1,019 matches
-
în probleme de importanță majoră, ci politicile separate și în general antagonice ale marilor puteri. Când Germania s-a alăturat Ligii în 1925, a urmărit o politică de subminare a statu-quoului stabilit prin Tratatul de la Versailles, folosindu-se de principiul autodeterminării naționale pentru a-i dinamita bazele. Această politică era în conflict cu cea a Franței și a aliaților ei estici și avea ca scop, mai întâi pe ascuns și apoi în mod deschis, sfârșitul dominației acestora pe continentul european. Pe lângă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru a-i dinamita bazele. Această politică era în conflict cu cea a Franței și a aliaților ei estici și avea ca scop, mai întâi pe ascuns și apoi în mod deschis, sfârșitul dominației acestora pe continentul european. Pe lângă principiul autodeterminării naționale, Germania s-a folosit și de teama de revoluția bolșevică și de imperialismul rus, care obseda puterile occidentale, ca armă cu ajutorul căreia și-a întărit propria poziție. Uneori prezentându-se ca zid de apărare împotriva bolșevismului, alteori amenințând că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Manciuriei în 1931, nu avea cum să nu intre în conflict cu Franța și cu Marea Britanie, membre conducătoare ale Ligii Națiunilor. Nu este lipsit de ironie faptul că Japonia, prin impunerea propriei dominații, s-a folosit de același principiu al autodeterminării naționale pe care îl folosiseră atât Franța, cât și Marea Britanie pentru a domina Liga. Acum el era folosit pentru a aduna rasele de culoare ale Orientului Îndepărtat împotriva colonialismului conducătorilor Ligii. Totuși, nici în perioada în care Japonia era membră
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Numai un principiu atotcuprinzător de justiție ar fi putut să permită o astfel de acțiune. Așa cum am văzut, astfel de principii abstracte de justiție existau sub forma apărării colective a statu-quoului împotriva națiunilor înfrânte în primul război mondial și a autodeterminării naționale. În fața unei situații politice care necesita o acțiune concretă, aceste principii abstracte s-au transformat în justificări ideologice ale politicilor urmărite de fiecare stat în parte. Astfel, principiile abstracte de justiție, în loc să ducă la standarde comune de judecată și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau a independenței politice a vreunui stat” și folosirea rezervată a forței în „interesul comun”, așa cum este el definit de Cartă; 4) menținerea „justiției și respectării obligațiilor care decurg din tratate și din alte surse ale dreptului internațional” și 5) autodeterminarea națională. Dintre aceste cinci scopuri, primele două sunt generale și au o natură instrumentală. Ne spun că orice acțiune a Națiunilor Unite trebuie să fie realizată într-o manieră pașnică și în conformitate cu principiul securității colective. Ultimele trei principii sunt specifice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Unite pot și nu pot să facă în situații concrete. Ele ar trebui să folosească forța în anumite condiții și să nu o folosească în altele; ar trebui să acționeze just și în concordanță cu legea internațională și cu principiul autodeterminării naționale. Este semnificativ faptul că în Cartă elaborarea și implementarea primelor două scopuri sunt foarte explicite (mai ales în capitolele VI și VII), în timp ce mijloacele de implementare a celorlalte trei lipsesc aproape în totalitate. Articolul 11, paragraful 1 și articolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1 și articolul 24, paragraful 2 îndrumă Adunarea Generală și Consiliul de Securitate spre folosirea scopurilor și principiilor prevăzute în Cartă drept criterii de deliberare și acțiune. Dar înțelesul concret al unor concepte precum justiția, respectul pentru legea internațională și autodeterminarea națională nu reiese explicit, iar aceste concepte nu sunt folosite cu același înțeles peste tot și tot timpul. Probabil că majoritatea oamenilor ar putea fi capabili să ajungă la un acord privind înțelesul abstract al acestor termeni. Însă situația politică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de Carol I) rege al Spaniei (1516-1556). Carta Atlanticului - Declarație de principii generale, semnată de președintele Roosevelt și de primul-ministru Churchill în august 1941, explicând politicile naționale ale Statelor Unite și ale Marii Britanii referitor la organizarea postbelică a lumii; includea principiile autodeterminării naționale, al opoziției față de agresiune și al accesului egal la comerț și materii prime. Castlereagh, Robert Steward, marchiz de Londonderry, viconte - 1769-1822. Om politic britanic, membru al partidului Tory; ministru de Război (1805, 1807-1809); ministru de Externe (1811-1822). Cato (cel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fi mai preciși, ultimul termen este prelungirea, În vocabularul juridic, a noțiunii mai curând politice și sociologice de separatism. Într-adevăr, atunci când, În cadrul dreptului internațional, se dezbate locul dreptului la secesiune, prins Într-o tensiune ireductibilă Între dreptul la autodeterminare al popoarelor și dreptul la