718 matches
-
perioade optime și, pe alocuri, din cauza frecventelor colmatări, se înregistrează o scădere a valorii nutritive a acestor pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
CAȚAVEICĂ, Ion (5.VI.1951, Bocăni, j. Bălti), poet. Este fiul Elisavetei și al lui Carp Cațaveica. A absolvit Universitatea Pedagogica de Stat „Alecu Russo” din Bălti (1973). A debutat editorial cu placheta de versuri Măsură de laudă (1983), dovedindu-se un liric cu timbru meditativ, adept al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286140_a_287469]
-
CAȚAVEICĂ, Ion (5.VI.1951, Bocăni, j. Bălti), poet. Este fiul Elisavetei și al lui Carp Cațaveica. A absolvit Universitatea Pedagogica de Stat „Alecu Russo” din Bălti (1973). A debutat editorial cu placheta de versuri Măsură de laudă (1983), dovedindu-se un liric cu timbru meditativ, adept al expresiei bogat metaforizate. Chiar atunci când e dominat de elementul rațional, versul lui C. are forță emoțională. Lucrând la ziarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286140_a_287469]
-
politică/ultimele-mesaje-ale-lui-traian-basescu-inaintea-alegerilor-din-16-noiembrie-2014-declaratie-integrala-video-95902.html, (accesat 14 noiembrie 2014). http://www.dcnews.ro/alegeri-preziden-iale-2014-turul-2-16-noiembrie-psd-mesaj-fulminant-despre-klaus-iohannis-i-traian-basescu 459423.html#sthash.0aFzmnUt.dpuf, (accesat 15 noiembrie 2014). Anexă 1 Chișinău Iohannis 2575 (86,35%) Ponta 407 (13,65%) Chișinău Iohannis 2558 (86,44%) Ponta 390 (13,56%) Bălti Iohannis 1805 (80%) Ponta 443 (20%) Cantemir Iohannis 474 (73%) Ponta 178 (27%) Călărași Iohannis 2039 (80%) Ponta 497 (20%) Cimișlia Iohannis 1136 (75,28%) Ponta 373 (24,72%) Orhei Iohannis 1909 (71%) Ponta 780 (29%) Drochia Iohannis 433 (61
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
limba ca ansamblu de semene, un sistem logic și gramatical, a cărui origine nu se pune în problemă des. Nietzsche încearcă să demonstreze că limba funcționează în modul în care funcționează o credință, o credință în adevărul conceptelor, în care băltește masa amorfă a majorității, odihnindu-se prințe cuvinte, trăind acolo cu naivitate, prin consimțămănt reflex, ca și cum ar corespunde realității înseși sau ar fi un absolut risipit în cotidian: În măsura în care omul a crezut în conceptele și numele lucrurilor ca în aeternae
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
în urechile târgoveților. Înțelesul lor nu putea fi tălmăcit, dar știa oricine că nu prevesteau nimic bun. Orașul, căzut în stenahorie, își revenea în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să băltească rău a vrajbă. Guri spurcate de boieri hicleni, adunați pe sub zidurile curții domnești, trăncăneau. Răspândeau cu iuțeală dihonia. Se întreceau în a cleveti și unelti împotriva lui vodă. Ascunși pe sub ișlice și caftane îmblănite, brodate cu fir de aur, complotau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mare la problematica infecției urinare (mai ales la femei), ce va avea ca finalitate, sper, scăderea incidenței acestui tip de litiază, de multe ori dificil de tratat. VI. STAZA URINARĂ Staza urinară este terminologia urologică pentru situația În care urina ”băltește” În loc să fie evacută spre vezică și de aici În mediul exterior. Dar ce ne facem că și indivizii sănătoși dezvoltă În urină foarte mici cristale care se elimină fără “zgomot”? Este de presupus că acestea se formează În canalele colectoare
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
Cu mădularele tale de lumină prinde-te de toartele cerului, smulge-te din pământ și scutură pe toți vrăjmașii tăi, văzuți sau nevăzuți. Înviază odată! Lucrări de ameliorare În iarna 1946/47 am realizat două drenaje pentru scurgerea apelor care bălteau. Unul în latura cătunului Bucerdea, altul în câmpul dintre comunele Bucerdea și Ighiu. Băltirea provoca pagube viilor și culturilor din acea regiune. Inițiativa a avut-o părintele Oțoiu. La adâncimea de 2-2,5 metri, străpungând stratul de argilă, s-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
