2,138 matches
-
libertate interioară, care îl ferește de orice dogmatism estetic sau ideatic, de opacitatea prejudecăților și a închiderii într-un sistem, dar și de orice fel de relativisme. Într-unul din textele sale referitoare la analiza teatrală, intitulat Criticul: utopie și autobiografie, - publicat în chip de epilog la volumul Le théâtre, sorties de secours (Aubier, 1984), George Banu schițează o adevărată ontologie a actului critic, un Ťportret ideal și autoportret imaginarť al criticului, al cărui statut existențial este unul de frontieră, el
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
vorbeau idiș, se-mbolnăvea mama, schimbau slujnice, făceau curat. Și, firește, poți prinde rîvna Lukianei, cea care ,vorbește", de-a le da părinților ei, oameni altminteri importanți, o vreme, ,concediul" unor daraveri de muritori. Nu insistă, și cartea (care, nu autobiografie, ci roman, e mai pîndită de ,gheara" moralei) are de cîștigat, fiindcă drumurile lor se despart repede, chiar dacă mai atîrnă, cîtva, unul de altul. Al Lukianei e o lungă epistolă, destul de ocolită, un schimb de întrebări și răspunsuri cu Boris
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
un aparat fonator performant care să-l ferească de supărătoarele schimonosiri de pronunție: Rolling, Roli, Rolich, Horli, Rori, Roric, Rolic sau Rolrih. Considerat de Ov. S. Crohmălniceanu un ,Charlot supus vicisitudinilor istoriei", autorul Supraviețuirilor își scrie și rescrie cu fervoare autobiografia, amețit dar și impulsionat mereu de ,drogul" sinelui și de dragul adevărului istoric. Nu se dezice de greșelile sale, oricare ar fi fost ele, nici nu se iartă pentru a le fi comis, însă găsește în limbajul alert, în fraza ,mătăsoasă
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
azi la Ťputereť, considerarea de pe poziții Ťde susť a unora cărora altădată le datora mult (de pildă, concetățeanul său tecucean Ion Petrovici, tratat aici ca un oarecare) și multe altele, fac Ťfarmeculť acestor memorii". Păcate similare sînt detectate și în autobiografia lui Marin Preda, Viața ca o pradă: ,E una din puținele cărți care m-au decepționat (deși genul memorialistic e singurul ce mă mai atrage). M-a decepționat prin nesinceritatea, falsitatea și infatuarea autorului. Spune numai ceea ce-i convine lui
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
portetul pe care Djilas în creionează lui Stalin se îmbină cu evidente relatări autobiografice. Mai mult, cititorul ar merita să facă un pas chiar mai departe, întrebându-se: descrierea întrevederilor cu Stalin nu servește oare drept pretext pentru alcătuirea unei autobiografii? Un indiciu se află chiar în prefață: "Pe când lucram la autobiografia mea, prin 1955 sau 1956, mi-a venit ideea să consemnez separat, într-o altă lucrare, întâlnirile mele cu Stalin, pentru a fi publicate mai degrabă într-o carte
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
evidente relatări autobiografice. Mai mult, cititorul ar merita să facă un pas chiar mai departe, întrebându-se: descrierea întrevederilor cu Stalin nu servește oare drept pretext pentru alcătuirea unei autobiografii? Un indiciu se află chiar în prefață: "Pe când lucram la autobiografia mea, prin 1955 sau 1956, mi-a venit ideea să consemnez separat, într-o altă lucrare, întâlnirile mele cu Stalin, pentru a fi publicate mai degrabă într-o carte de sine stătătoare" (p. 16). Despre a doua perspectiva nu se
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fi publicate mai degrabă într-o carte de sine stătătoare" (p. 16). Despre a doua perspectiva nu se poate afirma cu certitudine dacă reprezintă o interpretare a cititorului- recenzent sau, mai degrabă, o consecință a experienței autorului: între proiectul unei autobiografii din 1955 și cartea despre Stalin din 1961 s-a interpus lucrarea Nouă clasa (1957) care i-a adus câțiva ani de închisoare. În realitate, lectură aprofundata ar trebui să cuprindă ambele perspective, deoarece dorința de a descrie faptele așa cum
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
grecească și acesta Moldovei, venit în domnia lui Mihai vodă și rădicat la boierie." Degetul care arată e al lui Neculce, poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta Pășcănița, muma logofătului Iordache Pașcanul vară primară cu cuconul logofăt Ioniță Conta, ce-i zice Ciubrică, bunul vornicului Iancu, vornicul Alecu și spatariul Elisei și cneazul Costache Butelcă, acel
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
și în auz. Șerban Cioculescu, Tonegaru, Streinu, dar și Bogza, Brunea-Fox, Ștefan Baciu, Sesto Pals, Paul Păun, Gherasim Luca, Tomaziu, Vona, Gabriela Melinescu - dar nu numai ei - ni se așezau alături, ca prieteni vechi". Rezultă de-aci un soi de autobiografie a scriitorului, artistului plastic, medicului Alexandru Lungu, coincidentă cu o imagine a unui amestec de timpuri istorice abrupte. Născut în sudul Basarabiei interbelice, trecut, ca elev, prin mai multe orașe ale țării, d-sa își începe activitatea literară într-o