menținerea integrității teritoriale al statelor, se transpune, la nivelul principiilor juridice, o problematică esențialmente politică și socio-istorică pe care o presupune revendicarea separatistă. Așa s-a Întâmpat În cazul Canadei, atunci când guvernul federal a sesizat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asigura apărarea teritoriului și responsabilitatea de a-și susține interesele În afara granițelor. Creșterea importantă a rolului atribuit instituțiilor supranaționale Îi conferă, din acest punct de vedere, o nouă semnificație. În schimb, suveranismul constituie o mișcare politică de afirmare care urmărește autodeterminarea pentru o populație dată. Deși se folosește deja pe scară destul de largă, această noțiune este un neologism și nu apare Încă În dicționare. Unii susțin că a intrat În uzul curent În Québec. ν Mișcările suveraniste apar În situații În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
toate instituțiile necesare pentru a-și exercita suveranitatea. Le găsim, cel mai adesea, În cadrul națiunilor minoritare care fac parte din state naționale constituite (Catalonia, Scoția, Irlanda și Québec, În special) (Keating, 1997). Suveranismul Își are originile teoretice În dreptul popoarelor la autodeterminare. Obiect al unor vii dezbateri, dreptul la autodeterminare este uneori recuzat atunci când drepturile fundamentale nu sunt respectate. Habermas consideră astfel că acest drept nu se justifică decât În caz de reprimare a minorităților sau de violare deliberată a legislației sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Le găsim, cel mai adesea, În cadrul națiunilor minoritare care fac parte din state naționale constituite (Catalonia, Scoția, Irlanda și Québec, În special) (Keating, 1997). Suveranismul Își are originile teoretice În dreptul popoarelor la autodeterminare. Obiect al unor vii dezbateri, dreptul la autodeterminare este uneori recuzat atunci când drepturile fundamentale nu sunt respectate. Habermas consideră astfel că acest drept nu se justifică decât În caz de reprimare a minorităților sau de violare deliberată a legislației sau a Constituției (Habermas, 1998). Într-un alt context
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recensămîntul din 1932 ucrainenii împreună cu rușii și bielorușii reprezentau 23,3% (la 1897 - 27,93%); Unitatea cu Republica Ucraineană nu existase, căci Republica Ucraineană se declarase ca nedepinzînd de Rusia cam în același timp cu Basarabia, punînd în practică ideea autodeterminării. Ce rămîne dincolo de fals?! Lipsește numai afirmația că moldovenii sînt ruși. Sau poate se consideră implicită apartenența moldovenilor la marea familie slavă. De aceea trebuia să se scrie cu același alfabet. Preocuparea consecventă de a cultiva nonapartenența moldovenilor din Basarabia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
stat. Mișcarea comunistă a avut ca secretar general, până în aprilie 1940, pe Boris Stefanov, iar apoi, până în aprilie 1944, pe Ștefan Foriș. În mai 1940, Internaționala Comunistă a emis o directivă pentru România, prin care a inițiat un program de autodeterminare pentru Basarabia, Bucovina, Transilvania și Dobrogea. Pentru a destrăma România, Moscova a cerut comuniștilor români să stimuleze conflictele sociale, pentru a arăta inechitățile din societate și nemulțumirile populației față de sistemul politic existent. Regele Carol al II-lea și-a dorit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a păcii. În cadrul celei dintîi, ele își puteau fundamenta termenii tratatelor pe principiile idealiste enunțate în timpul războiului de partidele socialiste, de guvernul bolșevic și de Woodrow Wilson în celebrele sale Paisprezece Puncte. Scopul era semnarea unei păci juste, bazată pe autodeterminare și conciliere între învingători și învinși. După încetarea luptelor, principalele susținătoare ai acestui tip de aranjament erau statele învinse și Rusia Sovietică. Aceste principii apărau teritoriile respective de ocuparea sau anexarea lor de către o putere străină. Cea de a doua
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de către o putere străină. Cea de a doua alternativă, aproape opusă ca obiectiv, prevedea aplicarea clauzelor tratatelor secrete și impunerea unei păci punitive guvernelor perdante. La urma urmei, nici un stat din oricare dintre tabere nu se arătase deosebit de interesat de autodeterminare în formularea obiectivelor sale în timpul războiului decît dacă principiul ducea la promovarea propriilor pretenții. Un astfel de aranjament ar fi marcat totodată continuarea politicilor imperiale adoptate anterior de puteri în Asia și Africa. Acordurile secrete prevedeau împărțirea fostelor teritorii otomane
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
conform Tratatului de la Londra, urmau să fie atribuite Italiei. După cum vom vedea, tratatele de pace au preferat în general, cea de a doua soluție adică statele victorioase urmau să ia caimacul -, dar cu stipulări înveșmîntate adesea în terminologia idealistă a autodeterminării și echității naționale. Înșiși termenii și justificările care îi însoțeau aveau să provoace o mare parte a tulburărilor și încrîncenărilor extreme din perioada interbelică. Dintre statele balcanice, învingătoarea incontestabilă la masa tratativelor era România (vezi harta 7). Guvernul ei, condus
