10,518 matches
-
Găzduiți de un oarecare, într-o emisiune a postului tv. Tele 7, cei doi au avut un comportament verbal de cea mai joasă factura. Astfel că editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI, Cornel Nistorescu, și-a pus cîteva întrebări în legătură cu moralitatea lumii fotbalului autohton, în ansamblul ei. Dacă oameni precum cele două citate personalități, reprezintă fotbalul autohton, învinuindu-se unul pe celălalt că au fost unul smenar și celălalt milițian făcut după apelul de noapte, atunci, se întreabă Cornel Nistorescu, largînd aria interogațiilor sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
doi au avut un comportament verbal de cea mai joasă factura. Astfel că editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI, Cornel Nistorescu, și-a pus cîteva întrebări în legătură cu moralitatea lumii fotbalului autohton, în ansamblul ei. Dacă oameni precum cele două citate personalități, reprezintă fotbalul autohton, învinuindu-se unul pe celălalt că au fost unul smenar și celălalt milițian făcut după apelul de noapte, atunci, se întreabă Cornel Nistorescu, largînd aria interogațiilor sale, de ce să ne mai miram că România e privită prost, atîta timp cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
aria interogațiilor sale, de ce să ne mai miram că România e privită prost, atîta timp cît nu numai în fotbal, același tip de personaje ajung să reprezinte țara, dînd impresia că aceasta e România. * În vreme ce scandalurile de fațadă din fotbalul autohton au atras atenția editorialiștilor, pe teren s-a produs o tragedie. Moartea unui tînăr jucător care n-a apucat decît 13 minute într-un meci din prima divizie a României. Moarte despre care dl Mitică Dragomir a insinuat că ține
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
Mihai Stoian Poate că dezvăluirea cea mai crudă și mai dureroasă a "post-ceausismului" este faptul că, decenii de-a rîndul, prostia a dominat - într-un fel sau altul - scenă autohtonă. Vină o poartă, indiscutabil, selecția defectuoasă, dictatoriala, a cadrelor, exercitată în virtutea "luptei de clasă", a hegemoniei proletariatului, precum și decimării - deliberate și "teoretizate" - a elitelor societății românești. Un uriaș val distrugător, de sînge și nedreptate, a izbit frontal țărmurile, aducînd la
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
Va rog sa retineti. Și-i spun ce: Sclavii eliberați nu pot fi modești în nici un caz. Asta este! Pot rămîne umili, prea-supusi, slugarnici, după caracter, insă "modești" în nici un caz. Ați văzut vreodată un negru îngîmfîndu-se?... Dacă el, ca autohton, adică, a văzut așa ceva?... Cum să nu. Chiar de multe ori. Bine, bine, răspund, este evident. Dar ați observat ce fel de îngîmfare,... cum era îngîmfat tipul, adică?... Aici, - dacă mai aveam nevoie de vreo dovadă că insul era foarte
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
ziar. Totuși se poate remarcă existența unor puncte de vedere asemănătoare la cel puțin două dintre publicațiile centrale de mare tiraj: ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI. Asemănătoare sînt în editorialele semnate de directorii celor două ziare neîncrederea în actul de justiție autohton. Neîncredere justificată de numeroasele precedente în care justiția de la noi e mai atentă la șoaptele politicienilor decît la probele după care ar trebui să cîntărească vinovățiile. În Adevărul, Dumitru Tinu e de părere că "Reacțiile violente ale Puterii și ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Pornind de la titlul bilingv Chei fierbinți pentru ferestre moi/ Hoț Keys for Soft Windows cu al său subtitlu "didactic" Carte de calculatoare pentru spirite literatoare este derulată, pas cu pas, o ingenioasă pedagogie de programare și seducție a "spiritelor literatoare" autohtone (presupus novice în ale cibernauticii...) simulîndu-se - pe suport de hîrtie - traseul accesării cărții pe un ecran de calculator. O carte a cărei macrostructura este un Ușer^s Manual al relațiilor dintre computer și literatura, dintre hard-ul de concepție și
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
că granița de est a României să devină impenetrabila cu ajutor american, apropo de faptul că în urmă cu două săptămîni, un avion militar rusesc a ignorat orarul care îi fusese stabilit de la București și a survolat ilegal spațiul aerian autohton. În ceea ce îi privește, rușii au făcut la momentul potrivit demonstrația de forță necesară, ignorînd cele convenite cu România pe cale diplomatică. Singurul mijloc prin care România a salvat aparențele a fost că trei avioane de vînătoare au excortat avionul infractor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
