1,788 matches
-
aplicații 1-2, - efecte secundare: febră; - Cisplatin - doza 15 mg în 20 ml ser fiziologic sau 30 mg/ m2 în 100 ml ser fiziologic, - număr aplicații 1-5 (prima doză), 1 (a doua a doză), - efecte secundare: durere, greață, ischemie miocardică, aritmii atriale; - Thiotepa - doza 15 mg în 20 ml ser fiziologic sau 30 mg în 20 ml ser fiziologic, - aplicații 3 (prima doză), 1 (a 2-a doză), - efecte secundare: leucopenie, trombocitopenie; - Mitomicină C - doza 8 mg în 10 ml ser fiziologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
pe cale subxifoidiană, nu am găsit-o menționată în literatură (fig. 5.59). Figura 5.58. „Decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice. Figura 5.59. Rezecția extinsă a pericardului anterior pe cale subxifoidiană miniinvazivă. În timpul procedurii, până la 1/3 din pacienți au aritmii atriale sau ventriculare, datorate iritării mecanice a miocardului de către pericardoscop (toracoscop). Simpla întrerupere a manevrei de explorare, duce la dispariția tulburărilor de ritm. Au relevanță diagnostică doar probele histologice pozitive. O probă negativă, poate fi în realitate fals negativă, existând zone
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
un factor agravant pentru zona ischemică, întrucât în condiții de anaerobioză rezultă metaboliți toxici cerebrali, încât reducerea glicemiei la un nivel normal fără să se inducă hipoglicemia este o necesitate preventivă, dar și terapeutică în AVC. Fumatul, alcoolul, supraponderalitatea, fibrilația atrială, creșterea fibrinogenului, homocisteinei, Ac anti-fosfolipidici sunt factori de risc pentru AVC sub 50 de ani. (166, 362) Obiectivul în stadiul inițial este reducerea edemului cerebral, a fenomenelor exudative din jurul zonei de infarct, etapă ce durează aproximativ 2-3 săptămâni. În primele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
determinanților RA asupra bolii cardiace la cei foarte vârstnici. Rezultatele au arătat că diminuarea fenomenului de amplificare a presiunii de puls se asociază cu o prevalență mai înaltă a bolii cardiace, definită ca insuficiență cardiacă, boală cardiacă ischemică sau fibrilație atrială; pacienții cu amplificare mai mică de 10% au avut o prevalență a bolii cardiace de 61,8%, comparativ cu 32,5% la cei cu amplificare mai mare de 30% (46). La indivizii foarte vârstnici, indexul de augmentare scăzut este, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
mitrale cu alungirea consecutivă a timpului de umplere diastolică; creșterea grosimii parietale și creșterea de postsarcină (1). Din perspectiva evaluării ecocardiografice, scăderea progresivă cu vârsta a velocității protodiastolice a fluxului transmitral se însoțește de o creștere compensatorie a contribuției sistolei atriale pentru menținerea unui volum de umplere ventricular adecvat. Și velocitățile miocardice diastolice sunt influențate de vârstă. Astfel, cu vârsta, velocitatea maximă protodiastolică a inelului mitral scade, în timp ce velocitatea maximă protodiastolică crește. 13.1.1.4. Rotația și torsiunea ventriculului stâng
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
tensiunii arteriale (TA) în timpul examinării și consemnarea (eventualelor) presiuni arteriale sistolice crescute vor evita false supraevaluări ale gradului de regurgitare mitrală (aria semnalului color de regurgitare în atriul stâng dependent de gradientul VS - atriu stâng la începutul sistolei). Prevalența fibrilației atriale sau a altor ritmuri neregulate este mare la vârsta a treia. De aceea este necesară măsurarea mai multor complexe QRS pentru a obține medii reprezentative ale unora din parametrii funcționali.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