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
Blaga, în 1937, când Regele Carol II, în răspunsul său luase atitudine, printre altele, împotriva semănătorismului și-l felicitase călduros pe noul academician. Scena e descrisă pe larg de acesta. Să mai adaug că Simona Cioculescu publică și o lineară autobiografie și un memoriu de activitate, redactate de poet în anii comunismului. Reținem de aici mai ales două lucruri: poeziile sale fuseseră traduse în 13 limbi, iar în 1956, filosoful s-a trezit propus la Premiul Nobel. "Nu știu din a
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
mult decît oricare alt pictor contemporan, Ioana Bătrânu trăiește o continuă criză a mărturisirii și o la fel de mare sete de eliberare. Culoarea este un strigăt, compoziția o scurtă narație presărată și ea cu interjecții, iar imaginea, în anbsamblul ei, o autobiografie complex transfigurată. Grădina sau cimitirul, curtea ori fațada, formele somptuoase ale unui interior sau substanța eterică a drapajelor, care se învecinează cu lumina profundă a unui felinar și cu aceea fără sursă a unei cruci, sînt tot atîtea momente perfect
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]
-
opera ei poetică relativ întinsă (distribuită în opt volume, publicate pe parcursul a aproape trei decenii: Ipostaze, 1977, Zăpezi în toiul inimii, 1982, Călăuza luminii, 1984, Recoltă de zbor, 1986, Sub zodia Cărții, 1996, Poeme din flori, acreditate de scrisori, 1997, Autobiografia timpului ce mi-a fost scris, 1998, Poeme din flori, 2004 ) încă n-are un loc stabilit. Dar îl merită și îl va avea. Poeta nu obișnuia să-i curteze pe criticii literari. Era tentată, dimpotrivă, să-i persifleze. Reproduc
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
ale șoldurilor, nu cercul care devenise o obsesie pentru americancele anilor '60, ci "cerul cu zodii": Mama a-nvârtit pe mijloc/ Nouă luni cerul cu zodii,/ Steaua sorții, la soroc,/ A căzut prin flori de rodii." (Cântec pentru o păpușă). Volumul Autobiografia timpului ce mi-a fost scris aduce o schimbare surprinzătoare în poezia Mirei Lupeanu. Această poezie, bogată acum în epică și portretistică, se constituie într-o epopee eroi-comică a vieții unor membri ai familiei poetei și a unor vecini ai
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
La zece ani de la moartea fostei directoare de la „L’Expres” s-au publicat mai multe cărți, între care un fel de autobiografie socotită pierdută și o evocare biografică datorată unei jurnaliste care i-a luat bătrânei doamne în pragul morții un interviu excepțional. Colaboratoare și iubită a lui Jean- Jaques Servan-Schreiber, fondatorul „Express”-ului, Giroud a fost o mare editorialistă, cu un
Neuitata Françoise Giroud () [Corola-journal/Journalistic/4001_a_5326]
-
de nerecunoscut din războiul din Algeria, care a împins-o la un pas de sinucidere. Imaginea fixată în ochii contemporanilor a rămas însă aceea a unei femei cu nervi de oțel și necruțătoare cu prietenii, ca și cu neprietenii. Scurta autobiografie scrisă în 1960 și tipărită abia azi proiectează asupra jurnalistei o lumină complet diferită de aceea moștenită de la contemporanii ei din deceniile trecu
Neuitata Françoise Giroud () [Corola-journal/Journalistic/4001_a_5326]
-
consacrate expoziției permanente „Sămânța și roadele”. Amintesc că José de Sousa Saramago s-a născut pe 16 noiembrie 1922 la Azinhaga, o comună din provincia Ribatejo, în familia unor „țărani fără pământ”, așa cum avea să scrie el mai târziu în Autobiografia sa. De precizat că numele de Saramago era porecla tatălui său, semnificând numele unei plante sălbatice, cu frunzele căreia se hrăneau cei săraci. Această poreclă a fost consemnată din greșeală pe certificatul de naștere al viitorului scriitor. Autodidact, tânărul Saramago
Fundația „José Saramago“ – Lisabona Expoziția „Sămânța și roadele“ by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4018_a_5343]
-
de exponate, bazate pe elemente audiovizuale, deschid mai multe căi spre lumea densă, bogată a acestui autor cu o amplă creație, în care și-au găsit locul romane, nuvele, piese de teatru, poeme, cronici literare, articole de presă și chiar Autobiografia sa. Polemist, autointitulat pesimist, ateu și activist comunist, José Saramago a stârnit valuri cu romanul O Evangelho Segundo Cristo (Evanghelia după Isus Cristos), care a fost considerat o ofensă la adresa catolicismului, autorul fiind excomunicat de către Vatican. José Saramago a cucerit