bătute cuie dinspre exterior spre interior, în peretele din spate. Astfel că, în cazul când picioarele nu mai erau în stare să te susțină, corpul se sfâșia în aceste piroane. Am văzut într-o dimineață, la ieșirea din fabrică, sângele băltind în fața unei astfel de carcere. Și nimeni nu avea curajul să se uite mai atent sau să întrebe unde este cutare deținut. Aceste metode ale secolului XX erau afirmări ale comunismului universal! Am fost repartizat la secția de montat bricege
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sens în ochii de trecător! estetica iepurelui mecanic, după care ogarul aleargă la concurs fix cît aleargă, iese din stație și depărtarea, jucărie mecanică apropiată cu celălalt accelerat de larg viraj, albastru de Iași, o noțiune Iași Brașov, pămînturi, gheața băltește pe fîșii de arătură, se vîntură țărci, empirice, laude la adresa libertății de a trage cu pușca, munții ca depresiune, plasamentul în afara aparențelor tot ca munte răsună, Mădăraș, Dănești, Oltul cînd era pîrîu, Cîrțani, Cîrța la vest indicator rutier, amiază mută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mult decît etnologia, vie cît ruralitatea Dunării, ai băut etiologia, se bea la cîmp cu bota, cu botul, cotloane de adăpat ținea orice făptură a lui Dumnezeu! arată țuica la tren, he, he, he! mai aveam și jos un tovarăș, băltește în culturi carbonizate, lumina palidă de ploi fără vreme, imaș, măgarul trage de funie acasă, îi vine stăpîna, derularea explicativă țeapănă de grasă, umblu cu tălpile goale la Radomirești. Vineri, 19 august, ora 18,30, la peronul gării Roșiori, copilăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de rumeguș, biserica catolică turle gemene colțate de săgeți, barză singură și pe anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să balcanică de spionaj și terorism, Zacordat, împreună cu organizațiile similare ale F.C.B., DRO și VDRO (asupra cărora vom reveni) - și se constituise, la 12 octombrie 1924, acel hibrid de stat stalinist, așa-zisa Republică Autonomă Socialistă Moldoveneasca, cu capitala la Bălti, ulterior la Tiraspol. Într-un raport strict confidențial, expediat de M.V. Frunze (comandantul Armatei Roșii și creierul militar al insurecției de la Tatar-Bunar) lui Stalin, se specifică faptul că noua republică sovietică "ar crea pretexte evidente în pretentiie alipirii la Republică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
într-un colț potrivit al curții; poate de asta rezistase, în timp ce alți pomi îmbătrâniseră, se uscaseră, în locul lor crescând smocuri răzlețe de iarbă. Pământul îmbătrânise și el, se bătătorise, încât nici bălăriile nu mai creșteau în curte. După ploaie apa băltea până se evapora, nu mai vroia să intre în pământul devenit ca asfaltul. Bătrâna nu vedea decât copacul, se gândea mai mult la el decât la casă. Trăia încredințată că odată cu moartea lui, va dispărea și ea. Gândul că între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
didactice: omiduțe, siluete ale unor personaje din povești, plânse cu imagini din povești. Varianta a III-a. Reguli de joc: Pe mese sunt așezate broscuțe pe care sunt aplicate cifre de la 1 la 5. Pe jos, pe covor, se află bălti numerotate de la 1 la 5, iar pe un suport se află o planșa cu ferestre numerotate de la 1 la 5. Un copil de la fiecare echipă recunoaște cifră de pe broscuța, sare baltă cu același număr, apoi deschide fereastră cu același număr
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
să recunoască cifrele de la 1 la 5; să identifice poveștile din care fac parte imaginile; să descrie succint fragmentul ilustrat; să compare mulțimea broscuțelor cu mulțimea omiduțelor prin punere în corespondență. Elemente de joc: închiderea și deschiderea ochilor, aplauze, săritul băltii, descoperirea imaginii de sub fereastră. Materiale didactice: broscuțe și bălti numerotate de la 1 la 5, planșa cu cinci ferestre sub care se află imagini din povești. proverbe, cântece). Metode și procedee: conversația, observația, povestirea, problematizarea, dramatizarea, brainstorming, formarea gândirii critice. Resurse
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
