871 matches
-
frigului, cât și reacțiile de apărare contra căldurii solicită ambele procese termoreglatoare. Frigul activează reacțiile termogenetice și, concomitent, inhibă procesele termolitice și, invers, căldura intensifică termoliza și inhibă termogeneza. Intensitatea și durata ambelor procese termoreglatoare depind atât de capacitatea de autoreglare termică a organismului, cât și de calitatea îmbrăcămintei și încălțămintei, cu rol de veritabil sistem cvasifiziologic. II.10. CONTROLUL ADAPTĂRII LA LUMINĂ ȘI DISTANȚĂ Ion HAULICĂ Cantitatea de lumină receptată de retină este controlată de iris. În funcție de intensitatea luminii, ochiul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În timp ce noradrenalina acționează mai ales asupra receptorilor 1 și 1 excitatori, adrenalina posedă și acțiuni inhibitorii prin intermediul receptorilor 2, de aproximativ 10 ori mai intense decât ale noradrenalinei. Deși nu este esențială proceselor vitale, adrenalina deține un rol important în autoreglarea cardiovasculară și controlul proceselor metabolice. Sub influența adrenalinei și sistemului simpatic crește frecvența și forța de contracție a inimii, însoțită de creșterea debitului cardiac și a tonusului vascular. Adrenalina, nu și noradrenalina, dilată vasele coronare, ale musculaturii scheletice și căilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu o mână unsuroasă. — Pare că știe ce are de făcut, spuse Ted aprobator. — Știe, confirmă Barnes. Deși toate sistemele noastre vitale sunt redundante, Fletcher constituie redundanța finală. De fapt, veți putea constata și singuri că Întregul habitaclu funcționează cu autoreglare. Le prinse un soi de insigne grele În piept. — Purtați astea tot timpul, chiar dacă nu sunt decât o precauție În plus: alarma se declanșează automat dacă condițiile de viață se abat de la optim. Dar asta nu se va Întâmpla. Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
cercetare care sprijină pe elevi să devină ei înșiși. Ea joacă un rol important în orientarea selectivă a elevului în mediul său natural și social educațional, în stabilirea echilibrului cu realitatea, în mobilizarea pentru activitate, în actualizarea potențialului uman, în autoreglarea conduitei după criterii de eficiență. Datorită caracteristicilor sale motivația a constituit un punct de interes pentru mulți cercetători care au studiat-o și care au contribuit astfel la cunoașterea într-o mare măsură a acestui proces psihic și la evoluția
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
învățare nu mai poate fi privită simplist, ca o însușire a unei persoane sau ca rezultat a unor manipulări contextuale de genul întăririlor și pedepselor. Multideterminarea sa este evidentă, iar identificarea factorilor care determină o motivație scăzută este esențială pentru autoreglarea învățării. 2.3 Motivele învățării școlare 2.3.1 Clasificarea motivelor Clasificarea motivelor învățării școlare este făcută după multiple criterii, diferite de la autor la autor. Astfel, Bejovici (1951) enunță următoarele tipuri de motive ale învățării: a) motive sociale largi și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
atât în sensul stimulării activității de învățare, cât și în sensul reducerii tensiunii energetice, în direcția moderării sau scăderii tonusului ei, variind în funcție de particularitățile fiecărui elev (tipul de sistem nervos, echilibrul temperamental și emotiv, de capacitățile cognitive), de nivelurile de autoreglare a pulsiunilor anticipative ori al nivelurilor de aspirații, de tipul sarcinilor de învățare și de alți factori. Sub acest nivel, creșterea stimulării produce un efect de întărire, în timp ce peste acest nivel, dimpotrivă (G.W. Getzels), descreșterea stimulării este
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
În statele totalitare, acest control este cvasi-total și determină unirea spațiului public cu discursul propagandistic. În statele democratice, acesta este parțial și temporar, întrucât există o pluralitate a grupurilor de interese și a mijloacelor de expresie, dar și mecanisme de autoreglare ale corpului social (schimbarea pașnică a conducătorilor prin alegeri libere, existența separației puterilor în stat, a societății civile și a presei independente). Așadar, este posibil controlul universului de discurs, care conduce la diverse forme de manipulare a indivizilor și grupurilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tot atâtea probleme pe cât rezolvă”. Aserțiunea este valabilă și În domeniul științelor medicale, ca și În domeniul științelor biologice, ceea ce ar putea fi argumentat prin câteva exemple, astfel: 1. vaccinările și antibioticele au reușit să suprime unul din mecanismele de autoreglare a crizelor demografice malthusiene, adică dispariția epidemiilor devastatoare care diminuau creșterea demografică și care au Îngrozit din totdeauna umanitatea. Au dus În schimb la selectarea, apariția și circulația unor tulpini bacteriene și virale nu mai puțin Îngrijorătoare cum ar fi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și normele care reglementează aceste relații. Datorită caracterului complex al structurilor interne, al relațiilor de interdependență care se stabilesc între populație și dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