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de la Sèvres. Acceptarea de către sultan a termenilor lui duri avea să pecetluiască soarta guvernului de la Constantinopol. Tratatul stabilea dezmembrarea Imperiului Otoman în favoarea populațiilor creștine și arabe și a marilor puteri imperiale. El nu ținea practic seama de interesele sau de "autodeterminarea" musulmanilor turci. Nu numai că ținuturile arabe erau desprinse din imperiu în beneficiul puterilor imperiale occidentale, dar și o mare parte a Anatoliei era împărțită între învingători. În partea de răsărit a acesteia fuseseră instituite un stat armean independent și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
imposibil de elaborat un acord care să-i împartă în mod echitabil pe locuitorii Balcanilor conform unor criterii pur naționale; zonele de graniță se intersectau prea mult din acest punct de vedere. În ciuda acestui fapt, cu tot accentul pus pe autodeterminare, tratatele de pace erau la urma urmei fondate mai mult pe revendicările istorice și strategice ale învingătorilor decît pe principiul național. Statele învinse apelaseră la doctrina autodeterminării pentru a se apăra de pierderi mai mari, în timp ce tabăra celor învingătoare se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din acest punct de vedere. În ciuda acestui fapt, cu tot accentul pus pe autodeterminare, tratatele de pace erau la urma urmei fondate mai mult pe revendicările istorice și strategice ale învingătorilor decît pe principiul național. Statele învinse apelaseră la doctrina autodeterminării pentru a se apăra de pierderi mai mari, în timp ce tabăra celor învingătoare se concentrase asupra împărțirii prăzilor de război. Prin urmare, chestiunile naționale ale perioadei postbelice aveau să fie deosebit de acute în cele două state care repurtaseră cele mai mari
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
internaționale a partidelor comuniste, Kominternul, erau extrem de dăunătoare grupărilor locale. Cea mai puternică lovitură a fost dată de Komintern în 1924, cînd cel de-al cincilea congres al său a adoptat o poziție radicală față de chestiunea națională și a cerut autodeterminarea "popoarelor oprimate" din Macedonia, Tracia, Croația, Slovenia, Transilvania, Dobrogea, Basarabia și Bucovina. Basarabia și Bucovina trebuiau restituite Uniunii Sovietice, iar restul teritoriilor urmau să fie organizate în state separate și să devină părți componente ale unei federații comuniste aflate firește
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
politice și sociale din Europa. Cea de a doua putere care producea îngrijorare, Germania, urmărea și ea modificarea prevederilor teritoriale, economice și militare din tratate, dar guvernul ei nu era bineînțeles în favoarea unei politici de revoluție socială. Apelînd la argumentul autodeterminării, naționaliștii germani criticau acordurile prin care un mare număr de germani ajunseseră sub controlul polonez sau ceh și sprijineau o unire cu Austria, a cărei populație vedea la vremea aceea cu ochi buni o astfel de acțiune. În Europa de Est, Austria
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dintre învingători, guvernul italian nu era mulțumit de aranjamentul stabilit prin tratatul de pace. În vreme ce Marea Britanie și Franța obținuseră recompense imense în domeniul imperial, Italia părea să fi fost lăsată la o parte. Ca și mai înainte, obiectivul nu era "autodeterminarea" sau uniunea națională, care fuseseră deja realizate, ci constituirea unui imperiu mediteranean, care ar fi fost o provocare și în același timp o emulație pentru dominația imperială a Britaniei și Franței. În ceea ce privește Europa de Răsărit, politica aceasta includea dominarea Adriaticii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din trecut înainte de a putea acționa. Dat fiind că încercau să schimbe prevederile tratatelor de pace, ele aveau interese comune cu celelalte membre ale taberei revizioniste: Italia, Ungaria, Austria și Bulgaria. Deși, teoretic, granițele postbelice au fost stabiliate de doctrina autodeterminării, după cum am văzut, acest principiu a fost aplicat într-un mod foarte dubios și în primul rînd în beneficiul puterilor victorioase. Germania și Uniunea Sovietică fuseseră într-adevăr lipsite de un teritoriu cu altă componență națională, mai ales în ceea ce privește reconstituirea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al voluntarilor precum și de echipament italian, în martie 1939 acesta a obținut victoria. În martie 1938, cu acordul Italiei, Germania a anexat Austria. Acest act a fost realizat cu consimțămîntul majorității populației și a putut fi justificat pe baza principiului autodeterminării. Apelînd tot la această doctrină, Hitler a ridicat apoi chestiunea populației germane din regiunea sudetă a Cehoslovaciei. În septembrie 1938, premierul francez, Edouard Daladier, și primul ministru britanic, Neville Chamberlain, s-au întîlnit la München cu Mussolini și cu Hitler
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]