1,974 matches
-
viața economică, surprize care le pot influența în mod decisiv munca și viața personală. De aceea, efortul nostru nu se îndreaptă numai înspre a ne apropia o cât mai importantă parte din avuția produsă, ci și de a păstra această avuție peste timp, în moduri cât mai sigure cu putință. Starea naturală a omului ca ființă economică se desfășoară pe două paliere importante. Unul este riscul și căutarea de a ne impune în bătălia pentru resurse, iar al doilea îl reprezintă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Hume, Adam Smith și Etienne Bonnot de Condillac, au remarcat că moneda nu este nici bun de consum, nici bun de capital; în consecință, cantitatea sa nu are niciun efect asupra bogăției unei națiuni"717. Evident că cei enumerați, legau avuția și bogăția de cantitatea de bunuri materiale. Când discutăm despre reactivitatea monedei, ne gândim la toate formele sale de existență, nu numai la moneda din hârtie. Ultima, fiind prin natura sa mai flexibilă și influențând într-o și mai mare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
căutare de randamente în economia reală. Toate băncile creditează, mereu, pe baza unor dosare care conțin cifre și documente ce aparțin economiei reale. Economia reală rămâne cea care validează sau invalidează orice efort monetar. Pentru că în ultimă instanță proprietatea și avuția reprezintă ceva tangibil, la îndemâna consumului uman, banii, în sine, nu sunt avere și nu pot crea avere. "Prin emiterea bancnotelor fiduciare, ei nu produc și nu pot produce mai multă proprietate"735. Prin reactivitatea banilor înțelegem capacitatea banilor de a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care se răspândește în sânge și apoi în tot organismul. Totul este un tot, iar răul mic poate deveni un rău generalizat, după cum un început de bine poate potența întreg organismul. Funcția de producție, adică proprietatea banilor de a produce avuție prin intermediul unui organism economie pe care-l susține și potențează, este o funcție cu dublă acțiune și cu dublu efect. De aceea, folosința banului are două sensuri. Putem obține efecte favorabile sau nu, în funcție de modul cum gândim și cum aplicăm
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de rezolvare a problemei repartiției pe care grupurile mai bine plasate în politică și economie o tranșează în favoarea lor1015. Fig. 8.8 Cercul închis al beneficiarilor inflației Hans Hermann Hoppe arăta în opera sa "Dezetatizarea unei Germanii unite"1016, că: "Avuția poate fi dobândită și sporită fie prin homesteading (apropiere inițială), producție și schimburi contractuale, fie prin exproprierea și exploatarea homesteader-urilor (proprietarilor inițiali), producătorilor sau contractanților. Nu există nicio altă cale. Ambele metode sunt naturale pentru omenire"1017, 1018. Efectele inflației
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lucrarea sa "Economia politică a monarhiei și democrației și ideea ordinii naturale"1078 arată: "Caracteristica definitorie a agenției statale private este aceea că resursele expropriate și privilegiul monopolist asupra viitoarei exproprieri se află în proprietate individuală. Resursele expropriate se adaugă avuției, iar privilegiul monopolist al extorcărilor viitoare se alătură, ca un titlu de creanță, activelor sale, ducând la o creștere instantanee a valorii prezente a acestora. Lucrul cel mai important este că în calitate de proprietar privat al deținerilor statale, conducătorul este îndreptățit
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
paradis pe pământ..."1134. Da, există și această față a originii socialismului. Mereu cel aflat în sărăcie va considera că vinovat pentru această stare a sa este cel bogat, care are mai mult1135. De altfel, socialiștii au considerat întotdeauna că avuția națională este ceva asemănător unui tort din care fiecare fură câte o felie, repede, fără ca ceilalți să realizeze că se întâmplă. Este un gen de viziune statică care aduce mult la asemănări cu epoca Evului Mediu, în care economia nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care-l ocupă într-un anumit sistem de producție socială, istoricește determinat, după raportul lor față de mijlocele de producție, după rolul lor în organizarea socială a muncii și, deci, după modul de obținere și după mărimea acelei părți din avuția socială de care dispun ele"1172. Marea eroare a socialiștilor a fost aceea de a confunda clasele sociale cu castele sociale. A aparține, în lumea occidentală, unei clase sociale nu era ceva dat odată pentru totdeauna. Încadrarea într-una sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