a fost decenii de-a rîndul un Renault 12 căruia i s-a mai schimbat caroseria pe ici, pe colo, măi schimbîndu-se cîte ceva la puterea motorului, prin știutele asimilări și îmbunătățiri, fără a deveni însă un produs cu adevarat autohton. Nu știu în ce măsură e o consolare, dar Skoda, mașina cehoslovaca sută la sută, a devenit un fel de Wolksvagen, încă de pe vremea cînd "Skoda" ar mai fi putut exporta liniștită ceea ce știa să facă pînă la căderea Zidului Berlinului. Sînt
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
în purice. Atît cît mă pricep, probabil că mulți dintre cei care vor să cumpere o Dacie la prețul ei de azi sînt viitorii revoltați de prețurile pe care le va avea ea după ce va deveni un Renault, cu nume autohton. Totuși, privatizarea "Daciei", mult întîrziată, dar perfectata în cele din urmă, e un semnal că ne apropiem de sfîrșitul unei epoci. Aceea a lui merge și așa care, după '90, s-a metamorfozat în se poate și mai prost, paralelă
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
o schimbare de macaz. La noi, nu se schimbă macazul, ci se apropie șină de el, prin presiuni succesive. Buni cunoscători și ai pieței, dar și ai orgoliilor locale, francezii de la Renault nu și-au propus să renunțe la Dacia autohtonă de pe o zi pe alta, ci o țin tactic în viață pentru a putea, treptat, să prezinte și introducerea în fabricație a unui Renault adaptat drept un produs autohton de proveniență franceză. Cred că marea breșă în ideea că România
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
francezii de la Renault nu și-au propus să renunțe la Dacia autohtonă de pe o zi pe alta, ci o țin tactic în viață pentru a putea, treptat, să prezinte și introducerea în fabricație a unui Renault adaptat drept un produs autohton de proveniență franceză. Cred că marea breșă în ideea că România poate totul, și ceva pe deasupra, s-a făcut cu acest contract de privatizare a producătorului mașinii naționale. "Dacia" a renunțat la orgoliul costisitor al unei originalități îndoielnice sau prea
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
sau mai putin adaptat, pe care piața externă nu-l mai vrea, aceasta uzina care a fabricat vise pentru multi dintre compatrioții noștri, cu mașinile care i-au ieșit pe poarta, își propune o nouă aventură, paradoxala. Pe vremuri, cumpărătorul autohton era fericit să aibă o Dacie cu piese franțuzești. Acum, el ar dori un Renault autohtonizat la prețul unei Dacii de azi. Poate că aici se gaseste, în mare parte, semnul că privatizarea în România, desi atipica, a ajuns să
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
ieșiți de sub tutela năismului. Profesorul pe care il prefer e un om echilibrat, rațional, cu un sistem de valori sigure, dar suficient de elastic pentru a nu refuză noutatea, orientat către democrația occidentală, însă fără rusofobie și iubind calm cultură autohtonă. El poate fi membru al vreunui partid, e dreptul lui, dar morală de dascăl ar trebui să-l oblige să nu facă politică la ore, nici propagandă mascată în favoarea partidului său. Mai cred că în școala sînt de netolerat organizațiile
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
Au fost suspendate temporar zborurile aeronavelor rusești. În ADEVĂRUL e publicat, în titlu, că avionul rusesc care n-a respectat orarul a fost escortat de trei MIG-uri ale forțelor armate române, cu precizarea curioasă că nici unul dintre MIG-urile autohtone nu s-a prăbușit. Această precizare ar face deliciile unui psihanalist, dar cum Cronicarul nu-și permite comentarii de factură psihanalitica în materie de ziare, nu-i rămîne decît să se întrebe de ce a precizat Adevărul că nici unul dintre cele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
și spitale/ Charon o s-o care-n barcă.// Jupuit de carnea tare/ Pînă luminează osul/ Vreau să văd țîșnind din mare/ Doamne, hoitul tău, frumosul!" (Frumosul hoit). Ecouri baudelairiene și rimbaldiene se altoiesc pe baladescul Cercului de la Sibiu, pe rusticitatea autohtonă de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi.// Ca niște nave satele de munte/ Vîslesc cu crucile înfipte-n cer;/ Lumina-n trapul stelelor
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
aplauze, meritate în primul rînd pentru extraordinară selecție. Afinitățile "lazăr"-iene i-au permis distinsei actrițe de origine română să adune laolaltă mari cineaști cu importante opere recente. Inevitabil, inaugurarea s-a făcut cu Viața e frumoasă (importat pentru rețeaua autohtonă de către New Films Internațional - România), Roberto Benigni trimițînd o scrisoare cinefililor români care l-au îndrăgit dintr-o manifestare similară a anului 1990 cînd a fost neuitatul lunatec fellinian. De la maestrul dispărut modernul clovn a moștenit cu siguranta respectul pentru
