1,337 matches
-
unde locuiam, însă atunci era deja cu acte soția mea, prin cununia civilă. Genny nu a vrut să meargă mai departe până în ziua cununiei religioase, iar eu i-am respectat dorința. Totul a fost la amândoi un efect al educației austere primite de la părinți. Acum un mai aveam nicio reținere: puteam să-i mângâi corpul pe sub rochița ușoară de casă, să-i văd dezgolite picioarele subțiri, catifelate și pulpele ei frumoase, pline de nerv. Mă năpădea un fel de furie că
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
nevoie de noi toți! Hai să intrăm la ea! Trebuie să știe că suntem aici și că nu o vom abandona niciodată! Paula se agăță de brațul lui și se lăsă purtată ca un copil nevăzător pe coridorul impersonal și auster, către salonul în care fiica ei dădea o luptă crâncenă cu cel mai temut dușman al vieții. Asistenta care supraveghea copila permanent, se ridică plină de respect și compasiune de pe scaunul ei, încurajându-i să se apropie de trupușorul martirizat
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
în spații deja gândite de noi. Să nu mai vorbim de vechile proiecte de realizare a unor busturi monumentale expresive, pe aleile parcurilor orădene ale unor personalități ale culturii și istoriei locale, transilvane și naționale, în prezent spații sărace și austere de altfel! Astfel ar fi realizate cu forțe creatoare locale, ușor de coordonat printr-un manegement viguros, prin constituirea unui organism sănătos și puternic într-un atelier - Centru de creație, (sunt atâtea spații neutilizate în Oradea!), o salbă de lucrări
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
aurită, împodobită cu fluturi cântători ce suflă peste văi și coline pulbere de stele în culorile curcubeului, trasă de telegarii pătimași ai vântului. Socotind zilele ca un bătrânel neîncrezător și încăpățânat, urecheatul meticulos și tenace confirmă tovarășilor adunați în crângul auster și rece, că zvonul ar putea fi credibil, deoarece socotelile ies întocmai, dar fu nevoit să recunoască absurditatea teoriei sale, în fața argumentelor contradictorii ale evidenței. Petele murdare de zăpadă ce se vedeau prin toată pădurea, cerul înnegurat și ostil ce
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului Din a clipei hăituire ochii cerului străluce deznodând din amorțire vis de os ce somnu-și duce. Radiind cameleonic în strânsoarea-i de himeră șerpuia un chip adonic cu-a sa rază austeră. Pietruită-n tocul vremii umbra ce nu-și poartă vina a-mbrăcat pe loc lumina gândului ce-i purta temeri. A-nceput a curge iute pasul ei cu frig de verde, dorul ei cărări pierdute la-nțărcat ca să-l dezmierde. Lăcrimau troiene
UMBRA UNEI IUBIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375686_a_377015]
-
să privești linia cuiva? Soare de iarnă - eu sorbind din apa roz - Vine Martie. Inspiră adânc mirosul merelor verzi - vară proaspătă Uite ce gentil își împletește părul noaptea lacoma! Ce radioasa e față șlefuita a lunei pline! Ceață albește figură austera: trunchi ars de bambus. Gâtul machiat cu roșu mătăsos: un papagal singur. Corbule tânăr, când ai să te oprești, să uiți și să respiri? Valuri înalte aduc miros de alge pelicanilor. Vântul cuprinde în brațele tăioase o mângâiere. Lumini pândesc
HAIKU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377724_a_379053]
-
fel de policioară sub care era montata o chiuveta de fontă masivă. Alături de aceasta, un dulăpior, un alt taburet, un reșou, două ibrice și câteva oale emailate așezate una peste alta. Mai târziu, la baie, aveam să descopăr aceeași atmosferă austeră. Câteva prosoape, câteva sticluțe și flacoane pe o etajeră, lângă câteva suluri de hârtie fină (cum nu prea am văzut prin magazine) și un dulăpior suspendat. O oglindă veche, atârnată deasupra chiuvetei, nu avea altceva ce să înfățișeze ochiului celui
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
eter, forța virilă a bărbatului; mirosul reavăn al pămîntului și arșița focului; sînt viața în tot ce viețuiește, înțelegerea în cei cu înțelegere, germenul etern al vieții în Mine este [298], credința pustnicilor și izbînda eroilor, puterea celor tari, impasibilă, austeră; iubirea dreaptă din cei vii [299], oh nobile Bhărata [300]. Din mine senasc ființele toate [301]... Cu adevărat ziua și noaptea le cunoaște acel ce știe că o mie de yuga durează ziua lui Brahmă și o mie de yogă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Femeile satului sînt aici. Îmbrobodite. Cine-a făcut biserica? Noi, femeile! Un preot tînăr, în fraza căruia se simte vag tăietura de dincolo de munte, vorbește fluent și răspicat despre sfinții părinți Ioachim și Ana. La urmă, toată lumea repetă, după preot, austera litanie. Ce scenariu ordonat, franc, pe față, fără iconostas! Consumat aici, în inima podișului moldovenesc, într-o