Fundația „José Saramago“ – Lisabona Expoziția „Sămânța și roadele“ by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4018_a_5343]
-
Dana Diaconu Avorbi despre sine implică și referiri la cărțile altor autori. „Pot povesti - mărturiseș te Fernando Savater în autobiografia sa - ceea ce este esențial în întreaga mea viață fără să fac nici o referință la ceea ce am scris; dar mi-ar fi imposibil, în schimb, fără să vorbesc despre ceea ce am citit”. O autobiografie, afirma Philippe Lejeune, pune în joc probleme
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
Pot povesti - mărturiseș te Fernando Savater în autobiografia sa - ceea ce este esențial în întreaga mea viață fără să fac nici o referință la ceea ce am scris; dar mi-ar fi imposibil, în schimb, fără să vorbesc despre ceea ce am citit”. O autobiografie, afirma Philippe Lejeune, pune în joc probleme privind memoria, construcția personalității, autoanaliza. Fiind deopotrivă o rememorare și o reflecție asupra propriei vieți, autobiografia include alături de experiențele reale ale existenței personale și pe cele dobândite din universul ficțional al operei literare
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
am scris; dar mi-ar fi imposibil, în schimb, fără să vorbesc despre ceea ce am citit”. O autobiografie, afirma Philippe Lejeune, pune în joc probleme privind memoria, construcția personalității, autoanaliza. Fiind deopotrivă o rememorare și o reflecție asupra propriei vieți, autobiografia include alături de experiențele reale ale existenței personale și pe cele dobândite din universul ficțional al operei literare. „Lectura - scria romancierul și eseistul Ricardo Piglia - este arta de a construi o memorie personală pornind de la experiențe și amintiri străine. Scenele din
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
pornind de la experiențe și amintiri străine. Scenele din cărțile citite revin ca amintiri private”. Borges le denumea „amintiri false”, „experiență artificială”, „memorie străină” și lua în considerare posibilitatea de „a-ți aminti cu memoria altcuiva” ca efect al „experienței literare”. Autobiografiile dau seama de modul în care această experiență se constituie și cum reflectă ea personalitatea autorului. Încercând un posibil răspuns la întrebările de la începutul acestor însemnări, m-aș referi la doi scriitori: spaniolul Fernando Savater și columbianul Gabriel García Márquez
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
modul în care această experiență se constituie și cum reflectă ea personalitatea autorului. Încercând un posibil răspuns la întrebările de la începutul acestor însemnări, m-aș referi la doi scriitori: spaniolul Fernando Savater și columbianul Gabriel García Márquez, care acordă în autobiografiile lor un spațiu considerabil lecturilor. În Mira por dónde. Autobiografía razonada (Ia te uită! Autobiografie raționată) - publicată de Fernando Savater 1 în 1994, la editura madrilenă Taurus, trei capitole (Los maestros iniciáticos, El milagro de Harry Potter, Los grandes de
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
posibil răspuns la întrebările de la începutul acestor însemnări, m-aș referi la doi scriitori: spaniolul Fernando Savater și columbianul Gabriel García Márquez, care acordă în autobiografiile lor un spațiu considerabil lecturilor. În Mira por dónde. Autobiografía razonada (Ia te uită! Autobiografie raționată) - publicată de Fernando Savater 1 în 1994, la editura madrilenă Taurus, trei capitole (Los maestros iniciáticos, El milagro de Harry Potter, Los grandes de cerca) dau seamă de lecturile sale. A admira este în opinia sa „cea mai frumoasă
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
citind este și mai amuzant decât a se juca pornind de la ceea ce au citit...”. El este sigur că acești copii prind astfel gustul cititului cărții de literatură în general și nu doar al scrierilor de o asemenea factură. Pentru autorul Autobiografiei raționale lectura este o euharistie, imaginea formată prin lectura unei cărți devine „adevărata realitate”, mai puternică decât aceea descoperită prin percepția directă: „Chiar atunci când am călcat cu piciorul meu și am văzut cu ochii mei, în mod fizic, niciodată adevărata
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
meu altul decât cel al lui Joyce și nici chiar Roma mea din Quo Vadis nu a fost înlăturată de aceasta din ziua de azi, cu miile ei de mașini și zecile de Caravaggio”. Fernando Savater intenționase să-și intituleze autobiografia „Amintiri conjecturale” ca un omagiu adus lui Borges. Prin analogie cu conjectura practicată de Borges ca alternativă a ipotezei științifice pentru a recupera imaginaț ia și fantezia, „însemnările” sale sunt „reconstrucții literare pornind de la câteva firișoare de nisip cuibărite într-
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]