asupra situației actuale privind sănătatea sexual-reproductivă și propunerea de măsuri ameliorative ce pot sta la baza programelor privind acest tip de sănătate; determinarea unor patternuri atitudinale și comportamentale în funcție de structura de bază a eșantionului privind: satisfacția, dinamica sexuală, relațiile sexuale în afara cuplului; efectuarea unor tipologii de opinie și comportamente, cu scopul elaborării unor modele capabile să explice coordonatele intime, medicale și sociale ale sexualității; evaluarea influenței
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
proveniență, condițiile socioeconomice și nivelul de școlarizare; * evaluarea situației actuale privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu studiile anterioare; * constituirea unei tipologii privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice tradiționale ale României; * realizarea unor patternuri atitudinale și comportamentale în funcție de structura de bază a eșantionului privind: satisfacția, dinamica sexuală, relațiile sexuale în afara cuplului; * efectuarea unei tipologii de opinie și comportamente pornind de la individ la grup, pentru cunoaștere și o eventuală acțiune, precum și dezvoltarea analizei tipologice cu scopul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
destinului și a morții, nu-și au rost semeția și bîta, ci tăria sufletească a jucătorului de cursă scurtă; mai bine-zis, „pregătirea pentru moarte”. Individul și-o asigură după propriul ambient și după propriile puteri. Este vorba de un transfer atitudinal, de la simple ocupații sezoniere la confruntarea eu-lui experimentat cu cea mai grea încercare din totalul existenței: moartea. Nu-i este dat omului alt prilej de comparație, să se ilustreze la o asemenea cotă de vitejie, încordată și eroică. Tocmai de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se oferă variantele de raspuns "am foarte mare încredere", "am încredere numai într-o anumită măsură" și "nu am deloc încredere", răspunsurile nu vor oferi o imagine reală asupra satisfacției în legătură cu subiectul respectiv deoarece există o mare diferență de intensitate atitudinala neacoperita între, "am foarte mare încredere" și "am încredere numai într-o anumită măsură". Unul dintre cele mai sensibile instrumente de testare a publicului este scală de atitudine. Aceasta se poate prezenta sub forma alegerii unui număr, de la 1 la
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
anterior. Exemplu: "Vă rugăm să ne precizați cum apreciați dumneavoastră următorul mesaj: "Compania X este responsabilă din punct de vedere social și contribuie, în permanență, la îmbunătățirea serviciilor sale". Variante de răspuns: Nu sunt de acord. ▪ Dezacord categoric. Măsurarea schimbării atitudinale Aceasta se realizează prin testarea atitudinii publicului înainte, în timpul și după o campanie de RP. Prin aplicarea aceluiași chestionar unui eșantion reprezentativ din publicul-țintă în cele trei faze menționate, se poate urmări cu precizie evoluția atitudinii față de organizație și, totodată
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
realizează prin testarea atitudinii publicului înainte, în timpul și după o campanie de RP. Prin aplicarea aceluiași chestionar unui eșantion reprezentativ din publicul-țintă în cele trei faze menționate, se poate urmări cu precizie evoluția atitudinii față de organizație și, totodată, amploarea schimbării atitudinale. Măsurarea schimbării comportamentului Prin intermediul unor studii și mai amănunțite, se poate constata dacă publicul a decis să treacă la acțiunea sau comportamentul dorit de comunicator. În cazul unei campanii împotriva fumatului, vom fi interesați nu numai de atenția pe care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
costisitor, urmat de un altul, mai "scump", analog sau nu pe plan comportamental (supunere) sau al sensului (conținut apropiat, ca de exemplu privarea de tutun sau prevenția rutieră). Desigur, aceasta nu este o prezentare completă a raporturilor posibile între dimensiunile atitudinale și comportamentale, analizate în acest cîmp de cercetare. Ne vom raporta la publicațiile specializate pentru a o aprofunda (Joulé și Beauvois, 1987, 1988). Ceea ce am putea sublinia este faptul că întrepătrunderea ritualurilor și reprezentărilor, a conduitelor și codurilor, a actelor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
publicuri, de raporturi sociale, de sisteme de RS și de finalități financiare, comerciale, politice, ideologice sau distractive. Sînt reperabile trei tipuri: unul axat pe ținta unei mase seriale și a opiniei care o reprezintă minimal (difuzare); celălalt organizat pe reglementarea atitudinală a informației la un grup ierarhizat și informat (propagare); și ultimul implicînd asimilarea stereotipică a datelor pentru un grup de adepți, militanți sau soldați care caută resurse mintale pentru a combate un inamic real, imaginat sau imaginar (propagandă). Sisteme "central
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
comune ( „noduri de coeziune”); c) interdisciplinaritate metodologicăse pune acceant pe transferul de metode de la o disciplină la alta (ex. Metoda analitico - sintetică); d) interdisciplinaritate axiologicăse urmărește transferul unui sistem de valori de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale. Acest demers trebuie promovat mai activ pentru că noi suntem pe cale de a ne regăsi reperele axiologice necesare construirii unei societăți democratice; e) interdisciplinaritatea limitrofă ( hibridarea) - are la bază specializarea la intersecția a două sau mai multe discipline, conducând
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