lume neordonată, piezișă, ascunsă după iconostas! Ies. Dincolo de munte, goticul e unul peste tot: biserică și casă. Liniile de fugă ale bisericii se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arhitectonică! Cine să fi întrupat acest reper de secol XXI într-un Iași multisecular? Am ocazia să-l cunosc pe misteriosul personaj. Misterios, pînă în momentul facerii cunoștinței. Doar extrem de stenic însă în preajmă-i. Preajmă care arată ca o austeră și totuși intimă cabină cosmică. Pare proaspăt decupat dintr-un western aspru colorat, ceva din energetismul său spiritual contaminîndu-te brusc pentru cel puțin o săptămînă. După care, mde, rețeta ar trebui repetată. Dacă timpul n-ar însemna bani... Un pic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
existat. Pentru că numai în lumea aceea fermecătoare, înmănușata mînă se putea desprinde de corpul-veninoasă-liană, începea să plutească lin, ca o pasăre suverană, așteptînd lucid apropierea buzelor virile. Ce lume! Dar tot în lumea aceea, de altfel atît de sobră, de austeră, a nordului teuton, sărutatul mîinii nu prea avea trecere. Femeia de lume întindea pur și simplu dreapta de obicei neînmănușată și i se răspundea la fel de simplu, de sobru, cu dreapta bărbatului. Care bărbat își înclina o secundă capul, gest aproape
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
variantă Carul cu bere. Talia princiară a Reginei Maria, amplificată discret de mantii lungi, unduind de pe marmura capului încoronat, peste umerii de zeiță, spre coapsele secrete. Suverană părăsind curte nordică și asumîndu-și dragostea pentru poporul adoptiv, dragoste împărtășită cu monarhul auster și eficace. Totul în onestitate ireproșabilă. Ambasadoare fermecătoare în marile cancelarii. Ființă meditativă în dens-femininul său jurnal. Numai și cu rost rememorativ, ce stenică efigie! Anulînd impostura intruselor de joasă extracție comunistă. Și reamintindu-ne originea noastră nobilă. Foaierul Teatrului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără nume, să fie totul? Poate că da. Cu atît mai mult atunci cînd gustul îndoielnic nu mai poate fi compensat nici măcar de artificiile unei inteligențe briante. Ca a lui Alain. Cunosc un distins critic de artă, adeptul unui program auster, de o anume reconfortantă cruzime axiologică, angajat în destinul artei, care, în anii începutului său catedratic, anii anonimatului, desena candid, alături de studentul ce eram, într-o bancă de seminar, gingașe profiluri de camee... Era Dan Hăulică. 3 august L. intră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
impune imediat diferența. Covîrșitoarele traduceri la zi din noile nume grele de-acum ale romanului englez, american, francez, spaniol simplifică imediat operațiunea diferențierii. Nu ne putem imagina implicarea unor Ian McEwan, Jonathan Coe, Julian Barnes, Michael Cunningham, Tracy Chevalier, Paul Auster, Michel Houellbecq, Javier Marías romancieri de ultimă oră, cu nimic însă mai prejos de valorile narative al predecesorilor notorii, deja clasicizați în dezbateri aride despre... impasuri. Toți aceștia și mulți alții, egali lor scriu pur și simplu admirabil și asta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inițială. Fotonul B își continuă drumul spre Bob și el e cel care va purta, grație minunatelor proprietăți cuantice, mesajul către Bob: polarizarea lui B va fi exact cea a lui M. Un cuplu mitic își face astfel intrarea în cadrul auster al revistelor științifice: Bob și Alice, un fel de Adam și Eva cuantici. Principiul suprapunerii cuantice are consecințe importante în criptografie, termen care desemnează elaborarea unui cod descifrabil numai de emițător și de destinatar. Ideea unei criptografii cuantice a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
organizează fără a recunoaște nicio autoritate, ci conform unei etici slabe și minimale "fără obligație și sancțiune"; mersul istoriei moderne a dat naștere unei formații inedite: societățile postmoraliste"36. În "societatea postmoralistă" este erodată încrederea în comandamentele superioare, retorica datoriei austere este repudiată, fiind stimulate doar dorințele imediate de bunăstare și drepturile individuale. Meditând asupra condiției omului modern Martin Buber nota "omul moral, se zice, poartă încă povara tuturor actelor oamenilor activi, pentru că el ar fi în întregime determinat de starea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Schumann, Renana, introducerea la Preludiile de Liszt sau celebra simfonie în re minor de César Frank. Ambele aceste pagini au fost eliminate din opera Aroldo, prima fiind înlocuită cu un cor de petrecere. În același fel scenă finală, pe cât de austera pe atât de frumoasă, luminată de gestica simplă la rostirea cuvântului Perdonata aparținând predicatorului Stiffelio că și aria Vidi dovunque gemere, în fapt o variantă de duet în care rolul celui de al doilea solist, Lină, este restrâns aproape la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