poveștile din care fac parte imaginile; să descrie succint fragmentul ilustrat; să compare mulțimea broscuțelor cu mulțimea omiduțelor prin punere în corespondență. Elemente de joc: închiderea și deschiderea ochilor, aplauze, săritul băltii, descoperirea imaginii de sub fereastră. Materiale didactice: broscuțe și bălti numerotate de la 1 la 5, planșa cu cinci ferestre sub care se află imagini din povești. proverbe, cântece). Metode și procedee: conversația, observația, povestirea, problematizarea, dramatizarea, brainstorming, formarea gândirii critice. Resurse temporale: 30 minute. Elemente de joc: competiția, aplauzele, recompensă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
am început, direct, tot cu poezie. requiem pentru o duminică pierdută încă o duminică s-a dus și plouă. aur spun bătrânii pleoștiți sub umbrele, aur e ploaia asta pentru pământ. și aurul cade pe străzi, se scurge-n rigole, băltește pe trotuarele inexpugnabile. întuneric e-n urmă, vraiște prin ușile deschise. Don Quijote cu o tichie albastră doarme sub scări încălzit de pisici. fără cântece exaltate, fără spasmele marilor vise, fără "adevăruri fundamentale" (dar vă întreb: "unde sunt ele, glorioasele caravane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
găsesc un microclimat favorabil pentru instalare și manifestare. Drenarea terenului. Multe boli ale plantelor sunt favorizate de excesul de umiditate al solului. De exemplu, mucegaiul de zăpadă produs de Fusarium nivale atacă mai puternic cerealele cultivate pe suprafețe unde primăvara băltește apa. În aceste cazuri este necesară drenarea terenului, pentru îndepărtarea excesului de umiditate. Distrugerea samulastrei. Pentru numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu, prin intermediul samulastrei de grâu are loc trecerea infecțiilor cu rugină
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu cu punctuații roz. Atacul se observă în micile porțuni joase ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a băltit mai mult. Vetrele de atac se pot extinde sub zăpadă, frunzele plantelor se îngălbenesc, se usucă și după topirea zăpezii se observă că frunzele sunt lipite de sol iar cultura prezintă goluri. Prevenire și combatere. Ciuperca se combate la fel
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
multă imaginație. Frații Buzești - trei calculatoare de pe peretele unde e un poster cu Shakira. Pașa Hassan e unul virusat. Dar ei la munte îi place. Să urci până nu mai îți simți picioarele. La munte, acolo, e curat, nici nu băltește apa, se duce naibii la vale, încolo. Apa spală acolo. A citit pe undeva asta. N-are lecturi sofisticate. Citește reviste pentru femei, de-alea pe care, dacă le cumperi, ai avantajul să te alegi și cu niscai detergent, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu bricheta coada mârțoagei de paie, strigă din toți rărunchii: „Pă ei, Milucă, fă-i praf!”. De cine se alege încă o dată praful nu mai contează, atâta vreme cât dna Petre are pe cine da vina pentru „mlaștina de indulgență” în care băltește azi țărișoara. „Profundă” ori doar „pitorească”, România este psihanalizată de către dna Petre cu morgă de Hannah Arendt, ambiții de Indira Gandhi și stofă de Ana Pauker. Finis coronat opus, dna Petre strigă „săriți, Securitatea!” din chiar ziarul unui fost informator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
care face aceste rapoarte a fost de natură a incomoda pe cei din fruntea inspectoratului și a ministerului. Dar, e oare un semn de schizofrenie faptul că el își făcea conștiincios datoria? Și că toți ceilalți, care lăsau lucrurile să băltească, erau perfect normali? Dr. C. Vlad vede în această strădanie și în acest angajament pozitiv în favoarea dezvoltării învățământului cum "demonul masochist și negativist din sufletul său îl silea să nu ție cont de realitate și să-și dărâme orice poziții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
era cea mai potrivită. Fiind pe vale, când ploua mai abundent, toată apa de pe coasta noastră se scurgea la ea și la ceilalți vecini, în livezi și grădini. Astfel, pânza freatică numai putea înghiți un asemenea volum de apă și băltea la suprafață. Nenorocirea era că nu ocolea nici fântâna. Ea se umplea "ochi" (până sus) cu apă. Devenind tulbure, apa nu putea fi consumată la bucătărie și uneori o refuzau și animalele, ce le aveau pe lângă gospodărie. Ca buni agricultori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]