689 matches
-
asupra tinerilor. Fiecare activitate în parte presupune o organizare, stabilirea unor obiective realizabile, membrii cercului având responsabilități în cadrul acesteia, iar finalitatea să reușească să îndeplinească cerințele lor, adică să îi reprezinte. Un cerc olimpic oferă tânărului porți către cunoaștere și autocunoaștere, redă încrederea în forțele proprii și libertate imaginației și creativității, înfrânge barierele timidității și anonimatului. Acest tip de activitate reușește să pregătească tânărul pentru viață, prezentându-i-se diverse aspecte și situații pe care trebuie să le rezolve - acești tineri
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
al unei filosofii democratice moderne a individualității). Unei viziuni a aneantizării de tip existențial, corespondentă unei teoretizări a stării "căzute" a omului contemporan (care îmbracă multe înfățișări doctrinare), i se opune în contrapartidă interpretativă o concepție a triumfului experienței de autocunoaștere și auto-construcție care face din profilul individual una dintre cele mai stabile produse ale educației și care menține vie o încercare (reluată cu cele mai nobile speranțe o dată cu fiecare debut formativ în parte) de atingere a unui zenit al valorilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vieți care mizează pe progres și pe diversitate interindividuală. Experiența înțelepciunii prilejuită de confruntarea cu sine însuși poate fi de neînlocuit în momente în care provocările existențiale impun decizie rapidă sau reclamă responsabilitate. Atingerea optimului individual strânge laolaltă factori de autocunoaștere pe care numai vecinătatea prelungită și insistentă cu forul interior îi poate arunca în joc. Omul este îndreptățit să spere la atât cât a investit în angajament personal și poate absoarbe în sine conform spațiului pe care singur l-a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o goană sălbatică și tot felul de urgii, înapoi în oraș. Poetul mărturisește însă: "Eu însumi, cu acel prilej, mergeam cu o trăsură!" O dublă mișcare are loc în marele humor. El este expresia unei afirmări de sine, întemeiată pe autocunoaștere. Vorba spusă despre măiestrie că aceasta se cunoaște în limitare se aplică aici în sensul ei cel mai deplin. Căci doar acela se poate afirma care știe cu claritate pe ce poziție se situează ce poate și ce nu cît
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
p. 17), lucrările de specialitate reflectă, într-o manieră mai mult sau mai puțin sintetică, finalitățile vizate într-o situație de comunicare interpersonală, finalități formulate ca "scopuri", "mize", "obiective" sau reflectate în "rezultate", toate plasate în planuri precum: cunoaștere și autocunoaștere, informare, persuasiune, relaționare (construire, menținere de relații, poziționare în cadrul acestora; socializare), divertisment/joc, convenție/normativitate (vezi supra și ritualizare) cf. Iordănescu, 2006, p. 35; Mucchielli, 2005, pp. 80-86; Dinu, 2004, pp. 36-37; Commarmond, & Exiga, 2003, p. 9 etc. Acestor finalități
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
știe, interlocutorul știe) Zona oarbă (locutorul nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul știe, interlocutorul nu știe) Zona necunoscută (locutorul nu știe, interlocutorul nu știe) unde, pentru comunicarea interpersonală: * "zona deschisă"/"arena" reprezintă locul în care se întâlnesc, în planul autocunoașterii și al cunoașterii, locutorul și interlocutorul; această zonă cuprinde ceea ce știe locutorul despre sine (corespunzând Eu-lui intim imaginea pe care individul o are despre sine -, diferențiat de Eu-l public imaginea pe care individul vrea să o arate celorlalți: Abric
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de analiză a comunicării interpersonale, exemplificarea elementelor pe care le-ar trece în "Fereastra Johari" copilul și părinții acestuia, soțul și soția, profesorul și elevul, profesorul și părintele unui elev etc. Un exercițiu care ar deschide noi căi de cunoaștere/autocunoaștere, care ar provoca persoanele implicate într-o astfel de situație de comunicare să împărtășească idei/sentimente etc., să căute răspunsuri în propria persoană, să adreseze întrebări celuilalt, să depășească limite acceptate la un moment dat în încercarea de a descoperi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prieten, intră astăzi în zona liberă; ceea ce nu știam ieri și nu știa nimeni despre mine, am aflat astăzi acces în zona ascunsă; apoi, prin exteriorizare către ceilalți, poate intra în zona liberă. Particularizând pentru comunicarea didactică/educațională, sunt importante autocunoașterea și cunoașterea, după cum este imperioasă crearea de situații de comunicare care să provoace noi descoperiri despre sine/despre ceilalți (vezi, de exemplu, talentul unui copil descoperit de către profesorul său). (2) Comunicarea interpersonală din perspectiva analizei tranzacționale Analizând modul în care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dărnicia și hărnicia, sfințenia vieții, valoarea veșnică a ființei umane, sensul prim și ultim al universului, binele comun și frumusețea sufletului profund uman, cultivat și îmbogățit prin idealuri nobile și virtuți. Educația religioasă invită la reflecție la evidențierea eului, la autocunoaștere, poate deveni un prilej de fortificare interioară, de identificare de sine, de descoperire a idealurilor, de reconvertire a persoanei spre lumea valorilor absolute. Știința s-a făcut de catre oameni religioși care aveau o experiență religioasă bogată și profundă, iar acest
