1,813 matches
-
vocația" lui C. Rădulescu-Motru își desfășoară rolul tot într-un orizont cultural. Numai că autorul personalismului energetic lucrează cu un alt înțeles al culturii decât cel nietzschean: cultura este personalitatea poporului, nu "locul" în care se schimbă valorile sau spațiul axiologicului și al reevaluării tuturor valorilor. Prin urmare, Nietzsche nu investește devenirea (universală sau cea umană) cu un sens ireversibil, cum face C. Rădulescu-Motru, căci re-evaluarea presupune o revenire, așa încât, devenirea are o formă circulară. Și la unul și la celălalt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în nici un caz o definiție"256. În ambele filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață în formele îngăduite de întregul spațiu de existență și experiență pe care omul îl deschide în lume. Referința accentuat axiologică a supraomului, sau cea accentuat ontologică a vocației nu așază noi limite acestor forme umane, dar nici nu aneantizează limitele (prin raportare la omul dat, am putea spune). Ne-limitarea supraomului în raport cu omul vine din "exorcizarea" sensurilor moralei, operație pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
educația casnică modernă; - educația pentru timpul liber. Palicica și colab. (2007) precizează faptul că, treptat (odată cu amplificarea unor probleme la nivel global și cu apariția altor provocări majore) conceptul de „noile educații” a fost extins și la alte dimensiuni: - educația axiologică; - educația antreprenorială; - educația pentru creativitate; - educația pentru toleranță; - educația pentru sănătate; - educația pentru adaptare la situații de urgență, calamitate; - educația civică. Toate tipurile de educații enumerate mai sus reflectă problematica lumii contemporane; conținuturile, obiectivele și finalitățile acestora propun un demers
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
regăsesc prin tine și exist cu adevărat când „mă mut” În tine și devin „tu”. Intervine o adâncă și constantă autorevelare În această metamorfoză. Mă descopăr cu adevărat abia atunci când uit de mine, când Îmi estompez identitatea, când mă „aliniez” axiologic cu ceea ce tu ești. Din punct de vedere valoric, maestrul nu este deasupra sau opusul discipolului (că are experiență, că știe mai mult, că este mai bun etc.), ci este o variantă Îmbunătățită a acestuia, imboldul devenirii sale. E o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un moment dat. Prin el Îmi dau seama că ceva din ființa mea este precar sau limitat, dar, În același timp, mă și mobilizez pentru a depăși starea conștientizată. Tentația asemănării cu chipul altuia se naște În cazul unei diferențe axiologice autoasumate și recunoscute de cel În cauză. De aceea, nu-mi pot propune să „semăn” cu mine Însumi, ci cu „altceva” sau „altcineva”. Progresul și Împlinirea În plan axiologic sunt incompatibile cu situările uninivelare, tautologice. Modelarea presupune acceptarea unei alterități
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Tentația asemănării cu chipul altuia se naște În cazul unei diferențe axiologice autoasumate și recunoscute de cel În cauză. De aceea, nu-mi pot propune să „semăn” cu mine Însumi, ci cu „altceva” sau „altcineva”. Progresul și Împlinirea În plan axiologic sunt incompatibile cu situările uninivelare, tautologice. Modelarea presupune acceptarea unei alterități, care mă Întrece valoric (sau, cel puțin, așa cred eu despre aceasta). Există Însă riscul ca În această devenire și acaparare a trăsăturilor modelului să pierd din vedere distanța
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
specifice. Pe de altă parte, e bine să ne centrăm acțiunea către educat, astfel Încât acesta să fie format ca un mediator responsabil al tuturor presiunilor sau incitărilor pe care le primește de la alții. Pedagogia centrată pe educat, pe formarea autonomiei axiologice a acestuia este - credem - soluția ieșirii din această capcană formativă. Este evident că multiple incitări din exterior nu numai că nu au un rol formativ, dar și incită la destructurare și violentare psihologică sau fizică. În plus, nu toate aceste
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
