4,300 matches
-
promisiunea retrăirii intense, Lena Constante scrie la bătrânețe cu certitudinea de altădată despre o vârstă tragică: tinerețea asasinată. Vrea ca ceilalți să-i știe povestea și e curioasă de reacțiile cititorilor. Nu are ambiții de scriitoare. Chiar se rușinează de avântul ei întârziat. Deși nu e chiar o timidă. Înainte de încarcerare, ea trăise din plin excesele vârstei. În ciuda protestelor interioare, Lena Constante se eliberează prin scris, reușind să identifice în experiențele limită nervurii unei ființe uitate înlăuntrul ei. Pe măsură ce scrie, senzația
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
să discute de la egal la egal, spune legenda, cu gimnosofiștii Egiptului, cu brahmanii Indiei și cu magii Persiei. În numele lui Aristotel și sub notorietatea Împăratului Alexandru, Evul Mediu a răspândit o întreagă literatură apocrifă cu pretenții esoterice, iar Renașterea, în avântul ei perenialist, de regăsire a filosofiei de dinainte de filosofie, a mers și mai departe, descoperind în marginea unei însemnări a lui Plinius posibilitatea ca toți marii filosofi ai Greciei antice să fi călătorit peste mări și țări pentru a învăța
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
Ponta declarase anterior că la întrebarea cine va fi candidatul PSD, "până alaltăieri, v-aș fi spus fără îndoială Crin Antonescu, dar am văzut zilele trecute că nu mai vrea să mai fie candiatul PSD" "Eu am facut un comentariu avânt la lettre, poziția asta care spune dl Ponta că așa din senin eu nu mai vreau sprijinul USL-ului, e discutabila. Acum s-a dat liber, a ieșit dl. Rus din bârlog, a comentat. Noi avem niște lucruri la care
Antonescu: Dacă ajung păpușa PSD, nu mai candidez la președinție by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35296_a_36621]
-
unei „răciri”, a unei distanțări de sine favorabile aventurii imagistice, ori avem a face cu o înclinație a eului liric feminin către o anume „masculinizare”. În orice caz edulcorările nu-și găsesc locul în acest mediu de gingășii aspre, de avînturi jugulate printr-un limbaj expresionist: „din cele știute dincoace dincolo/ nu te vor părăsi norii virginității/ pe tine care ai strălucit în rolul prea maculatei (...) pagini atîtea asudă și gem în neștire/ răbdarea își pune proteză/ impură și sfîntă la
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
nu iasă la vot la referendum. Păi pe cine pune la punct domnul Băsescu? Pe domnul Viktor Orban?" Declarațiile domnului Băsescu sunt "declarații naționaliste care fac parte din programul de recâștigare a încrederii a domnului Băsescu, program care a luat avânt în ultima lună de zile, profitând și de absența liderilor USL, și acum a venit cu această zicere. Dar domnul Băsescu mai este la Cotroceni și datorită domnului Viktor Orban, care a cerut UDMR și etnicilor maghiari să nu vină
Chirieac: Declarațiile lui Băsescu, făcute cu acordul lui Orban by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35933_a_37258]
-
autori; critica lui Gherea e înainte de toate "socială", apreciind opera literară prin prisma circumstanțelor "de clasă" în care a fost creată; metoda lui încearcă să fie "științifică", adică să pună la contribuție metodologia oferită de științele exacte, afirmate în perioada avîntului pozitivist. Utilizînd în mod repetat cuvîntul "științific" în legătură cu propria sa critică, Gherea voia tot timpul să-și convingă cititorul că spusele sale despre literatură au un caracter obiectiv, nu fantezist. "... spiritul omenesc, ajuns la maturitate în știință, nu mai poate
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
defunctului Imperiu Austro-Ungar, cu o civilizație urbană mai dezvoltată. Dar, în același timp, o civilizație urbană în care elementul românesc, urmare a unor discriminări de secole, era slab reprezentat. Nu trebuie, deci, să ne mire că, imediat după 1918, ia avânt publicarea de monografii urbane, în special ale orașelor din Transilvania. Una dintre primele, dacă nu chiar prima, este Monografia județului și orașului Brașov cu diverse tabele*, întocmită de economistul Alexandru Petit, apărută în 1922. Uitată după 1948, când regimul comunist
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
misionari creștini, ne place ori nu ne place, arieni [2, pp.15-19]. Sub Constantius, Wulfilla este consacrat de-acuma episcop (341) al goților de către Eusebiu din Nicomedia - mare arian ca și însuși Constantius. Acum în Gothia creștinismul ia un mare avânt, într-atât încât îl sperie pe regele barbar și păgân Athanaric care îi și persecută între 369-372. Tot acum are loc și martiriul (372) Sfântului Sava. Goții arieni vor transmite sămânța „ereziei” și celorlalte popoare germanice (mai puțin francii), dar
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