și la vârstnicii sănătoși este prezent uneori zgomotul 4 la ascultația cordului. Gradul redus de tahicardizare în urma unei activități fizice moderate face ca durata diastolei să fie mai prelungită, astfel încât performanța cardiacă se menține în limite normale. Insta - larea fibrilației atriale, cu pierderea contribuției atriale la umplerea VS sau a tahiaritmiilor severe care scurtează diastola, conduce la decompensarea funcției cardiace. Alterarea cronotropismului determină reducerea frecvenței cardiace intrinseci. Progresiv este afectată și funcția dromotropă, cu încetinirea conducerii atrioventriculare. La nivel arterial, apare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
este prezent uneori zgomotul 4 la ascultația cordului. Gradul redus de tahicardizare în urma unei activități fizice moderate face ca durata diastolei să fie mai prelungită, astfel încât performanța cardiacă se menține în limite normale. Insta - larea fibrilației atriale, cu pierderea contribuției atriale la umplerea VS sau a tahiaritmiilor severe care scurtează diastola, conduce la decompensarea funcției cardiace. Alterarea cronotropismului determină reducerea frecvenței cardiace intrinseci. Progresiv este afectată și funcția dromotropă, cu încetinirea conducerii atrioventriculare. La nivel arterial, apare o rigidizare a pereților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
administrată intempestiv), neurologice (accident ischemic cerebral, spondi- loză cervicală cu insuficiență circulatorie vertebro-bazilară) sau hipovolemii acute severe. Fatigabilitatea la vârstnici poate fi cauzată de decondiționarea fizică, reducerea debitului cardiac, dar și de terapia cu betablocante sau de hipopotasemie. Aritmiile , atât atriale, cât și ventriculare, sunt întâlnite odată cu înaintarea în vârstă i la populația sănătoasă, și la cei cu BCI, semnificând uneori chiar un eveniment ischemic coronarian acut. Moartea subită ca manifestare inițială a BCI este mai frecventă la această grupă de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
sunt întâlnite odată cu înaintarea în vârstă i la populația sănătoasă, și la cei cu BCI, semnificând uneori chiar un eveniment ischemic coronarian acut. Moartea subită ca manifestare inițială a BCI este mai frecventă la această grupă de vârstă (8). Fibrilația atrială afectează mai mult de 10% dintre pacienții de peste 80 de ani, aceștia asociind adesea boală coronariană, HTA, boli valvulare, insuficiență cardiacă (32). Este important ca manifestările cardiace ale îmbătrânirii să fie diferențiate de boala cardiacă manifestă la pacientul vârstnic. Într-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
apar mai devreme și se dovedesc mai severe la pacientul geriatric. Vârsta nu este întotdeauna o contraindicație pentru terapiile invazive sau pentru cea trombolitică, iar tratamentul medicamentos optim pentru anumite patologii cardiace specifice vârstei înaintate (insuficiența cardiacă diastolică sau fibrilația atrială) sunt încă în dezvoltare.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
vârsta de 60 de ani și peste prezintă semnificativ mai multe semne de insuficiență cardiacă congestivă. De asemenea, mai mult de jumătate dintre vârstnicii cu STEMI prezintă aritmii pe parcursul spitalizării. Aritmia extrasistolică ventriculară este semnificativ mai frecventă comparativ cu fibrilația atrială, tahiaritmiile supraventriculare, tahicardia/fibrilația ventriculară. Tulburările de conducere atrioventriculară, blocul de ramură dreaptă și hemiblocul stâng anterior sunt mai frecvente la vârstnici, cu semnificație statistică doar în cazul blocurilor atrioventriculare (18). Complicațiile aritmice, insuficiența cardiacă congestivă, șocul cardiogen, reinfarctizarea, AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic precar, pe o lungă perioadă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management al bolii cardiovasculare Din cauza etiologiei plurifactoriale a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
