1,649 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 236 din 24 august 2011 Toate Articolele Autorului Cheile Dâmboviței Un exercițiu de imaginație, chiar și pentru cei nedeprinși cu panorama universului montan, se impune de la început. Văzute de sus, Cheile Dâmboviței - așezate în prispa de azur și semeții celeste a masivului Piatra Craiului din Carpații de Miazăzi, reflectată în undele reci ale albiei râului - ar putea fi ușor asemuite cu o insolită crevașă, o „despicătură” tăiată în răstimpuri de eră geologică de agenții de eroziune în
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
adecvat poveștii: un salon elegant cu coloane și tapete de hârtie amintind de tablourile lui Klimt. În actul trei, se remarcă în fundal panourile din sticlă pictate cu struguri mov și frunze verzi, minunat luminate, ca de soarele Coastei de Azur și care parcă te fac să simți mirosul aerului marin. Costumele (Franca Squarciapiano) sunt superbe, din materiale strălucitoare și cu croieli adaptate epocii. Punctul de atracție al spectacolului îl constituie interpreții principali, soprana Aurelia Florian (Magda) și tenorul Marius Brenciu
PREMIERĂ LA OPERA ISRAELIANĂ DIN TEL AVIV AURELIA FLORIAN ŞI MARIUS BRENCIU ÎN OPERA „LA RONDINE” DE GIACOMO PUCCINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1424413430.html [Corola-blog/BlogPost/375154_a_376483]
-
poveste; ce ochi, două smaralde, te lasă fără glas si câtă armonie în trupul ei gingaș. Iar el, un mândru june, înalt cu piept vânjos cu umerii puternici și brațul musculos. cu ochii două stele, ce emanau văpăi albaștri ca azurul și glas fermecător. E trupul lui iubire si glasul lui e dor, privirea e dorință și trupul lui e gol, era o provocare cu-o tainică chemare în noaptea cea adânca era ca zeul soare. O ea, de tot frumoasă
POVESTE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poveste_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/356730_a_358059]
-
publicat în Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017. Tu luna târzie invaluita-n mister Coboară tăcută din colțul tău de cer Căci să te pierd nu vreau în lumea de afară Ascunde-te,eterno,până la primăvară! Tu noapte de-azur ce-apari în calea mea Ascunde-o și tu,transform-o-ntr-o stea Și urca-i lumină spre Calea Lactee Și fă-i printre stele din vise alee! Tu luna albastră,cu suflet stingher Coboară la mine,căci vraja ți-o cer! Ascunde
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA by http://confluente.ro/articole/roznovan_amelia_lavinia/canal [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
iubire Și umple-mi ființă cu-a ta nemurire ! Citește mai mult Tu luna târzie invaluita-n misterCoboara tăcută din colțul tău de cerCaci să te pierd nu vreau în lumea de afaraAscunde-te,eterno,până la primăvară! Tu noapte de-azur ce-apari în calea meaAscunde-o și tu,transform-o-ntr-o steaSi urca-i lumină spre Calea LacteeSi fă-i printre stele din vise alee!Tu luna albastră,cu suflet stingherCoboara la mine,căci vraja ți-o cer!Ascunde-te cuminte în
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA by http://confluente.ro/articole/roznovan_amelia_lavinia/canal [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
de aurite, căci lumina ei tresaltă, mugurul înflorește, făptura omului cântă cu întreg alaiul bucuriei. Frumusețea sursură divin, în toate izvoarele sufletului omului dumnezeiesc: primenește aerul cu râuri de mireasmă, îmbobocește dorințele celeste ale zorilor împodobiți cu cântecul apelor, dă azurului profunzime cu un zâmbet de pace. Frumusețea dă podoabă sufletului pe care își brodează anii, ca o văpaie de lumină ce se aprinde în sfeșnicul trupului. Lumina îi cade pe gândurile înflorite în albastrul cerului. Frumusețea se lasă peste candela