parte din România, lucru pe care de altfel l-au cam realizat în județele Harghita și Covasna. Autonomia ar reprezenta oficializarea aceste înstăpâniri frauduloase. Și măcar în acest punct în care am ajuns fără voia noastră avem datoria să oprim avântul destructiv al UDMR scoțând organizația politicos în afara legii. Transilvania nu are nevoie de grofi maghiari, am plătit preț de sânge ca să scăpăm de ei, nu ne vom întoarce la Evul Mediu numai pentru că așa vrea UDMR și așa visează susținătorii
Din PSD se cere scoaterea UDMR în afara legii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31216_a_32541]
-
muncă spirituală, pacinică și Împăciuitoare. Nu vom Înceta de a aminti și reaminti crezul fiecărei generații tinere că Începutul lumii, al istoriei, al faptelor mari și bune, ar purcede de la dânsa, independent de trecut. Când acest crez pornește din curat avânt și se bizuie pe zestre intelectuală, pe capital de cunoștințe și talente, se stabilește În chip normal o ierarhie a valorilor spirituale, se creează o aristocrație a culturii și se asigură un real progres...” Dorința de Înnoire și de cooptare
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
amestec „jocoserios” care anticipă grosso modo formula prozatorului de mai târziu. Nu în ultimă instanță, îl ghicim, deocamdată ascuns sub modul ludic și - din nou - parodic, pe rafinatimaginativul glosator din Universul poeziei (cf.: „Oh, rahat, am strigat eu într-un avânt de pindarică inspirație, onoare ție, condiment vrednic de masa zeilor”). Toate aceste ingrediente, care nu ar putea fi decelate fără o lectură retroactivă, pornită adică dinspre creațiile maturității, și nici nu ar putea fi învestite cu o deosebită pondere fără
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
supraalimentaț ie și de odihnă. Doborât și amărât sufletește de acest crunt insucces, am mâncat rahatul anexat împreună cu respectiva cutie, cu pofund dispreț pentru toate proverbele calomniatoare ale acestui dulce și consolant aliment. Oh, rahat, am strigat eu într-un avânt de pindarică inspirație, onoare ție, condiment vrednic de masa zeilor. Tu, rahat pudrat, vii trimis de mâna grațioasă, de pe malurile Dâmboviții, să stârnești o dulce și inedită voluptate într-un sân sugrumat de monotonia macaroanelor etc., etc. Îmi plac mult
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
să susțină persoanele, care alcătuiesc acum comitetul național, ci are chemarea să propage programul național și să susțină principiul solidarității naționale pe temeiul acelui program. Excluderea criticii obiective înseamnă oprirea mortiferă a progresului, înseamnă neacțiunea veninoasă, înăbușirea luminii și a avântului. Departe să fie de la mine astfel de spirit ticălos: apage satanas 2! Știam eu, d[omnu]le Cioflec, că vom avea parte de lovituri. Nici nu se poate altfel. Ori pe d[omnul] Iorga nu-l lovesc alții? Nu-ți
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
convingător manșonul ăsta ambiguu, dilatîndu-se și comprimîndu-se în toiul dorurilor grave), sau la orgă... a fost și este... Neliniștit, încercam să descriu liniștea. Nu reușeam. Luam pastile cît bolovanul (cel șlefuit de apă-n rîuri, în pîrîuri de munte, cu avînt vertical, uneori de cascadă periculos de cristalină, de pură, de îmbietoare)... Ce-i în paranteză e în plus, mă bătu pe umăr, parfumat, o nimfoaică! Las-o baltă-n țipirig, adăugă, lungindu-se infinit... Și eu, ascultător, desenai o baltă
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
relații de tip simbiotic între țesutul social și sensibilitatea poetică reprezintă una dintre numeroasele și fascinantele iluzii ale pașoptismului literar. Epoca respectivă se definește, de altfel, în contextul istoriei literaturii române, ca o perioadă a entuziasmului vizionar, necesarmente impus de avîntul revoluționar ce caracteriza nu doar Țările Române, ci Europa întreagă. Mărturie certă a concordanței existente între crezul enunțat și acțiunea săvîrșită devine, în cazul lui Heliade, rolul capital jucat de el atît pe scena istoriei ce-și accelera ritmul, cît
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
brută captată... Senzația de sfîșiere a "interiorului" scormonit tacticos. Și foștii mei colegi de an asistînd la, nu-i așa?, cazul... Mai tîrziu, în salon, de sub pături, urmărind pofticios o soră blondă, cu ochi verzi, coșuroasă, șoldurie, destul de semnificativă-n avîntul sînilor, chicotitoare cînd umple seringa cu habar n-am ce... Noaptea, trezit de omul care-și înjura durerea. Se așeza pe marginea patului și născocea o sudalmă infinită, ingenioasă, estetică, clocotind de ură și totodată de bucuria de-a blestema
Cui îi place să interpreteze? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16159_a_17484]
-
Mormânt și temniță pieritoare a sufletului meu veșnic, Trupul meu de carne, Hățiș de galerii săpate cu ghearele minții Pentru a scăpa din strânsoarea urii înspre iubire, și din suferința iubirii înspre uitare, Fortăreață ascunsă a trufiilor mele, Turn al avânturilor mele către abisurile cerului și ale infernului, Cuib de șerpi ieșiți din oul păcatului originar, Culcuș de coșmaruri purtând pecetea spaimei, Groapă cu fiare salbatice, instincte dezlănțuite de răgetul singurătății, când teama fara nume, precum păsările speriate, dă roata prin