posibilele căi de răspuns nu se leagă cumva într-o proporție foarte mare de starea sa materială și de satisfacțiile obținute mai ales prin raportarea la această stare materială. Este cumva acest răspuns efectul raportării în primul rând la bani, avuție și bogăție? Mai există și alte repere de judecată? În ce măsură aceste repere pot fi luate în calcul în judecarea răspunsurilor primite? Reprezentările sunt în mod evident unele individuale, subiective, fiecare judecând averea și satisfacțiile materiale într-un mod absolut personal
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
omenești este impulsul spre fericire. În el își află temei egoismul omului"1224. Dacă fericirea este temeiul oricărei existențe, atunci putem discuta despre conceptul de fericire economică, definită ca o stare de satisfacție durabilă a omului în raport cu bunurile materiale, cu avuția și banul în general? În mod sigur răspunsul este afirmativ și nu vom greși dacă vom considera asemeni lui Bertrand Russel că o anume stare materială, un confort legat de bani și avuție, stă la baza oricărei discuții despre fericire
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
durabilă a omului în raport cu bunurile materiale, cu avuția și banul în general? În mod sigur răspunsul este afirmativ și nu vom greși dacă vom considera asemeni lui Bertrand Russel că o anume stare materială, un confort legat de bani și avuție, stă la baza oricărei discuții despre fericire. Dacă conceptul general al fericirii este unul mai larg, care cuprinde elemente legate de sănătatea fizică, sănătatea psihică, modul de raportare la carieră, contextul socio-economic și politic în care trăiește individul; conceptul particular
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Sedlacek, T., Economia binelui și răului, Editura Publica, București, 2012. Shermer, M., Inteligența piețelor, Editura Curtea Veche, București, 2013. Simon, C., Băncile, Editura Humanitas, București, 1993. Slăvescu, V., Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929. Smith, A., Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992. Spengler, O., Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996. Spiridon, M, "Ciclul în teoria economică modernă", www.mises.ro Stalin, I. V., Raportul de activitate al CC al PC al URSS la Congresul al XVII-lea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mondială, Editura Economică, București, p. 14. 222 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 149. 223 Ibidem. 224 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 13. 225 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 9. 226 N.N. Constantinescu o definește astfel: "Procesul obiectiv de desprindere, diferențiere și separare a diferitelor categorii de muncă concretă din ansamblul muncii sociale și fixarea acestora ca activități specializate, de sine
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Partidului Comunist Român, București, 1948, p. 172. 230 Vezi și David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014. 231 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 22-23. 232 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 13. 233 Ibidem 234 Costin Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 235 Ibidem, p. 132. 236 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1983, p. 209. 280 Noțiunea de "curs de schimb" are aici înțelesul simplu de "raport" cantitativ, sau cât se oferă pe ce se oferă. Vezi și Walter Lübeck, Tao al banilor, Editura Mix, Brașov, 2006, p. 26. 281 Adam Smith, Avuția Națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 19. 282 Marx ne spune cum în tabăra din fața Troiei se practica schimbul nemijlocit. Vezi Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 126. 283 O listă a "neajunsurilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 8. 388 "Mărfurile care în relațiile locale și de timp sunt cele mai vandabile au devenit bani în interiorul națiunilor la momente diferite și între națiuni diferite, în același timp fiind diverse în natură", Ibidem, p. 10. 389 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 19. 390 Evident, pe parcursul următorului subcapitol vom căuta să nu cădem în capcana minții înfierbântate despre care vorbește Marx: ,, În dezbaterile parlamentare care au avut loc cu privire la legile bancare ale lui Sir
