584 matches
-
descoperită în anul 1953 de către echipa de cercetători formată din Watson, Crick și Wilkins, care au primit pentru această descoperire premiul Nobel. Acizii sunt macromolecule formate din unități mai mici numite nucleotide. Nucleotidele sunt formate din trei componente: o bază azotata, o moleculă glucidică (o pentoza) și un radical fosforic. Bazele azotate, în funcție de structura lor, se împart în: "purinice" (A, Adenina, G Guanina) și "pirimidinice" (Ț, Timina, C, Citozina, U, Uracilul). În structura ADN-ului intra perechi de baze alcătuite din
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
Crick și Wilkins, care au primit pentru această descoperire premiul Nobel. Acizii sunt macromolecule formate din unități mai mici numite nucleotide. Nucleotidele sunt formate din trei componente: o bază azotata, o moleculă glucidică (o pentoza) și un radical fosforic. Bazele azotate, în funcție de structura lor, se împart în: "purinice" (A, Adenina, G Guanina) și "pirimidinice" (Ț, Timina, C, Citozina, U, Uracilul). În structura ADN-ului intra perechi de baze alcătuite din adenina, guanina, timina și citozina, în timp ce, la ARN, timina este înlocuită
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
informația din ADN pentru a o face disponibilă sintezei de proteine, ARN-ul de transfer (ARNt) ce transporta aminoacizii la ribozomi, locul sintezei de proteine, si ARN-ul ribozomal (ARNr) ce este o componentă structurală a ribozomilor. Proteinele sunt substanțe azotate formate din aminoacizi. Douăzeci de aminoacizi sunt folosiți în sinteză proteinelor permițând sinteză a câteva sute de mii de proteine. Sinteză proteinelor are loc pe baza codului genetic, un „cifru” ce utilizează unități de câte trei baze azotate, tripleți numiți
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
sunt substanțe azotate formate din aminoacizi. Douăzeci de aminoacizi sunt folosiți în sinteză proteinelor permițând sinteză a câteva sute de mii de proteine. Sinteză proteinelor are loc pe baza codului genetic, un „cifru” ce utilizează unități de câte trei baze azotate, tripleți numiți codoni. Combinațiile celor 4 tipuri de baze azotate codifică 64 de astfel de tripleți, fiecare fiind responsabil pentru sinteză unui aminoacid. Trei combinații, reprezentate de tripleții UAA, UAG și UGA, codifică semnalul de oprire a sintezei proteinei, acesti
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
folosiți în sinteză proteinelor permițând sinteză a câteva sute de mii de proteine. Sinteză proteinelor are loc pe baza codului genetic, un „cifru” ce utilizează unități de câte trei baze azotate, tripleți numiți codoni. Combinațiile celor 4 tipuri de baze azotate codifică 64 de astfel de tripleți, fiecare fiind responsabil pentru sinteză unui aminoacid. Trei combinații, reprezentate de tripleții UAA, UAG și UGA, codifică semnalul de oprire a sintezei proteinei, acesti codoni fiind numiți codoni „STOP”. Primul codon AUG al secvenței
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
indispensabil pentru biosinteza hormonilor tiroidieni, lipsa lui ducând la hipofunția tiroidei. SO4 —participă la eliminarea unor substanțe toxice greu solubile prin procesele de sulfoconjugare de la nivelul ficatului. 1.3.5.2.Substanțele organice se împart în 2 mari categorii: substanțe azotate și neazotate, primele putând a avea origină proteică sau neproteică. proteice albumine,globulin azotate neproteice uree (80%) (N restant) amoniac,acid uric,creatinină,aminoacizi substanțe (N rezidual) organice neazotate glucoza lipide 1.3.5.2.1.Proteinele plasmatice reprezintă cea
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
eliminarea unor substanțe toxice greu solubile prin procesele de sulfoconjugare de la nivelul ficatului. 1.3.5.2.Substanțele organice se împart în 2 mari categorii: substanțe azotate și neazotate, primele putând a avea origină proteică sau neproteică. proteice albumine,globulin azotate neproteice uree (80%) (N restant) amoniac,acid uric,creatinină,aminoacizi substanțe (N rezidual) organice neazotate glucoza lipide 1.3.5.2.1.Proteinele plasmatice reprezintă cea mai mare parte a substanțelor solide din plasmă fiind într-o cantitate de 6-8g
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
