2,305 matches
-
dulăii au sărit lătrând a primejdie mare. Când s-a intors, a văzut că lupul o înhățase de ceafă pe Miorița lui dragă și fugea cu ea spre pădure. S-a aplecat să ia de jos ceva cu care să azvârle spre lup, dar lângă el era numai un ulcior cu lapte, pregătit să-l dea Anei. A azvârlit după lup cu ulciorul cu lapte care s-a lovit de un copac și s-a spart, iar laptele și coiburile au
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
ceafă pe Miorița lui dragă și fugea cu ea spre pădure. S-a aplecat să ia de jos ceva cu care să azvârle spre lup, dar lângă el era numai un ulcior cu lapte, pregătit să-l dea Anei. A azvârlit după lup cu ulciorul cu lapte care s-a lovit de un copac și s-a spart, iar laptele și coiburile au căzut pe capul lupului lovindu-l și luându-i vederea. Lupul a scăpat Miorița din gură și a
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > HOINĂREALĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului HOINĂREALĂ De multe ori cu pușca-n spate Am hoinărit prin codrii verzi; În salturi se-azvârleau jivine Prin iarba-naltă din livezi. Sub poala largă de pădure La singuraticul izvor Se adăpau câteva ciute Alături de un căprior. În diminețile mijite Mă abăteam ca alte dăți, Unde știam lăstuni și rațe În tufărișul de pe bălți. Când ciocârlia
HOINĂREALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352259_a_353588]
-
fracilor, trebuie să merdzem, să n-avem frică deloc, că tulumbadzii sânt acolo și dă cu tulumbele, pentru că-ți guvernul a porunțit să apucăm bucile cu băgare de seamă, m-aci aujit? Și să le duțem înțet-înțet, binisor-binisor, să le azvârlim în heleșteul de la Ciurloaia, ori mai departe, la Țorogârla, ca să nu se mai poată ca să ia foc prin urmare! Aide toci cu mine!... Suflă cigane.” Alarma căpitanului mobilizează întreaga mahala, cufundată, până în momentul acela, într-o profundă toropeală, egalată doar
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
urmărit de instruitele trupe ale vânătorilor de munte, trimise de un monarh ce avea deprinderile unui ofițer prusac. „Umbla până la sfârșitul vieții, îl va surprinde I. G. Duca într-unul din cele patru volume de memorii, bătând din talpă și azvârlind din picioare cu o mișcare ce ar fi putut să pară tabetică dacă n-ar fi fost la el o reminiscență a parade-marșului cu care se obișnuise în tinerețe prin regimentele de gardă de la Berlin și Postdam.” Brutala intervenție polițienească
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
nu poate să înflorească“ - vol II, p.30. Altă rană: „La noi fiecare om cu gura mare e conducător“ - vol. II, p.185. Tinerimea maghiară: „O parte în veci nu cetește și nu învață nimic, nu numără bancnotele când le azvârle muzicanților țigani și excelează numai prin înjurături bicherești“ - vol. I, p.127. Persecuții: „Românul care cetește ziare românești, nu se poate bucura de încrederea unui Ungur“ - vol. II, p.180. Renegații la slujbe: „Mai toți dregătorii români de la comitat, dimpreună
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Doar o scânteie le-aprinde. Amnarul - același. Tăcere. Forfota copiilor. Țipete. Mingi. Cărucioare, landouri. Frunze căzute. Apă țâșnind. Bănci goale. Eminescu - privind în aceeași direcție. Mai jos, muză lui, cu flacăra-n mâna. Drumul până la el îmi netezește cărarea. Mă azvârle pe culmi. Sfârleaza cu fofeaza. Piscuri de neatins. Plopi fără soț. Aripi de îngeri. Tei odorând Universul. Dragul meu, dragul meu Eminescu! CEZARINĂ ADAMESCU Galați, Parcul Eminescu, toamna, 2012 Referință Bibliografica: PARADIGME ÎN PARC. DRAGUL MEU EMINESCU - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346538_a_347867]
-
amintește ce a gândit în următoarele cinci minute. Poate doar că a ridicat paharul la gură și l-a golit dintr-o înghițitură. Și apoi, nu mai știe cât a băut până dimineața cu acea femeie, în camera unde-l azvârliseră "gorilele" lui Omar... Cum am putut fi eu atât de încuiat și de dobitoc?! Nenorocitul mă poate băga în pușcărie cu caseta aia, f...i morții mamei lui să-i f...t! Nu am voie să mă leg cumva de
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
