8,108 matches
-
Mazilu, Magdalena Vulpe, Mircea Vasilescu, Dan Berindei, Grigore Leșe, Corina Ciocârlie, George Achim și mulți, mulți alții, ale căror nume se vor regăsi într-o viitoare carte despre tradiția predării limbii noastre la Viena, carte pe care o pregătesc profesorii austrieci. Printre românii care în acest an universitar colaborează cu profesorii de la Institutul de Romanistică se numără și Mădălina Diaconu. Născută în 1970, face studii de filosofie la București și la Viena, două doctorate - unul la Universitatea din București (1996), celălalt
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
conferinței sale despre Constantin Noica și moștenirea europeană, organizată la Viena, sub egida Institutului Cultural Român și a Österreichisch-Rumänische Gesellschaft. A fost o bună ocazie să o provoc la un dialog despre receptarea filosofiei și a culturii românești, în spațiul austriac. Ce se știe, în mediul cultural filosofic vienez din care faceți parte, despre filosofii români și despre filosofia românească? Dar despre literatura română, despre România, în general? Prea puțin, traduceri filosofice germane din limba română constituie o raritate (cum ar
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
în decursul anilor, ceea ce însă, evident, nu ne scutește de obligația de a da un impuls corespunzător. Am discutat cu câțiva profesori și filologi din Viena care vorbeau la unison despre un vid de cunoaștere a culturii românești, în spațiul austriac. Ce alte activități desfășurați dvs. în instituțiile culturale și academice cu care colaborați, pentru a ,,corecta” (atât cât se poate) acest neajuns? A echivala cunoașterea culturii române cu un „vid” informațional mi se pare puțin exagerat, chiar dacă unele articole de
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
au început să fie scrise cu semne diacritice, iar unele articole să fie semnate de jurnaliști de origine română... Lăsând însă la o parte orice malițiozitate (sau, mai degrabă, amărăciune), nu putem să nu semnalăm sprijinul acordat de instituții culturale austriece de marcă artelor plastice contemporane din România sau interesul acestora pentru noul val cinematografic. Lista acestor instituții și a prezenței artiștilor români în Austria ar fi prea lungă și ar trebui completat cu numele firmelor austriece importante care au colecții
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
acordat de instituții culturale austriece de marcă artelor plastice contemporane din România sau interesul acestora pentru noul val cinematografic. Lista acestor instituții și a prezenței artiștilor români în Austria ar fi prea lungă și ar trebui completat cu numele firmelor austriece importante care au colecții de artă, programe de artists in residence sau acordă premii tinerilor artiști. În orice caz, nu se cuvine să uităm și alte instituții de stat sau ONGuri care sprijină financiar inițiativele culturale, cum ar fi în
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
gusturi, cu mirosuri/ miresme, cu anumite culori sau cu anumite forme - ce ați alege și de ce? Mie Viena îmi miroase a Dunăre, a cai, a struguri copți în viile din Grinzing... Aceeași întrebare mi s-a mai pus de jurnaliști austrieci. Sper să nu vă supărați dacă-i voi lăsa pe cititori să-și configureze propriile asociații; din fericire, nu mai sunt puțini cei ce ajung sau locuiesc astăzi la Viena. 1 Fragment din discursul Economie și cultură, o abordare conceptuală
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
aibă nevoie de mine?", spunea președintele. Președintele Traian Băsescu se află la Viena, pentru a participa la lucrările Forumului Global al Alianței Civilizațiilor organizat de ONU, el mai având programate întâlniri cu români din Austria și cu oameni de afaceri austrieci.
Traian Băsescu: Mă întorc în politică în 2014 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39100_a_40425]
-
fost urmarea unui proces, fie și contestabil sub raport juridic, dar proces. Unii dintre șefii de stat asasinați au fost adevărați eroi, de pildă, Engelbert Dollfuss, care a plătit scump refuzul de a ceda locul unui cancelar din rândul naziștilor austrieci, rezistând asaltului celor 150 de SS purtând uniforma ofițerilor de poliție austrieci, care l-au făcut prizonier în propriul birou din Cancelarie. Eșecul puciului a amânat cu opt ani Anschlussul. Dar Dollfuss a murit ca urmare a rănilor pricinuite de
Șefi de stat asasinați () [Corola-journal/Journalistic/3911_a_5236]
-
Unii dintre șefii de stat asasinați au fost adevărați eroi, de pildă, Engelbert Dollfuss, care a plătit scump refuzul de a ceda locul unui cancelar din rândul naziștilor austrieci, rezistând asaltului celor 150 de SS purtând uniforma ofițerilor de poliție austrieci, care l-au făcut prizonier în propriul birou din Cancelarie. Eșecul puciului a amânat cu opt ani Anschlussul. Dar Dollfuss a murit ca urmare a rănilor pricinuite de comandoul trimis de Hitler.