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedei (în dubla sa funcționalitate, de mijloc de schimb și mijloc de evaluare a valorii mărfurilor) pe scară largă și în mod permanent. Economia monetară este apusul economiei naturale ( care nu cunoaște schimbul de mărfuri și moneda). 441 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 20. 442 Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 10. 443 ,,Când o persoană merge la piața din Birmania, spune Bastiat, trebuie să aibă o piesă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 107. 459 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 352. 460 Karl Menger, Principiile economiei, www.mises.ro, p. 10. 461 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 20. 462 Tehnica actuală permite tragerea a 1400 de foițe dintr-o tablă de aur groasă de 1 mm. 463 Murray Rothbard, Puterea și bancherii. Lecții din Austria, www.mises.ro, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
XXV; 35-37 și Deutoronomul XXIII, 19-20). Isus "Dați cu împrumut fără a aștepta nimic în schimb și răsplata voastră va fi mare" (Luca, VI, 34-35). 554 Vezi și Karl marx, Capitalul, Editura Politică, București, 1960, p. 133. 555 Adam Smith, Avuția Națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. 5, p. 20. 556Astfel, exista "Obiceiul de a se lega sistemele de calcul, de monedele cu adevărat reale. În centrul tulburărilor monetare, înseși calculele și contractele fidele etaloanelor tradiționale fac concesii atitudinii realiste. Cei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în epocă, pentru combaterea inflației și punerea în practică a deflației, aceeași lucrare a lui Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 271-310. 701 Funcțiile globale ale monedei globale duc la transferuri globale de avuție și venituri. Iulian Văcărel pune în evidență această capacitate a monedei: "Banii mijlocesc un proces complex de redistribuire a veniturilor în economie...". Vezi și Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 15. 702 ,,Globalizarea este procesul deosebit de dinamic al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
von Mises, Ciclul economic și expansiunea creditelor, www.mises.ro, p. 4. 750 Idem, p. 1. 751 Adam Smith a abordat problema expansiunii monetare și rolul său asupra relațiilor economice internaționale. Modul în care tratează această problemă se găsește în Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, pp. 196-197. 752 În lucrarea sa Declinul occidentului (Editura Beladi, Craiova, 14996, vol. I), Oswald Spengler descrie în mod clar natura umană ca fiind una expansionistă (p. 62 și 64). "Imperialism și civilizație
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
venitul net al acelor țări. El e ca un fond nou creat pentru a alimenta un nou comerț, comerțul indigen fiind acum făcut cu hârtie, iar aurul și argintul fiind convertit într-un fond destinat acestui comerț nou". Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău,1992, pp. 196-197. 755 Mises spune chiar că rata dobânzii este considerată de monetariști drept un obstacol în calea dezvoltării. Iată textul din "Ciclul economic și expansiunea creditelor. Consecințele economice ale banilor ieftini", www.mises.ro
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
panică în care a fost aruncată lumea economică românească. Panica și efectul său psihologic au multiplicat probleme reduse ca amplitudine sau au creat probleme noi care, altfel, nu ar fi existat. 817 Referindu-se la societatea umană, Adam Smith în Avuția națiunilor, pune în evidență caracterul natural al evoluțiilor. "Pe marea tablă de șah a evoluției societății omenești, fiecare piesă are propriul principiu de mișcare, cu totul diferit de cel pe care legislatura ar putea hotărî să i-l impună. Tot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și cea de asigurare a stabilității și dezvoltării macroeconomiei". Deci, eficiența economică, echitatea, stabilitatea și dezvoltarea economică sunt principalele ținte ale statului modern. Vezi și Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 54. 931 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 69. 932 Paul Dragoș Aligică, Limitele teoriei economice și redefinirea frontierelor disciplinare, Editura Politeia SNSPA, București, 2002, p. 72. 933 Vezi și Daniel Dăianu, Echilibrul economic și moneda, Editura Humanitas, București, 1993
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi spus că cel mai bun mijloc pentru a nărui sistemul capitalist era să se dezorganizeze circulația monetară. Printr-un spor statornic al inflației guvernele pot confisca în taină și fără să se bage de seamă o parte însemnată din avuția naționalilor lor. Prin această metodă ele nu numai confiscă, dar confiscă în mod arbitrar și pe când acest sistem sărăcește pe cei mulți el,în același timp îmbogățește pe câțiva. Priveliștea acestor plăsmuiri artificiale de bogății nu aduce știrbirea numai încrederii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]