urcă la amvon doar pentru a săvârși un ritual. Vrea să instruiască, să educe, să deștepte conștiințele somnolente. Cu indignare, vehemență sau cu mustrări părintești, denunță păcatele obștei, îndeosebi ireligiozitatea și nesupunerea în fața cârmuitorului. În fond, A.I. e un moralist, auster, veghind cu ochi de Argus la păzirea bunelor moravuri și irumpând tonitruant când i se pare că neregulile au întrecut măsura. O utopie creștină a perfecțiunii, în lumina supranaturală ce se revarsă din înalturi, se întrevede și în didahiile acestui
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
White”, „Boodle”, parte deja deschise la Londra, „Macaroni Club” nu va ajunge niciodată. Breșa pe care o produce Însă În stilul lumii selecte (din afara Curții) e puternică. Întâi, pentru că propune un mod de a fi masculin cu totul neobișnuit pentru austera Anglie: arogant, concentrat asupra vestimentației - obligatoriu șocantă -, de o afectare aproape ridicolă În pronunție sau În cele mai banale gesturi (de la sorbitul unei cupe cu vin, până la aruncatul zarurilor de joc). Efeminatul stil devine În curând nu doar sursă a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fluture În vârf. Acesta era costumul eroilor bon ton-ului renăscut”1. Așadar, un gust exacerbat al eleganței, o obsesie a propriei apariții pe scena mondenă, Întreținute și de atmosfera „dauritelor saloane”. Doamnele vremii, de Staël, Récamier, Tallien, opun stilului auster și viril (instaurat - cu nostalgia Romei Imperiale - de către republicani) farmecul budoarului. Efeminare, dulce trândăveală, arta conversației, stilizare a gesturilor, strategii ale seducției. Totul precedă atmosfera viitoarelor mari saloane pariziene din veacul al XIX-lea, În care dandy-i se vor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
retras din lume fie Între rafturile marii biblioteci, fie În apartamentul său de lux, contemplând tablouri de Turner sau mobila Renaissance. Interioare de un rafinament debordant, În care Ruskin Își primește musafirii când exuberant, la limita nebuniei, când mohorât, melancolic, auster, copleșit de amintirea unei copilării sufocate de studiu și cultură, a unei iubiri adolescentine răvășitoare (dar neîmpărtășite) și a unui mariaj ratat. Singurele oaze de liniște - somptuozitatea biroului, biblioteca, sala de conferințe, muzeul. 40 de ani de citit și de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Într-o noapte de noiembrie a anului 1920, Înconjurat de copii și soție, alături de el În clipa morții. De ce să nu ne Închipuim că la aceeași oră, probabil tot În București, un bărbat Încă tânăr, de o eleganță sobră, aproape austeră, stă absorbit În fața unei foi de hârtie proaspăt scrise: un tabel pe trei coloane, Întocmit minuțios și pedant. „Costumație. Pălărie melon/Sacou gris ușor/Sacou gris reiat/Sacou, vestă, 2 pantaloni bleu/Haină roșie, pantaloni scurți, vestă albă/Joben gris-perle
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
D’Aurevilly este, În felul său, condamnat la unicitate, pe care și-o asumă, de altfel, cu o suferință plină de orgoliu. Nobil, descendent pe linie maternă, se pare, dintr-un bastard al lui Ludovic al XV-lea, e crescut auster, cu un cult al grandorii Întreținut permanent. Apoi, fascinat de valul revoluționar, are fervori republicane, Își detestă familia, pentru ca, revenit la Paris (după experiența de la Caen), să-și redescopere brusc rădăcinile nobiliare, să-și anexeze acel d’Aurevilly În coada
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
va consterna «pe toți capsomanii»; plimbându-se În trăsură cu Ferdinand de Montesquiou, cei care-l văd «erau scandalizați» ș.a.m.d. Mai târziu, În plinătatea vârstei, Mateiu Caragiale, renunțând la excentricități și la stilul à la fonfé, ia alura austeră a unui dandy În linia lui Brummell, iar nu aceea a unui majordom, așa cum l-a impus posterității maliția epică a lui G. Călinescu. E protocolar și distins, Întotdeauna Îmbrăcat cu o «corectitudine voit anonimă» (cum l-a surprins Petru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
poate spune că vor exista Întotdeauna. Ei confirmă magnifica diversitate a operei divine: sunt eterni precum un capriciu. Omenirea are la fel de multă nevoie de ei și de farmecul lor ca de cei mai impunători eroi, ca de mărimile cele mai austere. Ei le dau creaturilor inteligente plăcerea la care acestea au dreptul. Ei fac fericirea societăților, așa cum alții fac parte din moralitatea acestora. Naturi duble și multiple, cu un sex intelectual indecis, În cazul căruia grația devine forță, iar forța se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]