Șefi de stat asasinați () [Corola-journal/Journalistic/3911_a_5236]
-
Viena. Eram foarte impresionată de tot ce vedeam și așteptam cu înfrigurare seara, când avem să mergem la operă. După-amiază făcurăm o vizită unei prietene ale mele, care trăia în Viena cu părinții săi, tatăl fiind general Feldmareschal în armata austriacă. Foaret iubitori de muzică, posedau un pian, care aparținuse lui Liszt și pe care fui rugată să-l încerc. M-am așezat în fața acestui pian isotoric și cântai carnavalul de Schumann. Entuziasmul bătrânului general Debkerczeg nu mai cunoștea margini, și
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Fără să aibă cea mai mică pretenție pentru o oarecare taxă de chirie și transport. „Sie erinnern mich an den jungen Liszt” îmi spunea întruna cu admirație în timpul concertului. Presa a fost foarte entuziasmată, așa că acest prim debut în metropola austriacă, a fost cât se poate de promițător. După puțin timp plec la Berlin spre a cunoaște pe celebrul impresar al Firmei Wolf, Fermio [?], care primind din partea maestrului Reisenauer o strălucită scrisoare de recomandație privitor la mine, mă privește foarte bine
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
reproduse mesajele pe care le-au trimis organizatorilor Virgil Nemoianu și Vladimir Tismăneanu. Între național și supranațional În DILEMA (nr. 448, 13-19 septembrie), ne-a atras atenția textul lui Andrei Pleșu care comentează o conferință ținută la Potsdam de scriitorul austriac Robert Menasse, intitulată „Europa: numărătoarea inversă”. Este pus în discuție un subiect pe care Andrei Pleșu îl consideră „o dilemă europeană” și anume, raportul dintre național și supranațional în Europa de astăzi. „Nu am soluții de ieșire din dilema anunțată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4328_a_5653]
-
este acum întâmpinat la Bruxelles rezultatul acestui diktat. Se naște întrebarea: Comisia Europeană și câteva cancelarii occidentale au nevoie de state din Europa Centrală conduse de președinți servili, șantajabili prin dosarele lor de corupție și prin comportamentul lor? Un gânditor austriac scria la începutul secolului XX: «Dacă Balcanii nu ar fi existat ar fi trebuit inventați», în sensul că, pentru menajarea orgoliului Occidentului, este profitabil că tot ce e rau să fie plasat în estul Europei. Mă întreb dacă poziția dura
Emil Constantinescu către Martin Schulz: Mandatul lui Băsescu este ilegitim () [Corola-journal/Journalistic/42375_a_43700]
-
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, nu a avut o atitudine echilibrată la adresa României, însă înțelege declarațiile premierului Victor Ponta oferite unui cotidian austriac în cadrul unui interviu recent, deoarece intenția USL este de a ”normaliza” relațiile cu președintele CE și cu vicepreședintele CE Viviane Reding, a declarat, duminică la Antena 3, co-președintele USL Crin Antonescu. În opinia liderului liberalilor, dictarea celor 11 puncte premierului
Antonescu: Este absolut inacceptabil ca Barroso să îi dicteze lui Ponta () [Corola-journal/Journalistic/42431_a_43756]
-
Premierul Victor Ponta a acordat un interviu cotidianului austriac Die Presse, în care a arătat, printre altele, că obiectivul Cabinetului său este reformarea Constituției. Lupta cu Traian Băsescu s-a încheiat, iar succesul președintelui, dar și înrăutățirea imaginii României se datorează atmosferei create de oamenii președintelui pe plan internațional
Ponta, pentru Die Presse: Atitudinea lui Barroso, una corectă şi echilibrată () [Corola-journal/Journalistic/42437_a_43762]
-
epocă „micii Viene“, unde, absolvind Facultatea de Filosofie, își dă doctoratul în 1909. Latina și greaca veche îi sunt deprinderi la îndemînă, de unde și înclinația de traducător pe care o va arăta în curînd. Dar atmosfera metropolei aflate sub jurisdicție austriacă îi va întipări trei tipare de înțelegere a lumii. Mai întîi, rigoarea educației îi va insufla simțul onoarei în mijlocul grupurilor rivale de studenți, obiceiul epocii fiind ca lezarea demnității să ceară drept răscumpărare provocarea adversarului la duel, la optica marțială
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