așează, devine treptat o companie plăcută, iar la despărțire se schimbă chiar adresele. Uneori rezultatul obținut prin schimbare poate să nu fie cu mult mai bun decât cel anterior, dar tot este important, fiindcă este ceva diferit. Lipsa schimbării ne azvârle în brațele tiranicei banalități, ne fixează într-un rol pe care il jucăm într-o piesă până la nesfârșit, aproape automat, ne uzează individualitatea. Scurgerea timpului și repetabilitatea faptelor de viață ne duc traiul în rutină. Ba mai mult, cănd absența
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
este contracarata de nevoia de prudență. Ne este teamă că pasul făcut înainte să nu ne ducă în depășire nereglementara, ori să ne surprindă neprevăzutul. Trebuie să călcam cu atenție pe terenul nou, dar și să fim atenți să nu azvârlim ce este de prisos, să nu aruncăm și copilul împreună cu apa din copaie. Ne trebuie o “rece cumpăna-a gândirii” (“Glossa” Eminescu) ca să știm ce păstrăm din zestrea adunată și ce dăm peste bord. În decembrie, 1989, când eram cuprinsă
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
Autorului Iubito, astăzi, prima oară, Când am tras șuba peste mine, Mi s-a făcut un dor de vară Și, nu-ți mai spun, ce dor de tine! Aveam o arșiță în gură De parcă n-am băut o lună; Am azvârlit haina cu ură, Și m-am trezit gol, prin furtună! Printre momâi înfofolite, Ca un nebun, alerg prin frig; De ger, mi-s buzele-amorțite, Dar mă-ncălzesc dacă te strig. Nu știu cât iarna s-o mai ține Să ningă-ntruna peste
ÎNDURĂ-TE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346705_a_348034]
-
octombrie. *** Pâclă pe câmp, greieri, cu o pilă diamantină se ascute coasa obștească *** Cu ochiul stâng închis treci prin amiaza de vară - ticul unui dezertor din legiunea străină: orice privire a ta e o linie de ochire. *** Pacientul doctorului Șuțu azvârle calmante în obrazul amiezii de iunie. Crinii dinastici îl plimbă-n alt veac al luminilor și al terorii. Lumina va îngheța pe ferestrele morgii în dimineața de iulie, când saltimbancii vor roti o mie și una de discuri pe degetele
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
Dar azi din schilava-mi singurătate mă văd șezut pe-un scaun sub un tei, tot cobzărind romanțe desantate, cântând povești cu feti frumoși și zmei care se bat pe viață și pe moarte, și pe torace ample de femei. AZVÂRL ÎN JUR CU CLIPE Azvârl în jur cu clipe, zile, ani, Iar timpul, scund și rotofei la fața Perfid ascunde plâns de Ghețimani În dalba tinereții diminteață. Apoi observ că mutra-i scofâlcita Îmi lătra vorbe aspre și câinoase, Mă-mpinge-apoi
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
singurătate mă văd șezut pe-un scaun sub un tei, tot cobzărind romanțe desantate, cântând povești cu feti frumoși și zmei care se bat pe viață și pe moarte, și pe torace ample de femei. AZVÂRL ÎN JUR CU CLIPE Azvârl în jur cu clipe, zile, ani, Iar timpul, scund și rotofei la fața Perfid ascunde plâns de Ghețimani În dalba tinereții diminteață. Apoi observ că mutra-i scofâlcita Îmi lătra vorbe aspre și câinoase, Mă-mpinge-apoi, sfârleaza năucita, Spre miezul vârstei
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
pios Mă trezesc amintiri, tulburări ce tresaltă Peste lumea, cu moarte, cu oameni, și zei, Și m-aș smulge răzbit înspre zarea înaltă Să m-ascundă de ei Să mă ducă la ei LECȚIA DE ISTORIE Portretele din searbădul muzeu Azvârl istoria mută către mine; de lovituri căzute-n vârf de lance privirea mi-o feresc cum pot mai bine. Cu un bilet de șaisprezece lei m-au prins în lațul lor fără scăpare, să-ndur venin, reproșuri și insulte; dar
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
surâsul soției mele... XVII. ÎN CHINGA UNEI LACRIMI, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 819 din 29 martie 2013. (Cu gandul la imaginea sotiei mele dragi ce tocmai a devenit inger) iau mâinile mele reci și mi le azvârl căite că au degete cu care să simtă crucea tâmplelor o smulg din încheietura gândului și o azvârl sugrumată de vuiet peste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiinde iau ochii și îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
29 martie 2013. (Cu gandul la imaginea sotiei mele dragi ce tocmai a devenit inger) iau mâinile mele reci și mi le azvârl căite că au degete cu care să simtă crucea tâmplelor o smulg din încheietura gândului și o azvârl sugrumată de vuiet peste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiinde iau ochii și îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins și îi azvârl cu tot ce e dinaintea si dinapoia lor îi azvârl în stârvul oglinzii pe mine