edificare problematică, o dinamică prin Încercări și erori. Dacă individul nu este pregătit pentru a Întâmpina „embriologia” valorilor cum se cuvine, acestea pot rezona negativ, prin declanșarea unor crize intrapsihice, prin alimentarea unor ambiguități sau derive comportamentale. Fundamentarea și fortificarea axiologică a individului constituie ținta adevăratului demers educativ. O persoană bine „construită” interior va aspira către un „exterior” social de aceeași factură și valoare! 2.2. Învățăm și ne formăm. Dar pentru când? Constatăm cu toții că una se Învață În școală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să gândească singuri, independent. Să-i Învățăm să Învețe. Să-i Învățăm să uite, la un moment dat, ceea ce au Învățat! Față de valori trebuie să fim mereu reflexivi, Întrebători, iscoditori. Acesta ar fi, de fapt, semnul cuprinderii și vertebrării noastre axiologice: să ne raportăm la valori, așa cum acestea pretind de la noi, cu spiritul mobil și treaz - Întru proliferarea lor și Înălțarea noastră! 2.3. Uimirea și Întrebarea - garanții ale Învățării Învățarea Începe și sfârșește cu mirarea și Întrebarea. Cine se Întreabă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu știe la ceea ce știe. Mai mult decât atât, trebuie să se conștientizeze o dată pentru totdeauna că nu calitatea intrinsecă a tehnicii contează, ci felul cum este ea Întrebuințată. Tehnica este oarecum ambivalentă și chiar neutră din punct de vedere axiologic: devine valoroasă sau nu prin modul În care noi o utilizăm. Nu sunt de condamnat cei care au pus la punct telefoanele mobile, ci cei care le folosesc pentru a declanșa bombe sau a pentru a devaliza conturi bancare. Tehnicul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cel puțin dacă avem În vedere modul cum tinerii se raportează la cele două tipuri de expresie culturală. Ceea ce ar fi bine să urmărim, În primul rând, ar fi formarea tinerilor pentru o receptare critică și responsabilă, pentru o autonomie axiologică față de produsele culturale, indiferent că acestea sunt livrate sub o formă clasică sau electronică. Pe de altă parte, și o extensie a structurilor de formare dinspre palierul școlar spre cel extrașcolar trebuie luată În calcul și reevaluată din punct de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-se și activându-se În funcție de numeroase variabile (e nevoie, uneori, de o evidențiere „cameleonică” a noastră!). Identitatea culturală autentică este flexibilă, modificabilă, structurantă, autoconstructivă. Ne „descoperim” ca personalitate pe măsură ce intensificăm relațiile cu celălalt. Desigur, personalitatea se organizează În jurul unui nucleu axiologic relativ stabil, dar care polarizează, din mers, valori adiționale, aduse de mediu. Identitatea personală este oarecum contradictorie: ea presupune entități categoriale, intolerante la schimbare, bazate pe fidelitate față de propriile valori, dar și entități atributive, modificabile și deschise la incitările valorice
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
că și alții, de prin alte părți, au devenit mai indiferenți față de astfel de manifestări, tocindu-li-se anumite simțuri critice, mai ales că văd și constată atâtea. Să fi ajuns și noi la o astfel de oboseală și lehamite axiologică? Așadar, până unde merge Înțelegerea celuilalt? Până acolo unde sunt Încălcate legile firii și ale bunului simț, dreptul meu uman de a fi așa cum m-a plămădit Dumnezeu. 4.4. Reverberații paideice ale călătoriei Cu toții am avut ocazia să călătorim
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dând impresia că suntem mai presus decât cei care Împărtășesc o altă credință. Un dialog veritabil poate fi realizat Între parteneri egali valoric, situați la același rang, nu unul mai presus decât ceilalți. În materie de spiritualitate, denivelările și palmaresurile axiologice nu-și au locul. Dacă venim cu presupoziția că suntem deasupra sau mai prejos de nu știu cine, atunci șansele definitivării edificiului spiritual european rămân reduse. Nu printr-un discurs zgomotos și trufaș (sau prin tăcere) vom reuși să ne arătăm chipul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
el nu oferă nimic, ci remaniază ceea ce este dat (de ideologia dominantă, legitimată și care a devenit funcțională În urma alegerilor libere). Didacticul acționează ca o mână care șterge, corijează, justifică, Întemeiază, dă substanță dorinței dominante, validată politic și sociologic. Proiectul axiologic În materie de educație se creionează nu numaidecât din interior, de către „oamenii școlii”, cu competențele, dorințele și interesele specifice, ci și din exterior, de către instanțe ce comandă Învățământului ce și cât trebuie să facă. Exterioritatea alimentează și prescrie sarcini, scopuri
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
identificăm și multe persoane suspecte!). În același timp, structura se dovedește a fi de calitate oarecum a posteriori, după ce absolvenții au ieșit din sistem, printr-o rabatere a Însușirilor Înspre dispozitivul de formare, edificând În timp calitatea acestuia prin cumulare axiologică. O universitate devine prestigioasă prin prestanța dobândită de absolvenții săi, aureolând-o meritat sau nu și atrăgând noi competențe În procesul de formare. Ca principiu, postulăm autoresponsabilizarea actorilor În legătură cu calitatea propriei prestații. Strategiile formale, „legaliste” trebuie ajutate de gesticulațiile informale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