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
5). În fine, există și situații în care, în joacă parcă, autorul face fulgurante trimiteri la titluri celebre din literatura lumii: ,Căci n-am nici chef, nici frișcă să mă fut/ În căutarea timpului pierdut..." (Cafeaua de cicoare-mi dă avânt, p. 13) Poezia lui Emil Brumaru ține de zona jongleriei. Cu multă dexteritate poetul mânuiește sentimente, lexic, literatura lumii, formele poeziei și chiar curentele literare. Submarinul erotic îi oferă autorului său șansa ca, în cu puțin peste o sută de
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
modernizării societății autohtone. Nici o inflexiune sămănătorist-tradiționalistă, cu perceperea Capitalei ca o Sodomă înghițind și batjocorind destine, nu apare în desenul pe cât de curat, pe atât de coerent al Ioanei Pârvulescu. Dimpotrivă, orașul ,răsfoit" cu dragoste și atenție distributivă are un avânt al dezvoltării cuceritor la propriu și la figurat. Surpriza este de a vedea, într-o carte centrată pe un subiect interbelic, cât de avansate sunt în anii '30 structurile și obiectivele lumii urbane, cât de rapid e ritmul în care
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
vedem cam la toate televiziunile din reportaje despre acțiunile poliției și a altor forțe de ordine, că, acum, luptele se dau cu spray-uri paralizante, săbii Ninja, pistoale, puști, bucăți de scaune din tribunele stadioanelor etc. Dar, având în vedere avântul cu care se progresează în această direcție, în curând regimentele de clanuri, mafioți și, mai ales, microbiști, se vor înarma cu mitraliere, TAB-uri... Cu tunuri nu, fiindcă se vede prea des la televiziune și aparțin escrocilor și corupților experți
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
sale curente și mai ales cu cele recurente, cu bunele și cu relele sale"15. De remarcat este și poziționarea ideologică cu care interlocutorii au pornit în demersul lor: "vom prezenta în limitele dovezilor scrise și ale memoriei muncă și avântul ultimelor decenii de comunism în Iașul universitar, urmărind oamenii prinși în "mărețul" mecanism politico-administrativ al regimului totalitar, pe care caracterele și interesele lor l-au susținut, potentat sau contestat, într-un dialog în care se împletește evoluția unei comunități politice
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al căror autor nu e el și critică umorul, cică forțat, fără a se referi la nici o secvență. Tot un critic britanic comentează ,linia dizgrațioasă" a poveștii - ce-o mai fi și asta - și afirmă că narațiunea nu își ia avânt decât în ultimul act. Da, firește, acolo intervine climaxul. Trama nu e cea a unui film de acțiune, cu o întorsătură la fiecare pas, ci mai degrabă a unui film polițist, care se adâncește gradat. Mai exact: filmul începe cu
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
ale Patriei (cu majusculă) întoarse pur și simplu pe dos, fără un minim efort de obiectivare: ?mărunta noastră istorie?, ?mica lume culturală românească?, ?rușinoasa noastră preoțime?, o ?lume politică mizerabilă ca a noastră?, ?trista noastră republică sud-americană?, ?țara noastră maidaneză?. Avântul retoric al gazetarului, cu a lui curioasă dedublare (căci dacă istoria noastră e atât de măruntă și România îi apare ca o țară maidaneză, ce utilitate mai au comentariile sale săptămânale din ?Jurnalul Național??), se sufocă uneori în câte o
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
farmecul vorbirii pianului, prin înțelegerea particularităților acestei originale construcții muzicale. Astăzi, după aproape jumătate de secol, maestrul Ștefan Gheorghiu a luat loc în sală. Pe podiumul de concert a rămas Valentin Gheorghiu, o prezență artistică uimitoare, tonică, înțeleaptă, inspiratoare pentru avântul muzical al tinerilor săi colaboratori. în compania domniei sale, același mare opus enescian a răsunat animat, de această dată, de arcușul violonistului Gabriel Croitoru, un tânăr maestru care - aici în mod cu totul special - a definit caractere ale expresiei, aspect susținut
Ștefan Gheorghiu 80 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10705_a_12030]
-
din perspectiva mutațiilor survenite în gustul cititorilor de carte după căderea regimului comunist. O afirmație precum ,jurnalul rămîne, oricîte argumente i s-ar aduce, pecetea pe care blestemul nerodirii și-o pune pe artist" poate descumpăni dacă avem în vedere avîntul pe care l-au luat scrierile cu caracter autobiografic în anii din urmă. Mircea Eliade însuși își consideră jurnalul un soi de paliativ la opera sa literară. Comentează Dan Ciachir: ,Însă în aceeași perioadă '45-'49. Eliade se bucură la
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]