întreaga biosfer]. (Vezi Attfleid, 1983; Goodpaster, 1987 și Taylor, 1986.) Complexitatea eticii vieții este dat] de r]spunsul la întrebarea: „Ce este viu?”. Indiferent de modul în care este l]murit] aceast] întrebare, ea va cuprinde ideea unui sistem cu autoreglare care urm]rește, poate nu conștient, atingerea anumitor obiective. Mai mult, se presupune c] aceast] tr]s]tur] este cea care ar trebui s] confere valoare moral] viet]ților. Conform eticii vieții toate fiintele sunt valoroase din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestei logici, distrugerea lor ar fi greșit]. Exist] și alte propriet]ți care pot fi supuse atenției cum ar fi existența unei diversit]ți de p]rți, integrarea funcțional] a p]rților, existența unui echilibru și a unui sistem cu autoreglare. Dac] sunt considerate ca fiind determinante de valoarea moral], aceste ultime propriet]ți ne orienteaz] fie spre holismul ecologic, fie spre o etic] mixt] datorit] faptului c] ele constituie chintesența ecosistemelor și a biosferei. Acceptarea lor că determinanți de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a nu împovăra cu date mai puțin relevante 1, rezolvarea dilemelor și ambiguităților, explorarea implicațiilor, confirmarea achizițiilor); 2. formularea clară a obiectivelor predării (astfel încât să-i ghideze pe cursanți să-și proiecteze posibilele rezultate ale învățării, respectiv modalitățile de autoreglare și de autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanți și de către lectori. Evaluarea instituției de educație a adulților este, în cele mai multe cazuri, externă și are ca scop acreditarea instituției sau acordarea de diplome sau certificate recunoscute de un for superior, dar poate fi și internă, având ca scop autoreglarea funcționării instituției. Din perspectiva managementului calității, autoevaluarea instituțională este cea care reflectă preocuparea respectivei organizații pentru a asigura și a îmbunătăți calitatea serviciilor pe care le oferă. Indicatorul principal al calității unei instituții de educație a adulților este calitatea cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și a nu împovăra cu date mai puțin relevante 1, rezolvarea dilemelor și ambiguităților, explorarea implicațiilor, confirmarea achizițiilor); 2. formularea clară a obiectivelor predării (astfel încât să-i ghideze pe cursanți să-și proiecteze posibilele rezultate ale învățării, respectiv modalitățile de autoreglare și de autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanți și de către lectori. Evaluarea instituției de educație a adulților este, în cele mai multe cazuri, externă și are ca scop acreditarea instituției sau acordarea de diplome sau certificate recunoscute de un for superior, dar poate fi și internă, având ca scop autoreglarea funcționării instituției. Din perspectiva managementului calității, autoevaluarea instituțională este cea care reflectă preocuparea respectivei organizații pentru a asigura și a îmbunătăți calitatea serviciilor pe care le oferă. Indicatorul principal al calității unei instituții de educație a adulților este calitatea cursului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
procesul evaluării și în felul acesta să conștientizeze criteriile specifice de evaluare, ceea ce îl face să înțeleagă și să aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor, să înțeleagă semnificația calificativelor acordate de învățător; încurajează elevul să-și dezvolte procesele metacognitive, de autoreglare a proceselor de construire a propriilor cunoștințe; contribuie la formarea reflexivității asupra propriei activități, la conștientizarea conduitei și a gradului de adaptare a acesteia la cerințele învățării și activității școlare; devine disponibilitate în raport cu învățarea, fiind privită ca un proces de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
a proceselor de construire a propriilor cunoștințe; contribuie la formarea reflexivității asupra propriei activități, la conștientizarea conduitei și a gradului de adaptare a acesteia la cerințele învățării și activității școlare; devine disponibilitate în raport cu învățarea, fiind privită ca un proces de autoreglare care accelerează învățarea; dezvoltă o atitudine critică față de sine, ajutând elevul să-și dea seama singur de limitele sale, de pozi ția pe care se situează în raport cu colegii săi; dezvoltă capacitatea de identificare a propriilor progrese și de ameliorare a