iar creșterea fibrinogenului în bolile colagenului. Plasma sau soluțiile care conțin albumine pot fi utilizate pentru înlocuirea sângelui pierdut, în timp ce imunoglobulinele sunt folosite pentru a conferi imunitate pasivă în prevenția sau tratarea unor boli. 1.3.5.2.2.Substanțele azotate neproteice cuprind ureea, aminoacizi, polipeptide, acid uric, creatina, creatinina, bilirubina și amoniacul. Ureea este cel mai important produs final al metabolismului proteic și principalul compus azotat neproteic din plasmă (20-40 mg% sau 3.3-6.7 mmol). Ureea scade în insuficiența
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
a ADN-ului, este o macromoleculă organică (o N-glicozidă) compusă (prin policondensare) din: Pentozele care intră în structura ADN-ului sunt D-2-dezoxiriboza (pentru acidul nucleic tip ADN) sau D-riboza (pentru acidul nucleic tip ARN). Două dintre bazele heterociclice azotate ale ADN-ului sunt purinice (adenina și guanina), iar celelalte două sunt pirimidinice (citozina și timina). În ARN uracilul înlocuiește timina. În cadrul elicei caracteristice, în formă de scară spiralată, resturile pirimidinice ale monomerului sunt orientate spre interior, formând cu resturile
ADN () [Corola-website/Science/298457_a_299786]
-
se bronzează și sunt sensibili la arsurile datorate soarelui. Caracteristicile ereditare se transmit de-a lungul generațiilor prin intermediul ADN-ului, o moleculă care este capabilă să codifice informația genetică. ADN-ul este un polimer compus din patru tipuri de baze azotate. Secvența acestor baze în cadrul moleculei reprezintă chiar informația genetică, precum succesiunea literelor într-un text sau a caracterelor binare în programarea unui calculator. Acele porțiuni ale moleculei de ADN care se referă la anumită unitate funcțională se numesc gene. Genele
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Acidul ribonucleic (ARN) este, ca și ADN-ul, un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina. Molecula de ARN este monocatenară (este alcătuită dintr-un singur lanț polinucleotidic). Este un complex macromolecular similar, structural
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
este alcătuită dintr-un singur lanț polinucleotidic). Este un complex macromolecular similar, structural și funcțional, în multe privințe ADN-ului. ARN-ul rezultă din copolimerizarea ribonucleotidelor, care determină formarea unor lanțuri lungi, monocatenare. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina). Polimerizarea ribonucleotidelor se realizează prin legături fosfodiesterice în pozițiile 3’- 5’. Compoziția nucleotidică (sau secvența, ordinea nucleotidelor în
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
o structură parțial bicatenară. Această structură” secundară este deosebit de importantă în funcția unor tipuri de ARN, ca, de exemplu, ARN-ul de transfer. Molecula de ARN poate adopta o structură tridimensională numită structură terțiară ce rezultă din aparieri între bazele azotate diferite de aparierile clasice A-T și C-G. ARN-ul este sintetizat prin procesul numit transcripție. În acest proces, ADN-ul are rol de matriță. Molecula dublu catenară de ADN este desfăcută, pe intervalul care urmează a fi transcris
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
este sintetizat prin procesul numit transcripție. În acest proces, ADN-ul are rol de matriță. Molecula dublu catenară de ADN este desfăcută, pe intervalul care urmează a fi transcris, de anumite complexe proteice prin ruperea punților de hidrogen între bazele azotate complementare. Un complex proteic cu funcție enzimatică numit ARN polimerază copiază una din catenele de ADN pentru a produce un ARN complementar. Catena de ADN care funcționează ca matriță pentru sinteza ARN-ului se numește catenă sens. Sinteza ARN-ului
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
numit ARN polimerază copiază una din catenele de ADN pentru a produce un ARN complementar. Catena de ADN care funcționează ca matriță pentru sinteza ARN-ului se numește catenă sens. Sinteza ARN-ului (transcripția) se realizează pe baza complementarității bazelor azotate ca și în cazul replicării moleculei de ADN cu o singură excepție: în dreptul adeninei de pe catena matriță a ADN-ului se va atașa uracilul în catena nou sintetizată de ARN. Polimerizarea ribonucleotidelor în transcripție se desfășoară în același sens ca
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
prima dată de Richard Altmann, pentru a desemna substanțele complexe pe care acesta le observase în nucleu. Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină). ADN-ul este
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
