921 matches
-
spiritul critic, replica memorabilă și, nu de puține ori, puterea de a te țintui locului s-au îmbinat mereu într-o retorică personală inconfundabilă. Iubitoare a spiritului ascuțit și cultivatoare a celui independent, liber de constrângeri și de clișee sau automatisme de gândire, prețuind mai presus de toate inteligența și lucrarea ei pozitivă, Doamna Elvira Sorohan le-a omagiat implicit și explicit în toate actele sale. Să ne gândim la lecția plină de generozitate intelectuală pe care studentul filolog ieșean a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
găsim „moduri în care acesta s-ar putea întâmpla” și ajungem să credem, inconștient: „Dacă este ușor să găsești moduri în care acest lucru se poate întâmpla, înseamnă că există șanse să se întâmple”. Totul se realizează după modelul unui automatism mental foarte greu de descifrat. Cu cât mass-media oferă descrieri bogate în imagini și detaliate asupra unui eveniment (chiar dacă acesta este rar), cu atât crește ușurința cu care spectatorul și-ar putea reprezenta acest eveniment. În mod inconștient, creierul va
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
termenilor care nu pe plac, cum ar fi noțiunea de „serviciu minim în transporturile în comun”. Dacă avem tendința să respingem anumite idei și să citim întotdeauna aceeași presă (de dreapta sau de stânga, în funcție de convingerile noastre), este din cauza acestui automatism ideologic de origine cerebrală. Creierul nostru pre-activează afecte pozitive într-o fracțiune de secundă în fața unor anumite tematici sau cuvinte și afecte negative în fața altor expresii. Partea reflecției individuale și a libertății de gândire este cu atât mai redusă cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
rezervă în anumite situații. 5.2.2. Principalele clase de medicamente antihipertensive 5.2.2.1. --blocantele Medicamentele --blocante acționează asupra receptorilor simpatici tip -, producând efecte corespunzătoare celor două tipuri de receptori: Efectele blocării receptorilor -1: Scăderea contractilității miocardice; Deprimarea automatismului cardiac și bradicardie; Scăderea eliberării de renină; Scăderea lipolizei și a nivelului de acizi grași liberi. Efectele blocării receptorilor -2: Bronhoconstricție; Vasoconstricție; Reducerea glicogenolizei hepatice și musculare; Scăderea eliberării pancreatice de insulină și hiperglicemie; Contracția musculaturii netede la nivelul anumitor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Acesta are o față luminoasă și una obscură, fiind redat și prin numărul 666 calificat ca "numărul Fiarei" periculoase pentru om. Se mai numește și Anticrist, pentru că întrunește toate "semnele diavolului" amenințător și distrugător de creații. În pespectivă mecanică, exprimă automatism, cadavre psihice, reziduuri dotate cu voință infernală. (15, p. 315) Totodată, Guénon a insistat să se renunțe la folosirea "abuzivă" a cuvântului "tradiție". Îndeosebi la identificarea ei cu datinile și obiceiurile. Tradiția nu trebuie coborâtă la nivelul profanului, ci ridicată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tot ceea ce este considerat valoros 182" și conduce la concluzia paradoxală conform căreia "dorința personală este în același timp și produsul unui anumit etos socio-istoric"183. Cu alte cuvinte, con-sumismul încurajează apariția unor tipare de consum care se bazează pe automatism și repetabilitate. Consumatorul optează, de exemplu, pentru un restaurant etnic deoarece simte dorința de a experimenta sau repeta experiența unui ambient exotic ca și când ar fi plecat în vacanță și ar vizita acele locuri. Grăbit fiind, clientul poate opta pentru un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cea mai bună soluție din mai multe posibile; o algoritmi didactici : cuprind totalitatea operațiilor și regulilor pe baza cărora se 16 desfășoară activitatea instructiv educativă sau o latură componentă a acesteia. Folosirea repetată a algoritmilor poate să conducă la formarea automatismelor, ceea ce mărește randamentul muncii de Învățare, permite orientarea eforturilor spre rezolvarea unor probleme mai complexe. Metoda algoritmizării se bazează tocmai pe această operativitate a gândirii, mai ales pe operativitatea specifică, care se formează nemijlocit prin transmiterea și asimilarea algoritmilor. Comunicarea
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
scrise și spuse de Baltă în anul 1966 ne arată în anul 2010 ce zestre avea Vasluiul pe atunci. Chiar și începutul discursului a fost interesant prin modul deschis, simplu, de abordare a problemelor, el nefiind deviat de la sens cu automatismele de mai târziu care urmau să ne facă viața mult mai grea și mai plictisitoare, de genul: „în lumina indicățiilor”, „conform celor spuse de tovarășul Ceaușescu”, etc, etc. De altfel, viitorul dictator nu avea decât puțin peste un an de când
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de relația care există între cunoscutele și necunoscutele problemei. Pornind de la structuri de bază se pot proiecta suficiente construcții operaționale, particulare în care variază dimensiunile numerice ale mărimilor, numărul de cunoscute și necunoscute aflate în relație. După crearea unor veritabile automatisme, prin exersarea părții tehnice a unor exerciții de bază a lecției, se poate trece prin metode active la dezvoltarea gândirii critice și a gândirii creative. Unul dintre momentele cheie ale învățării matematicii în școala primară este cel al familiarizării școlarilor
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
în cadre fixe, în ritualuri, în reguli precise de conviețuire sau protocol. În fine, ultimul proces psihic supus analizei prin prisma legii amânrii, este cel al voinței. Dup Ralea, ca și gândirea, voința se afirm prin inhibiția actului instinctiv, a automatismului sau a pornirii impulsive. Voința începe atunci când acțiunea e oprit în alegerea uneia din dou tendințe în conflict. Ea încoroneaz evoluția psihic omeneasc. În actul voluntar, procesul de așteptare în vederea unei rezoluții ideale, se realizeaz integral. Comparând cele dou modalitți
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și reflecțiile care se impun. Eul inconștient sau, așa cum i se spune, eul subliminal joacă un rol capital în invenția matematică; aceasta rezultă din tot ce s-a spus până acum. De obicei, însă, considerăm eul subliminal ca fiind un automatism pur. Or, am văzut că lucrul matematic nu este un simplu lucru mecanic, pe care să-l poți încredința unei mașini, oricât de perfecționată o presupunem a fi. Nu e vorba doar de aplicarea regulilor, de fabricarea a cât mai
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
degrabă le simți decât le poți formula; în aceste condiții, cum să-ți imaginezi o mașinărie capabilă să le aplice mecanic? Și atunci ni se impune o primă ipoteză: eul subliminal nu este deloc inferior eului conștient; nu este un automatism pur, el este capabil să discearnă, are tact, delicatețe; știe să aleagă, știe să ghicească. Dar ce spun eu? Știe să ghicească mai bine decât eul conștient, deoarece reușește acolo unde acesta a dat greș. Într-un cuvânt, nu cumva
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
nu le-a format decât pe acestea, sau, și mai exact, a format mult mai multe care erau lipsite de interes și care au rămas în inconștient. În această a doua perspectivă, toate combinațiile s-ar forma ca urmare a automatismului eului subliminal, dar numai cele care ar fi interesante ar pătrunde în câmpul conștient. Iar acest lucru rămâne încă un mare mister. Cum se face că, printre miile de produse ale activității noastre inconștiente, există câteva invitate să pășească pragul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]