privind plăcile aterosclerotice aortice mai mari de 4 mm în grosime au arătat că acestea reprezintă un important predictor al unor viitoare accidente vasculare cerebrale [The French Study on Aortic Plaques in Stroke Study Group, 1996]. De asemenea, prezența fibrilației atriale este predictivă atât pentru AVC inițial, cât și pentru AVC recurente [Vidaillet et al., 2002; Penado et al., 2003]. La pacientul renal (în particular cel diabetic), atacurile ischemice tranzitorii se însoțesc frecvent de simptome înșelătoare, cum ar fi obnubilarea, astenia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident vascular cerebral (AVC) și 2,6% sunt în dializă cronică. Studiul nostru a demonstrat o incidență mai mare și semnificativă statistic a valvulopatiilor severe și a fibrilației atriale ( tabelul 17.2). Există o relație strânsă între prevalența bolii arteriale periferice și vârstă la pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică mai severă, cuantificată prin valoarea indicelui gleznă-braț (IGB): 1% la valori între 0,91 și 1,4; 1,5% la valori între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
infarct miocardic acut, studiile recente au descris un rol-cheie al testelor de hs-cTn în stratificarea și prognosticul pe termen scurt și lung al mai multor afecțiuni cardiovasculare, ca boala coronariană stabilă (19), insuficiența cardiacă, embolia pulmonară acută și chiar fibrilația atrială. Deoarece ele exprimă injuria miocardică de orice cauză, o valoare crescută trebuie supusă unei analize minuțioase, cu atât mai mult la pacientul vârstnic care asociază o serie de comorbidități. Într-un studiu publicat recent s-a analizat rolul determinării troponinei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
pectorală recurentă, aritmii, infarct miocardic acut (26). Messinger-Rapport și colaboratorii săi au urmărit prospectiv pe o perioadă de 3,7 ani 7.354 de subiecți cu vârsta peste 65 de ani. Grupul nu a inclus pacienți cu insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, boală valvulară sau cu pacemaker implantat. Studiul a dovedit că atât scăderea capacității de efort, cât și afectarea recuperării frecvenței cardiace după testul de efort reprezintă predictori independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au studiat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
Factori de risc „non-tradiționali” cu relevanță la vârstnici La vârstnici au fost identificați noi biomarkeri care reprezintă indicatori fideli ai riscului cardiovascular înalt, respectiv proteina C reactivă, homocisteina, acidul folic, fibrinogenul, cistatinul C, interleukina 6, troponina I și peptidele natriuretice atriale. Cu toate acestea, valoarea predictivă, deși superioară, este relativ modestă comparativ cu factorii de risc clasici (72-82) . Valoarea predictivă a acestor noi biomarkeri a fost studiată într-un număr relativ mic de studii la subiecții cu vârsta peste 65 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
modestă comparativ cu factorii de risc clasici (72-82) . Valoarea predictivă a acestor noi biomarkeri a fost studiată într-un număr relativ mic de studii la subiecții cu vârsta peste 65 de ani. Totuși, valorile crescute ale homocisteinei și peptidului natriuretic atrial sunt asociate cu un risc cardiovascular înalt la vârstnici (83-86). De asemenea, factori de risc non-tradiționali cu relevanță prognostică sunt și funcția ventilatorie redusă, nivelurile crescute ale acidului uric, frecvența cardiacă de repaus crescută, fibrinogenul plasmatic > 220 mg/dl și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
relevă adesea prezența markerilor de ateroscleroză sistemică: gerontoxon, xantelasme etc. Sunt frecvent decelate sufluri arteriale carotidiene, abdominale, care confirmă, de asemenea, prezența aterosclerozei în multiple teritorii. Examenul obiectiv al cordului identifică adesea tulburări de ritm, cele mai frecvente fiind fibrilația atrială și aritmia extrasistolică. De reținut că prezența tahicardiei în repaus constituie un semn precoce de disfuncție de ventricul stâng și reprezintă un element de prognostic negativ la vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]