acesta le observase în nucleu. Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină). ADN-ul este cel mai complex și mai cunoscut dintre cei doi acizi nucleici. Spre deosebire de
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină). ADN-ul este cel mai complex și mai cunoscut dintre cei doi acizi nucleici. Spre deosebire de ARN, care este monocatenar, alcătuit dintr-o singură ,panglică
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
dintr-un număr mare de nucleotide. Mai multe nucleotide formează o polinucleotidă. Fiecare nucleotidă este formată din trei componente: o glucidă cu cinci atomi de carbon denumită "pentoză", un rest de acid fosforic, denumit și "grup fosfat" și o "bază azotată". Pentoza specifică ADN-ului este dezoxiriboza. Bazele azotate sunt de două feluri: "purinice" și "pirimidinice". Cele două baze purinice sunt "adenina" și "guanina", iar bazele pirimidinice sunt "citozina" și "timina". Pentozele și grupările fosfat alcătuiesc "catenele", iar bazele azotate unesc
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
nucleotide formează o polinucleotidă. Fiecare nucleotidă este formată din trei componente: o glucidă cu cinci atomi de carbon denumită "pentoză", un rest de acid fosforic, denumit și "grup fosfat" și o "bază azotată". Pentoza specifică ADN-ului este dezoxiriboza. Bazele azotate sunt de două feluri: "purinice" și "pirimidinice". Cele două baze purinice sunt "adenina" și "guanina", iar bazele pirimidinice sunt "citozina" și "timina". Pentozele și grupările fosfat alcătuiesc "catenele", iar bazele azotate unesc cele două catene. Structura ADN poate fi comparată
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
bază azotată". Pentoza specifică ADN-ului este dezoxiriboza. Bazele azotate sunt de două feluri: "purinice" și "pirimidinice". Cele două baze purinice sunt "adenina" și "guanina", iar bazele pirimidinice sunt "citozina" și "timina". Pentozele și grupările fosfat alcătuiesc "catenele", iar bazele azotate unesc cele două catene. Structura ADN poate fi comparată cu o scară, bazele azotate reprezintând treptele, iar pentozele și grupările fosfat reprezintând balustradele. Bazele azotate se unesc în modul următor: adenina cu timina, iar guanina cu citozina. Ordinea în care
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
purinice" și "pirimidinice". Cele două baze purinice sunt "adenina" și "guanina", iar bazele pirimidinice sunt "citozina" și "timina". Pentozele și grupările fosfat alcătuiesc "catenele", iar bazele azotate unesc cele două catene. Structura ADN poate fi comparată cu o scară, bazele azotate reprezintând treptele, iar pentozele și grupările fosfat reprezintând balustradele. Bazele azotate se unesc în modul următor: adenina cu timina, iar guanina cu citozina. Ordinea în care sunt așezate bazele azotate contribuie la codificarea informației genetice. "Tipuri de ARN"
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
iar bazele pirimidinice sunt "citozina" și "timina". Pentozele și grupările fosfat alcătuiesc "catenele", iar bazele azotate unesc cele două catene. Structura ADN poate fi comparată cu o scară, bazele azotate reprezintând treptele, iar pentozele și grupările fosfat reprezintând balustradele. Bazele azotate se unesc în modul următor: adenina cu timina, iar guanina cu citozina. Ordinea în care sunt așezate bazele azotate contribuie la codificarea informației genetice. "Tipuri de ARN"
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
catene. Structura ADN poate fi comparată cu o scară, bazele azotate reprezintând treptele, iar pentozele și grupările fosfat reprezintând balustradele. Bazele azotate se unesc în modul următor: adenina cu timina, iar guanina cu citozina. Ordinea în care sunt așezate bazele azotate contribuie la codificarea informației genetice. "Tipuri de ARN"
Acid nucleic () [Corola-website/Science/304526_a_305855]
-
de 10 milioane USD va fi atribuit acelei echipe care va concepe un aparat capabil să secvențieze 100 de genoame umane în 30 zile sau mai puțin, cu o eroare nu mai mare de 1 la 1.000.000 baze azotate secvențiate; secvențierea să acopere cel puțin 98% din genom, iar costul operațiunii să nu fie mai mare de 1.000 USD pe genom. Printre susținătorii premiului se află savantul Stephen Hawking diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, considerată o boală genetică
Fundația Premiului X () [Corola-website/Science/312883_a_314212]