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod de autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind În mare măsură dobândite, atitudinile se formează sub incidența valorilor spre care se orientează societatea. Tranziția la economia de piață, proces anevoios, traversat de români, a influențat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acționa (Gollwitzer, 1993 apud Reeve, 2009), susține efortul (Locke și Kristof, 1983 apud Reeve, 2009), controla gândurile (Wegner, 1994 apud Reeve, 2009), rezistă la tentație (Mischel, 1996 apud Reeve, 2009), exercită autocontrolul (Mischel și Mischel, 1983 apud Reeve, 2009), realizează autoreglarea în general (Galliot și Baumeister, 2007 apud Reeve, 2009)? Mai degrabă decât să apeleze la puterea voinței, oamenii rezistă tentației și amână recompensarea prin crearea și implementarea unor planuri și strategii care să le folosească în acest scop (Mischel, Shoda
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
micromolecule și macromolecule care au proprietăți ce pot fi descrise cu ajutorul legilor din fizică și chimie Biosistemele, alcătuite din aceste elemente, care nu sunt vii, posedă proprietăți care sunt total diferite de cele ale componentelor sale cum sunt :metabolismul, autoreproducerea, autoreglare, creștere, mișcare. Această dilemă a preocupat oamenii de știință de cele mai diverse preocupări: fizicieni, chimiști, biologi, medici și chiar filozofi; din păcate nu se poate da încă un răspuns. Totuși pentru înțelegerea unor prosese biofizice care au loc în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1 (ian., 2004), p. 121.</ref>. Un alt fenomen important a fost dat de noile tendințe migratorii. Având în vedere maniera forțată în care s-a realizat migrația rural urban în perioada comunistă, după 1989 s-au manifestat tendințe de autoreglare, dublate de un nou pattern migrator: remigrare emigrare, determinat în principal de dificultăți economice. De asemenea, în aria locuințelor sociale, după 1990 a avut loc un colaps major, ca urmare a decăderii statului din poziția de furnizor de locuințe sociale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urbane către care se îndrepta atenția celor care doreau să plece din Iași. Interpretarea datelor din monitorizarea de presă va oferi concluzii preliminare privind migrația internă pentru perioada de analiză selectată. Odată ce au dispărut constrângerile regimului, tendința a fost de autoreglare a fluxurilor migratorii. Având în atenție principiul orașelor comunicante, observarea mișcării migratorii interurbane dezvăluie trăsături specifice prin analiza anunțurilor de mică publicitate din cotidianul regional Evenimentul de Iași, publicate în perioada iunie 1991 - septembrie 1993. Din punct de vedere numeric
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de același tip, dar o inversare a valorilor migrației dintre medii de rezidență diferite (o creștere a migrației urban rural și o scădere a fluxului migratoriu rural urban); * în debutul perioadei post-decembriste migrația internă este determinată de un principiu de autoreglare - principiul orașelor comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie cuprinzătoare de disfuncții la nivel social. în absența preexistenței unor structuri comunitare puternice, capabile să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
intelectuale și practice -caracter bilateral - în procesele instructive sunt implicați doi factori: educator-educat, între care trebuie să existe o colaborare perfectă pentru atingerea obiectivelor propuse; educatorul trebuie să aiba rol de conducător, iar elevul sa fie participant activ -caracter de autoreglare provenind din schimbul de informații profesor-elev, care apare pe parcursul procesului de învățământ(fenomenul de feed-back). Principiile didactice reprezintă normele generale care orientează conceperea, organizarea și desfășurarea procesului de predare-învățare. Acestea prezintă urmatoarele caracteristici : -caracter logic, deoarece exprimă raporturile esențiale și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
realizează printr-o asociere Între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; În cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice În raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a Învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de Înlăturare a mutității care vizează Însușirea articulației și a celor trei laturi
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]