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
au degete cu care să simtă crucea tâmplelor o smulg din încheietura gândului și o azvârl sugrumată de vuiet peste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiinde iau ochii și îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins și îi azvârl cu tot ce e dinaintea si dinapoia lor îi azvârl în stârvul oglinzii pe mine of pe mine întreg nu pot să mă iau învins secătuit și să mă azvârl în coastele nimicului pentru a nu mai fi în furtuna
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
din încheietura gândului și o azvârl sugrumată de vuiet peste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiinde iau ochii și îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins și îi azvârl cu tot ce e dinaintea si dinapoia lor îi azvârl în stârvul oglinzii pe mine of pe mine întreg nu pot să mă iau învins secătuit și să mă azvârl în coastele nimicului pentru a nu mai fi în furtuna că sunt chingile ursitelor secătuiri se scurg ne-frunzite Citește
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins și îi azvârl cu tot ce e dinaintea si dinapoia lor îi azvârl în stârvul oglinzii pe mine of pe mine întreg nu pot să mă iau învins secătuit și să mă azvârl în coastele nimicului pentru a nu mai fi în furtuna că sunt chingile ursitelor secătuiri se scurg ne-frunzite Citește mai mult (Cu gandul la imaginea sotiei mele dragi ce tocmai a devenit inger)iau mâinile mele reci și mi
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
vuietpeste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiindeiau ochii și îi răsucesccum răsucesc lupii hăulitul lucrului stinsși îi azvârlcu tot ce e dinaintea si dinapoia lorîi azvârlîn stârvul oglinziipe mine ofpe mine întreg nu pot să mă iauînvinssecătuitși să mă azvârl în coastele nimiculuipentru a nu mai fiîn furtuna că suntchingile ursitelor secătuirise scurg ne-frunzite... XVIII. PĂPĂDIA CARE ALEARGĂ, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 773 din 11 februarie 2013. imaginea păpădiei care aleargă rotindu-și faldurile de
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
tăi femeie firmamentul discret ți-l descheie poezie de Costel Zăgan din Interludiu * Numai poeziilor mele le e dor de pagina fierbinte a nopților albe: acolo vor fi numai stele! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Naivitate În fiecare dimineață Azvârl cât colo Masca nopții Și neavând încotro Toată ziua Calc în stele poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale Pâinea nopții Răsturna-m-aș răsturna mândro peste umbra ta cu noaptea din carnea mea s-o frământ să crească stea
DESPRE NOAPTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352140_a_353469]
-
-și de data aceasta cearceaful până sub bărbie, ca și când ar fi dorit să scape de ceva neplăcut. Se răsuci de câteva ori până descoperi obiectul care o deranja. Era biata pernă mototolită. O înghesui cu picioarele, până când reuși s-o azvârle pe podea. Nu o mai putuse suporta din cauza agitației interioare... * - - - VA URMA - - - Referință Bibliografică: TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1594, Anul V, 13 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marian Malciu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
Cu toții au adormit la jumătatea cuvântului, ghiftuiți de surâsurile fetelor de companie, chiar înainte de a fi terminat de citit măcar titlul. Puneți pe foc, nătărăilor, jurnalul meu intim, după ce voi muri, sau chiar în timp ce-mi vor trage sufletul... Azvârliți în flăcări inima mea, sufletul meu scindat între mine și mine. Suflet care n-a cunoscut liniștea niciodată. Plutesc fără să fi luat droguri, amețesc fără să fi băut alcooluri, sunt sleită fără să fi făcut măcar dragoste, mă clatin
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
părerea. Am slujit o viață întreagă Cartea, Cuvântul care pentru mine au fost și au rămas sfinte. Nu pot să le privesc tăvălite în noroiul veacului, e o imagine care-mi repugnă la fel cum nu pot privi o carte azvârlită pe jos și primul imbold este s-o ridic și s-o șterg de praf, s-o așez la locul ei în raft sau pe masă. Pe masa pe care se servesc bucate. E o deformație profesională, știu. Mângâi cu
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]