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
și Biruință hristică. Arcul Frumuseții s-a răsfrânt în cerul sufletului meu. Cine m-a întrupat în lumea Frumuseții nesfârșite? Mă umple gândul de har, mă cuprind mrejele vieții, mă îmbrățișează freamătul trăirii. Simt fiorul Frumuseții cu trilul ei de azur. De ce bat clopotele pădurii? De ce se rotesc munții în jurul Vetrei strămoșești? De ce în jurul meu Frumusețea cântă și cerul se îmbujorează? Taina lui Dumnezeu răspunde miracolului Neamului meu. Neamul nostru dârz și nemuritor cântă Frumusețea lui Dumnezeu. Sunt atât de aproape de
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
în lumea lui Hristos, în lumea lui Zamolxe, în Codrul străbun unde cântă viorile apelor, același cântec divin al Moșilor Neamului, care aprinde lumina fiecărei zile. Acolo e untdelemnul bucuriei! Acolo e Copacul Neamului cu brațele verzi și coroane de azur ce scânteie majestos în Cerdacul Cerului. Acolo e mântuirea noastră! Cineva îmi bate în fereastra inimii. O fi cântec, o fi rugă, o fi om, o fi înger, o fi dor, o fi întrebare? Dacă e om, e cel care
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
a vieții creștine și sufletul îmi cântă. Peste mine, peste cei mulți plouă cu lumină cerească. Doruri înviorate se zbat în zefirul inimii să se înalțe. Sunt chemări din lumea Frumuseții. Cerul iubirii mele este verde, cu nouri dantelați în azur. Ridic ochii și sărut stelele, apoi îmbrățișez pământul drag și sfânt al Martirilor noștri. În pridvorul harului, sufletul s-a deschis ca o floare aleasă, pe scoarța purpurie a Strămoșilor dragi inima îngenunchează. Plâng de bucurie și cânt frumusețea lor
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
umbrele pe cer ca niște chipuri de îngeri. Sub streașina nucului, Omul frumos simte Fiorul tainic al legăturii cu Dumnezeu, al împletirii cu Neamul, al regăsirii cu întreaga Creație: în ciripitul îmbobocit al Rândunelelor, în bobul de grâu încolțit în azurul Martirilor, în mugurul înflorit al Eroilor, în Ciorchinele Jertfei, plin de lumină ca un candelabru de aur, în care ard Sfinții cerului, în mărgăritarul de rouă divin din care țâșnește mireasma de trandafir a Strămoșilor, în suspinul suav de iasomiei
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
cu cântecul ei de pasăre măiastră... Cântă toată splendoarea Primăverii pământului, cu fruntea luminată rezemată de Curcubeul sfinților, cu brațele înflăcărate, care îmbrățișează nemărginirea martirilor, cu gândurile albe, celeste ale poeților în care se țese cerdacul Zilei, cu brâul de Azur al filosofilor, tivit din surâsul serafic al serii, cu brocardul ei verde, sacerdotal, podoabă a demnității nemuritoare, cu mersul ei regal al devenirii, ce calcă senin și-mprăștie miresme... Sub pașii căreia cresc majestos firicelul de iarbă și trilul privighetorii
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
din frumusețe Și îi știrbești din măreție și tandrețe,. Ba îți atragi păcate- ntunecate, grele Să nu încerci să- i rupi din ale rozului inele. Magnolia e sfântă pe pământ și- n gând Iubește- o de departe, surâzând Și mulțumind azurului ceresc Că e aici cu noi, în raiul pământesc... Referință Bibliografica: RISIPĂ DE SUBLIM / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461592667.html [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
ei, cu temeiul lor antic, numai că aristocrația banului e mult mai întinsă, calificativul de „țoape” scutindu-te de caracterizări mai ample. Se recomandă ca atare printr-un snobism exacerbat: preferă ca în vacanță să joace table pe Coasta de Azur - decât să-și piardă vremea pe la Luvru sau Versailles -, cucoanele cotrobăie prin Paris pentru cumpărături la „Chanel” sau „Au Printemps”, cadouri de la „Borealy”, își dau copiii să învețe la Sorbona, Cambridge, Oxford sau Harvard, se operează peste hotare - deși școala