disciplinată după rigori științifice și metodice (școala) sau după o ierarhie prestabilită (Biserica) exprimă un anti-instituționalism structural. Citit prin această cheie, gestul polemic arghezian reprezintă materializarea impulsului umoral de a se situa contra curentului. Vorbim de un reflex mental și atitudinal de a critica și respinge tot ceea ce este disonant alcătuirii sale interioare. Barbu Cioculescu, un subtil interpret al corespondenței argheziene, intuiește "propensiunea pentru conflict a unui temperament autoritar" încă de timpuriu. Scrisorile adresate Aretiei Panaitescu alcătuiesc un episod biografic ce
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
despre certitudinile lor indiscutabile entuziaști. [...] E cu atât mai actual Caragiale cu cât influența lui depășind mahalaua, urbea, fruntariile și geografia, începe să caragializeze planeta. Căci alături de Caragiale al nostru și al satirei, acționează un Caragiale universal"241. Mental și atitudinal Arghezi și Caragiale fac parte din aceeași familie, a marilor talente literare care, prin intervenția în gazetărie, au reconceptualizat și resemantizat ceea ce s-a numit până nu demult "gen minor" sau "literatură periferică". Și unul, și celălalt sunt fini observatori
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe parcursul tuturor pașilor de făcut în educație, al tuturor activităților prin care se realizează obiective, scopuri) etc. 420 M.-E. Amara, L'Europe universitaire. L'identité face a l'employabilité, Harmattan, Paris, 2012. 421 Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin descriptori. 422 Cum știu să "păstreze disciplina" în timpul orelor, în pauze, timpul pe care îl rezervă pregătirii elevilor și propriei pregătiri, modul cum știu să mențină emulația, să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
îndreptățit să legitimeze o anumită ordine socială. Din acest punct de vedere, definesc ideologia în sensul unui sistem de credințe conturate într-o anumită societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. În același timp, iau în considerare faptul că în "umbra" acestei etichete ce a fost adeseori judecată în termenii "ismelor" (liberalism, conservatorism, socialism
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
simbolic îndreptățit să legitimeze o anumită ordine socială. Din acest punct de vedere, am conferit ideologiei statutul de sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. Tocmai de aceea am subliniat că, fiind un factor constitutiv al realității socio-politice și, în același timp, un instrument de cunoaștere a acesteia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globală. Sub aspect sincronic, imaginarul caragialian are structura unui mănunchi de constituienți textuali, dizolvați în substanța reprezentării scenice și narative, la confluența ariei tematice cu originalitatea tipologiei și expresia artistică, în texte inconfundabil personalizate. Pe dimensiunile diacroniei, "caragialismul" definește descendența "atitudinală și estetică a spiritului tutelar caragialian". Reconstituirea descendenței a impus, în prealabil, decodarea "cărții de identitate" a comicului, concept operațional proteic și glisant. Sintetica introducere în studiile teoretice, tradiționale și contemporane, conturează atât deschiderea nelimitată a sferei noționale, cât și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ezitarea Loredanei Ilie de a-l include pe Caragiale în aceeași serie cu Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Arthur Adamov este justificată prin distanța temporală, viziunea estetică diferită și deosebirea referențialității. Între Caragiale și Eugen Ionescu, de pildă, există o deosebire atitudinală. Ionescu a creat deliberat "un absurd rizibil și înfricoșător totodată". El dilată "limitele posibilului" la maximum, pentru a crea "un univers absurd, terifiant, de nesuportat, ca și disperarea din care provine". Prin revers, Caragiale extrage absurdul din realitatea extralingvistică. Prin
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
consecință, opțiunea noastră pentru o definire globală, care să cuprindă fără părtinire totalitatea constituienților caragialismului extrași succesiv ca exponenți ai acestuia. Acestea fiind spuse, rezultă firesc cea de a doua accepțiune a termenului de caragialism, și anume cea de descendență atitudinală și estetică a spiritului tutelar al lui Caragiale. În mod evident această perspectivă atrage numeroase teme de reflecție, colaterale totuși demersului nostru: problematica impactului cultural, a specificului național "caragialoeminescian" (Radu Cosașu), a negativismului asociat îndeobște cu "atitudinea Caragiale"39. Ceea ce
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
precizărilor de tipul "nu glumesc", "nu din ironie", etc. pe care scriitorul se simte dator să le insereze în textele pe care nu intenționa să le marcheze ironic.153 Un alt aspect pe care vrem să-l notăm în legătură cu "filosofia" atitudinală a lui Caragiale, este că dintre sensurile ironiei întrebuințate de Kierkegaard, cel de "ironie etică" pare să se aplice și în cazul său, întrucât lasă să se înțeleagă că are conștiința forței pedagogice investite în comicul de această factură. În
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o mică, dar semnificativă breșă în universul socio-politic similar până aici lumii caragialiene: Cetățeanul-Taman nu mai face notă discordantă, nu este nici el onest, și atunci, fiind lipsit de protecție, prea umil și incapabil să dovedească, asemenea adevăraților vinovați, flexibilitatea atitudinală și abilitatea felină de menținere a imaginii verticale, va deveni, firesc, "pharmakosul ostracizat"98. Apologia regimului "curat constituțional" marchează incontestabil raportul de intertextualitate cu piesa caragialiană: Arzăreanu (intervenind mlădios): Îmi dați voie, domnule inspector... (Cu poză, patetic.) Să nu ne
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]