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
și esențialul), încercându-și norocul la pescuit cu năvodul. Cercurile conotează asumarea destinului care poate limita ființa, ori îi facilitează transcenderea într-un timp universal, sfidând cauzalitatea sau determinismul existențial. Monologul se dezvoltă treptat în forme aforistice, având ca finalitate autocunoașterea: Identitatea FIINȚĂ = pește este o aluzie la modelul arhetipal al originilor, în baza ideii că pentru a înțelege sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă la începuturile lui, în acea formă prenatală a apelor amniotice, placentare, ce sintetizează elemente
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
în toate mediile sociale permit scriitorului o prezentare gradată a „chestiunii țărănești”, cum o numește Miron Iuga: „Apoi vezi, pământurile oamenilor, asta e chestia țărănească.” Prin toată această mișcare de glasuri care reprezintă treptele unui proces de limpezire și de autocunoaștere, romanul se transformă pe nebănuite, mai ales în această primă parte, într-un „veritabil oratoriu al glasurilor revoltei” . Se obține astfel, în structura de adâncime a textului, o creștere a tensiunii și un ritm din ce în ce mai alert, similar celui din partea întâi
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
să obțină o mai bună satisfacere a propriilor nevoi. c) dimensiunea socială, prin care schimbarea poate fi analizată ca o relație dinamică, cu scop clar, între școală și comunitate/context social general. Accentul cade pe: * autoclarificarea organizației școlare, ceea ce presupune autocunoașterea propriilor resurse și autodefinirea propriilor nevoi; * autodeterminarea organizației școlare de a promova schimbarea, ceea ce presupune învățare. Accentul cade pe relația dintre școală și comunitate, pe identificarea obiectivelor comune și a gradului de implicare în vederea atingerii acestora. Cele trei dimensiuni comportă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și extradidactice în echipă cu stagiarul; * asigura asistență pentru proiectarea activităților didactice; * asigura feed-back constructiv pentru toate aspectele activității; * oferi consiliere pentru managementul activității didactice, autoevaluare; * facilita integrarea stagiarului în cultura organizațională a școlii; * sprijini stagiarul în demersurile sale de autocunoaștere etc. Aceste responsabilități descriu în fapt rolurile mentorului în acest proces. Astfel, pentru stagiar el reprezintă în același timp: sursă și model de învățare pentru formarea competențelor didactice, consilier pentru managementul activității didactice, animator/ motivator, evaluator al prestației didactice a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizațiilor de alt tip. Este o situație ce nu prezintă garanții privind calitatea mentorilor sau respectarea criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească aceștia, prevăzute în documentele reformei educaționale. Din categoria strategiilor de automanagement al carierei mai putem aminti: 1. Autocunoașterea și autoevaluarea. Sunt puternic focalizate pe propria persoană, descriind valorile personale, motivațiile, scopurile sau propriile interese, ceea ce presupune o mare capacitate de reflecție și autoanaliză, simț critic, responsabilitate, realism în conturarea unei imagini obiective a personalității, cu punctele sale tari
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
obiective a personalității, cu punctele sale tari sau slabe. Punctul forte al acestei strategii pare a fi formarea imaginii de sine, element deosebit de relevant în gestionarea propriei ascensiuni profesionale. 2. Dezvoltarea propriilor abilități. Reprezintă o strategie mult mai viabilă deoarece autocunoașterea implică riscul conturării unei perspective subiective, subsau supraevaluate care nu conduce la obținerea performanței. Din acest motiv, orice individ trebuie să-și dezvolte un set de abilități necesare în construirea carierei: abilitatea de a învăța, de a investiga, de a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stimulative interne și al celor obiective de răspuns externe. Până atunci toate psihologiile îndreptate spre cunoașterea faptelor de conștiință nu cunoșteau altă cale investigativă decât cea a introspecției. În acest sens Secenov a făcut o distincție netă între ceea ce înseamnă autocunoaștere, adică cunoașterea îndreptată spre considerarea propriilor gânduri, și ceea ce era interpretat la acea vreme ca "vedere psihologică" interioară sau introspecție. Aceasta din urmă își rezerva cu totul nejustificat pretenția de a fi o metodă cu particularitate aparte de cunoaștere a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