ei pândindu-i până și când se duc la umblătoare, să vadă ce au de gând. Ghiță Todireanu știa bine nemțește. Avea un prieten. Bea cu el când ieșea din tură "o holercă", în colț, la bufetul gării. Un plutonier austriac: Ritter. Ăștia vor să vă ridice, i-a spus Ritter. De unde știi? Mi-a spus Zainer, zicea mai târziu mecanicul că i-a spus Ritter. Ăsta era mare mahăr. Hitlerist înfocat. Miluță, după plecarea de-acasă, de frica jandarmilor, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri în privința rechizițiilor, consemna un misionar, Boscowich, care a călătorit în 1762, de la Galați la Iași și până la frontiera austriacă din nordul Moldovei. "În toată Moldova stăpânirea are obiceiul barbar de a răpi, pentru serviciul public, tot ce se întâlnește în cale, fără nici o considerație, fără plată, precum boi, care, cai, ce se răpesc de la țăranii din sate și de la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Putnei, ajungea până în Țara Românească, iar prin Iași se îndrepta spre ținuturile tătărești. O dată cu izbucnirea războiului între Rusia și Austria pe de o parte și Turcia pe de altă parte, la 24 august 1787, Moldova devine teatrul operațiunilor militare. Armatele austriece au ocupat Țara Românească și teritoriul dintre Carpați și Siret, aparținând județelor Suceava, Neamț, Roman, Bacău și Putna, unde și-au instituit propria administrație. Serviciul poștal fiind pus sub autoritatea trupelor de ocupație, este suprasolicitat pentru transporturile de trupe și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondenței și pachetelor ce aparțineau armatei austrieceăîn probleme oficiale), care erau transportate gratuit de poșta autohtonă, celelalte servicii privind scrisorile și pachetele particulare ale militarilor, transportul corespondenței cu ștafete și mijloacele de transport necesare, erau puse la dispoziția poștei militare austriece, contra plată. Poșta militară de campanie a Austriei și-a început activitatea după 22 noiembrie 1854. Moldova era obligată să asigure mijloace de transport și să înființeze stații de poștă la dispoziția armatei austriece, în localitățile unde erau dislocate trupe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
erau puse la dispoziția poștei militare austriece, contra plată. Poșta militară de campanie a Austriei și-a început activitatea după 22 noiembrie 1854. Moldova era obligată să asigure mijloace de transport și să înființeze stații de poștă la dispoziția armatei austriece, în localitățile unde erau dislocate trupe. Stațiile de poștă ofereau servicii contra cost. În ținutul Sucevei au existat stații principale la Fălticeni, Drăgușeni și Pașcani, dotate fiecare cu 6 căruțe, 12 hamuri și 12 cai și o stație secundară la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Din octombrie 1871, cursele poștale au fost date în antrepriză după aceste noi condiții, pe măsura reînnoirii contractelor. O problemă care cerea rezolvare urgentă, privea poșta internațională. Pentru intrarea României, în mod direct, în traficul poștal internațional, trebuiau desființate poșta austriacă și poșta rusă, de pe teritoriul național. Poștele străine funcționau sub forma unor servicii anexe la consulatele respective, efectuând transportul de corespondență și mesagerii, între statul român și străinătate. Deși Adunarea ad-hoc a Moldovei(1857) votase rezoluția prin care se menționa
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
consimțit la desființarea birourilor sale poștale, urmând ca pe teritoriul României, acest serviciu să se efectueze numai de către Poșta Română. Convenția românoaustro-ungară, încheiată la Viena, în iulie 1868, a intrat în vigoare mai târziu, la 1 ianuarie 1869, dar serviciul austriac de poștă nu șia încetat activitatea decât la 1 aprilie 1869, dată după care, Administrația Poștelor Române, a început să execute serviciul poștal internațional. Prin această convenție era prevăzut un schimb periodic și regulat de corespondență și mesagerii, între cele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Trimiterile poștale originare din România, urmau să fie francate, pentru traficul poștal internațional, cu mărci românești folosite în traficul intern. Dispoziția aceasta a constituit baza legală a intrării mărcii poștale românești în circuitul poștei internaționale. În anul în care poșta austriacă și-a încetat activitatea pe teritoriul țării noastre, s-a dat în circulație linia ferată Ițcani-Roman, înlocuind diligența pe traseul respectiv. Curând în gări vor funcționa birouri de poștă cu telegraf, iar în locul conductorilor poștali, care însoțeau trenurile, se va
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dezvoltarea poștelor Printr-o convenție încheiată de guvernul român în anul 1868, s-a acordat unui consorțiu concesiunea pentru construcția și exploatarea unei căi ferate, care plecând de la frontiera cu Austria, din apropiere de Suceava, să lege drumurile de fier austriece cu orașele Botoșani, Iași și Roman. Lucrările au început imediat și la 15 decembrie 1869, s-a inaugurat linia RomanIțcani, la 1 iunie 1870, linia Pașcani-Iași și la 1 noiembrie 1871, linia VereștiBotoșani. Pe teritoriul Bucovinei, prima cale ferată a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]