conduitele noastre sunt valoroase, dar nu sunt operante pentru că nu au primit ( Încă) girul acestor mecanisme de acreditare. Se ajunge chiar la următorul paradox: sunt acreditate mai Întâi unele calități, pentru ca abia apoi acestea să survină În realitate. Inversiunea dintre axiologic și ontic este la fel de păcătoasă, la fel ca lipsa valorizării unor calități deja materializate. Într-adevăr, cele două niveluri de evidențiere (un anumit fapt și recunoașterea valorii acestuia) se stimulează și se potențează reciproc, dar În nici un caz prin lipsa
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prezența printr-o adevărată „epifanie” a unui alter ego demult așteptat (dar deja „Întâlnit” printr-o proiecție a minții și spiritului). Celălalt apare În măsura - și cu statura - pe care deja o dorești, o visezi și o vezi. Orice proiecție axiologică autentică aduce cu sine o nouă realitate ontologică (uniunea conjugală, familia). Consistența și autenticitatea ei sunt date de ceea ce a fost mai Înainte, de predeterminantul valoric ce a generat-o. Speranța de a avea o familie fericită este ceva prealabil
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
chiar dacă aceste acte nu se văd și nu primesc o expresie exterioară. Este o stare interioară prin care legea divină devine o lege personală. În urma acestui act, supranaturalul coboară În noi și În relația cu celălalt. Iertarea presupune o renaștere axiologică, o repoziționare față de sine În raport cu celălalt. Nu Înseamnă uitare (care este pasivă), ci refacerea activă a propriului contur spiritual. Nu asupra altuia lucrăm (chiar dacă pe acesta Îl vizăm), ci asupra propriei persoane. Iertarea nu are loc din considerente de fațadă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se face direct legătura cu Cerul. E spațiul intim În care poți gândi sau face tot ceea ce dorești. E spațiul de decizie maximală În care lași să intre doar cine vrei tu. E un loc de omologare ontologică, de proiecție axiologică și har sfințitor. „Căminul”, evidențiază Steinhardt, „nu Înseamnă numai un acoperiș și patru pereți, nu e un ce profan, ci o concretețe-entitate Întru totul sacră”. E un motiv de rostuire și rânduială existențiale (vezi expresiile a-și duce casa, a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Fără credință suntem incompleți, ne bate vântul, ne risipim la orice adiere ce se abate asupra noastră. Autonomia se dobândește prin cunoașterea și aderarea liberă la valorile ce caracterizează comunitatea din care facem parte. A fi excluși de la această comuniune axiologică reprezintă un atentat la integritatea noastră. 9.4. Reflecții asupra importanței orei de religie Există deja o experiență semnificativă În privința predării religiei În școli, cu consecințe vizibile, ce pot fi evidențiate la mai multe niveluri. Acest fapt e demonstrat de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
liceal. Ce argumente psihopedagogice trebuie evidențiate În favoarea formării religioase În această etapă de vârstă? În cele de mai jos, vom trece În revistă doar câteva. În primul rând, etapa de vârstă vizată (14-18 ani) e una a „vertebrării” atitudinale și axiologice a individului. Vârsta adolescenței e una a căutărilor și cristalizărilor unor repere comportamentale, a forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a dobândit o anumită autonomie epistemică. Dar, În continuare, el are nevoie de o autonomie axiologică și decizională, de o Îndrumare culturală. Adolescentul este interesat nu atât de informație, cât de repere valorice de Înțelegere și folosire a acesteia. El caută temeiuri pentru ceea ce știe, năzuiește și Întreprinde. Din acest punct de vedere, oferta educațională nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ne Înălțăm? Oare nu și prin religie ne educăm? 9.9. Biserica și școala - instanțe ale spiritualizării ființei umane Trăim Într-o lume În care valorile se redefinesc, se restructurează, se resituează. Individul și societatea nu pot exista În afara orizontului axiologic. Existăm și ne orientăm permanent În funcție de repere valorice. Alegem la tot pasul, acordăm sens și semnificații unor lucruri, ne aranjăm viața după scopuri și idealuri, ratificăm acțiuni și procese În funcție de o scară a importanței. Probabil că omul se poate defini
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vremurilor și timpurilor. Chiar și În grupurile organizate după principii malefice operează anumite valori, cum ar fi, de pildă, Mafia, grupurile teroriste etc., respectându-se și În acest caz anumite valori (le putem numi antivalori, dar nu ieșim din sfera axiologicului). Cu cât valorile sunt mai generale, cu atât gradul de acceptabilitate este mai ridicat, conflictul intern al valorilor diminuându-se sau anihilându-se. În măsura În care valorile generale se concretizează (de altfel, ele nu pot opera decât În acest mod), apar discuții
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]