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
de rușine. Lăsînd deoparte declarațiile de rușine care țin de prezență gunoaielor de pe străzile Capitalei, despre copiii străzii, despre mîncătorii de lebede și altele, importante și ele pentru mecanismul în discuție, ba chiar definitorii, pînă la un punct, al conștiinței autohtone, rușinea de a fi român se manifestă în următoarele mari împrejurări: - apartenența la o minoritate de opinie la un moment dat, de unde generalizarea că poporul român nu e decît majoritatea din acel moment; - rolul de vîrf de lance al unei
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
ei. Printre altele, bariera limbii este greu de trecut, dar cred că este mai bine așa - va fi mai greu pentru escrocii planetei să interfereze și să altereze această cultură milenară. Păcat că se utilizează din ce în ce mai mult cifrele arabe (cele autohtone sunt pe cale de dispariție), ca oriunde pe planetă. Când am mers la arhicunoscuta piață Tiananmen, oricum am încercat să pronunț Tiananmen, șoferul de taxi nu a înțeles unde vreau să merg, până mi-a venit ideia salvatoare să spun - Mao
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
principiu, mobil prezintă totuși unele riscuri de ambiguitate, substantivul existînd deja dinainte, cu alte sensuri. Care va fi însă decizia finală a uzului e deocamdată greu de presupus. Dată fiind apariția recentă a produsului tehnic și mai ales conservatorismul dicționarelor autohtone, nu ne putem aștepta că termenii (de fapt, sensuri noi atribuite unor cuvinte deja existente în limba) să fie cuprinși în dicționarele curente. Într-adevăr, Dicționarul explicativ (DEX, ediția 1996) nu-i include. În edițiile contemporane ale dicționarului italienesc care
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
istorie adevărată a artelor plastice europene, nici o sinteză dintre cele care în Occident apăreau cu zecile. Singurele sinteze care circulau, totuși, erau unele didactice și de popularizare, cum ar fi cele semnate de Mihail Alpatov sau Elie Faure, ori cele autohtone, școlarești de-a dreptul, ale lui Golfin sau Sutter. Manualul lui G. Oprescu, serios și cuprinzător pentru vremea lui, era demult scos din circulație, cu metoda și cu informația datate, stopat în pragul sec. XX. Iar de reeditat, nu s-
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
nu poate fi acuzat de interese partizane, ci doar de convingerea (maioresciana) că fără sănătoase dispute de idei, viața științifică a unei țări nu are cum supraviețui. Un exemplu aparent mărunt mi se pare semnificativ pentru provocarea adresată tradiționalelor precauții autohtone: autorul explicitează (p. 229) presupunerea (a cărei circulație era în cultura română, din cîte se pare, exclusiv orală) că celebrul Neacșu din Cîmpulung a fost un informator în slujba primarului german al Brașovului (și nu neapărat un boier sau un
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
cheltuielilor salariale. La nivelul zis "de jos", al secretariatelor, al direcțiilor orchestrelor simfonice, cu greu mai pot fi ajustați parametrii firești ce condiționează realizarea unei seri de muzică. Mă gândesc la ponderea, la echilibrul ce trebuie stabilit privind programarea soliștilor autohtoni, a celor din țară, a celor din străinătate, la alternanta șefilor de orchestră, a dirijorilor, unul dintre factorii ce asigură sănătatea - să o numim - profesională a orchestrei. Am în vedere rulajul la fel de firesc al partiturilor, al lucrărilor, unele trebuind a
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
lună și diverse chestiuni nesindicale, la începutul săptămînii trecute, cînd ar fi trebuit să aibă loc marea grevă de 24 de ore, s-au văzut nebăgați în seamă de sindicatele locale aflate în subordinea lor. Dirijorii de la centru ai sindicalismului autohton s-au trezit trădați de capelmaiștrii locali care stiu mai bine decît ei cît e de rentabilă o grevă în împrejurările de acum. Lunea trecută în mișcarea sindicală din România a avut loc o nouă tragere de cortina; de astă
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
hranei consumate. În cazul de la care am pornit, domină totuși, în mod destul de probabil, efectul glumeț și ușor depreciativ al obiceiurilor alimentare folosite că metonimie cognitivă. Tehnicile elementare ale hrănirii apar că semne de maturitate intelectuală în mai multe proverbe autohtone; de la foarte cunoscutul Crede că tot ce zboară se mănîncă la altele mai puțin frecvente, precum cel citat în Dicționarul limbii române ( DA) cu trimiteri la Ispirescu și Zanne: Nu știe încă cum se mănîncă mămăligă. Oricum, diversitatea analogiilor e
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]