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/boieri-de-vita-noua/ [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
asemenea lucrurilor din jur, ”se scaldă-n lumină”. Adorația față de anotimpul florilor este redată, cu acuratețe și seninătate în versuri ce par țesute ”din fire de iarbă”. Redau, spre exemplifiacre, o strofă: ”Vino, dimineață curată de mai / cu ochii de-azur și cu părul bălai,/ cu izvoare de dor și cu brațe de flori, cu penaj în alb-negru și cu vise-n culori!” ( Florin T.Roman / Zori de mai - Invocație) Poezia de factură religiasă ocupă un spațiu amplu, în acest volum
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AZUR SIDEFAT Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului amintiri, hoarde barbare, ce dați năvală peste mine, lăsați-mă-n metaforice-adâncuri, peste iluzii ucise de frunzele toamnei, lăsați-mă pe șold de
AZUR SIDEFAT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Azur_sidefat_ion_ionescu_bucovu_1348344392.html [Corola-blog/BlogPost/343836_a_345165]
-
a fost euridice sau nălucă când i-am sărutat genunchii mirosind a dor de ducă, era ea, făptura caldă, ruptă din pânză flamandă, peste ape de Bosfor, peste timpul călător și în muzici de oboi, fericiți o clipă-n doi, azur sidefat de corali, de gheață, rătăciți prin ploaie și ceață. fulger s-a făcut distanța-ntre noi, timpul ne-a despărțit câte unul din doi. 22 septembrie 2012 Referință Bibliografică: azur sidefat / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AZUR SIDEFAT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Azur_sidefat_ion_ionescu_bucovu_1348344392.html [Corola-blog/BlogPost/343836_a_345165]
-
în muzici de oboi, fericiți o clipă-n doi, azur sidefat de corali, de gheață, rătăciți prin ploaie și ceață. fulger s-a făcut distanța-ntre noi, timpul ne-a despărțit câte unul din doi. 22 septembrie 2012 Referință Bibliografică: azur sidefat / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 631, Anul II, 22 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
AZUR SIDEFAT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Azur_sidefat_ion_ionescu_bucovu_1348344392.html [Corola-blog/BlogPost/343836_a_345165]
-
observa că versurile cu rimă masculină au un alt ritm decât cele cu rimă feminină. ********** Nu am fost atent și destinul vigilet m-a trecut absent. ********** Tot mai puțină putere-n rădăcină, sevă-n tulpină.... ********** Dând vrajei contur ciocârlia în azur e extazul pur. ********** Ce dor de ducă de suflet mă apucă vrându-l nălucă ?... Stau pe-al vieții dig îngrozit de al ei frig și în mine strig. Anatol Covali Referință Bibliografică: Tridentine - 7 - / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1458762299.html [Corola-blog/BlogPost/348607_a_349936]
-
uitat să uit de toate, Să mă uit cum am uitat! Și-acum,cînd miros a noapte, Sunt uitării împărat. 3.Inscripție pe etern Am refuzat vecia ,v-o dau vouă, Regatul lacrimii am să-l aleg, Din pomii de azur să tot culeg Mărul sublim ,duhovnicească rouă. Citește mai mult 10 POEME NOI de TRAIAN VASILCĂU 1.Cunoașterea de sinePentru Paul EveracRai și iad trăiesc în plînsu-mi,Mă-ntîlnesc,nu mă-ntîlnesc,Și tot plec în mine însumiVeșnicia să-mi găsesc.Plec
TRAIAN VASILCĂU by http://confluente.ro/articole/traian_vasilc%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/348376_a_349705]
-
Am uitat să uit de toate,Să mă uit cum am uitat!Și-acum,cînd miros a noapte,Sunt uitării împărat.3.Inscripție pe eternAm refuzat vecia ,v-o dau vouă,Regatul lacrimii am să-l aleg,Din pomii de azur să tot culegMărul sublim ,duhovnicească rouă....