originară a contrariilor, precum și conjuncția lor se situează în interiorul divinului, îmbrățișate de Unitatea lui. Numai el le rezolvă definitiv, în abisul ori străfundul unde sînt absorbite opusele cu tensiunea lor și chiar Unitatea. în schimb, actul divin fie el de autocunoaștere sau de proiectare a creației presupune ca în Unitate să existe distanță, tensiune, mișcare lăuntrică între poli. Tradițiile monoteiste vorbesc despre mîna dreaptă și mîna stîngă a lui Dumnezeu, latura generozității și cea a rigorii, cea a iubirii și cea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
biografice. La Nicolae Labiș este evident efortul de a integra o biografie în evenimentele noii istorii, încercarea de anvergură romantică de a-i conferi o expresie lirică. El se „limpezea” în această poezie, care îi oferea un nesfârșit izvor de autocunoaștere. Acea „curgere” a poeziei sale se regăsește și sub aspectul structurii formale, se remarcă tipul de frazare de mare fluență, trecerea unei fraze dintr-un vers în altul fără opriri dictate de nevoile versificației. Fraza are un fel caracteristic de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
depline acceptări, din partea societății, a individualismului, libertății și egalității. Or, ca să mai adăugăm un exemplu fundamental, înlocuirea timpului circular, recurent, cu conceptul liniar inerent istoriei originii, căderii și răscumpărării omului a fost un moment absolut critic în procesul istoric de autocunoaștere prin care a trecut omenirea. Cealaltă trăsătură structurală a civilizației vestice care a propulsat-o spre succesul global a fost capacitatea ei unică de auto-contrazicere, de autocritică - cu alte cuvinte, modul ei special de a-și exercita conștiința de sine
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
interesele și aptitudinile proprii reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri adecvate trebuie intensificate în școli activitățile de elaborare a unor metode și procedee diagnostice și formative prin care elevul își va dezvolta atît capacități de autocunoaștere și autoevaluare obiective, cât și abilități de învățare și de prelucrare creativă a informațiilor acumulate.
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
de vârstă, inconsistența informațiilor deținute de așa zișii consilieri, multitudinea problemelor cu care trebuie să le gestioneze sunt doar câteva din impedimentele realizării unor ședințe de consiliere eficiente. Consilierea școlară este un tip de intervenție prin care se urmărește facilitarea autocunoașterii realiste, a acceptării de sine și a valorificării optime a resurselor copilului, tânărului, adultului din mediul școlar. Gestionarea propriilor trăiri afective, rezolvarea conflictelor interne, îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți, optimizarea performanței în învățare, realizarea unor planuri de carieră realiste și adaptarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
cauzele apariției ITS și tratamentul acestora. - Să descrie metodele contraceptive; - Să cunoască avantajele și dezavantajele diferitelor metode contraceptive; - Să cunoască consecințele avortului; - Să conștientizeze cât costă să fii părinte și importanța cunoașterii și folosirii metodelor contraceptive. X. ACTIVITATI PROPUSE 1. Autocunoaștere și comunicarea a) Cine sunt eu? b) Lucruri care mă descriu c) Fiecare este unic d) Cum comunicăm 2. Clarificarea valorilor și luarea deciziilor a) Ierarhizează-ți valorile b) Studiu de caz - Cum spunem nu c) Luarea deciziilor - joc de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mihaela GORGAN, Lăcrămioara POPA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93172]
-
originară a contrariilor, precum și conjuncția lor se situează în interiorul divinului, îmbrățișate de Unitatea lui. Numai el le rezolvă definitiv, în abisul ori străfundul unde sînt absorbite opusele cu tensiunea lor și chiar Unitatea. în schimb, actul divin fie el de autocunoaștere sau de proiectare a creației presupune ca în Unitate să existe distanță, tensiune, mișcare lăuntrică între poli. Tradițiile monoteiste vorbesc despre mîna dreaptă și mîna stîngă a lui Dumnezeu, latura generozității și cea a rigorii, cea a iubirii și cea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
precum și un număr mare de modele de viață prin intermediul personajelor prezentate. Într-o măsură mai mare decât celelalte tipuri de text, în ciclul gimnazial, cel narativ are un rol deosebit în formarea și dezvoltarea capacităților de cunoaștere a lumii, de autocunoaștere și nu în ultimul rând ajută la îmbunătățirea competențelor de comunicare ale elevilor. S-a dovedit faptul că studiul textelor epice îi oferă profesorului multiple valențe formativ/edicative precum și elementele necesare pentru dezvoltarea „celor patru deprinderi integratoare - audierea, vorbirea, lectura
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
un certificat de garanție dat de limbajul științific dar conferit și de referința scuturată de suplimentul de imaginație. Omul simte nevoia să se expliciteze pe sine în toate actele sale, dar și să prevină acele comportamente indezirabile, de unde nevoia de autocunoaștere. Autocunoașterea este premisa cunoașterii celorlalți. Psihologul oferă lectorului un plus de certitudine, prin faptul de a-și fi întemeiat supozițiile sale teoretice pe studiu aplicat inductiv și nu doar pe deducții raționale. Deși trecerea de la individual la particular are mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]