TRAIAN VASILCĂU by http://confluente.ro/articole/traian_vasilc%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/348376_a_349705]
-
din mine cheamă freamătul nenăscut, cel de dincolo de stele. Fior de flacără rece e în adâncul picului pe ploaie. Gândul în care mă las cuprinsă deatâtea ori. Palmele mele răstoarnă sărutul, mângâindu-ți fruntea arsă de hoinare umbre. Limpezirea din azur transformă totul într-o tandră, veșnică mângâiere. Tălpile vor să simtă freamătul din adâncul haosului. Doar dansul, desprinderea lină a bucuriei din inima iubirii mă poate transforma în fulgerul cu care să cuprind totul, fără a mă lăsa înlănțuită de
ŞOAPTE ŞI PLOI de DANIELA DUMITRIU în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Danaela_soapte_si_ploi_daniela_dumitriu_1359570155_xqnlj.html [Corola-blog/BlogPost/359356_a_360685]
-
planează un sentiment nostalgic: „preocupați să redresăm himere“, “temniță-i al nostru trup”, „pulberi de tăceri”, „fiorul unui plânset stins”, „sigla-nsingurării“, „bagaje de speranțe sfărâmate“. Natura este, nu rareori, personificată: „valsează norii“, “luna-ndurerată”, “ceru-ngândurat”, „o zi își deapănă azurul”, „toamna amorțită“. Alteori e surprinsă metaforic: „pădurile de ploi”, “smârcurile toamnei”, “horă de stele”, “bolta sângerie”, “castele de zăpadă”, “cerul stors de lacrimi”. Expresivitatea poemelor este asigurată de stilul metaforico-simbolic. „Suspectă de iubire“, poeta pledează dramatic pentru acest suprem sentiment
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
Dulcea unduire a coapselor de catifea, Stropite cu petale îndrăgostite,roșii de maci. Și vântul a dus parfumul de petale-ndrăgostite, Pe aripa lui, spre zări îndepărtate, nesfârșite... Trecea o femeie prin holda de maci Și ochii ei, albaștri ca azurul, Zăresc în urmă-i, O fantomatică umbră: E pictorul, rătăcitor prin lanuri, Căutător de frumuseți neprihănite, Le caută de-o viață. Femeia îl așteaptă Și fruntea fericit el și-o îngroapă, În brațele cu dragoste încărcate... Referință Bibliografică: Trecea o
TRECEA O FEMEIE PRIN LANUL DE MACI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Trecea_o_femeie_prin_lanul_de_maci_floarea_carbune_1359024247.html [Corola-blog/BlogPost/342307_a_343636]
-
reveriei, dacă ne gândim să pornim de la imaginea pământului văzut de astronauți, în care Terra apare în albastru, ca zâmbetul unui copil ce vede lumina prin ochii mamei sau ca cel al femeii care iubește și împarte strălucirea sacralizată a azurului. Astfel, am recunoaște că imaginarul albastru din picturile lui Mihai Cătrună , desfășurat în acele „Câmpii Elizee”, încearcă să inunde cosmosul. Magie sau nu, cu bagheta poeziei Floarei Cărbune, pictura trece în vis. Sub imperiul albastrului, pictorul suprarealist, Mihai Cătrună face
TOAMNA POEŢILOR(LANSARE DE CARTE, FLOAREA CĂRBUNE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cetatea_lui_bucur_lansare_de_carte_floarea_carbune_1349092061.html [Corola-blog/BlogPost/359063_a_360392]
-
verde din câmpie, ca la Horeb să pot ajunge și sufletul să mi-l încânt de sus, cu-a Ta pictură vie mai fascinantă ca un cânt. Priveam întâi spre-un cer năuc de-a Soarelui înverșunare, ce-și arcuia azurul zvelt din zări spre-o nesfârșită zare; apoi privirea mi-o-mbăiam în feeria de culori și fluture-mi doream să fiu ca să mă zbengui printre flori ... Când pe Horeb mi Te-ai vădit ca rug arzând fără să ardă
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_meditatiile_lui_moise_george_petrovai_1342195001.html [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]