1,344 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎNTRE RUGĂ ȘI CER Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului bănuțul din palma ta e ruginit uite sertarele s-au deschis și în mine ploaia dăltuiește statui de bronz pentru fiecare păpușă altă statuie altă gestică alt material uneori una din ele strigă să se închidă ferestrele și atunci mai adaug
ÎNTRE RUGĂ ŞI CER de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353040_a_354369]
-
aproapelui, sfințești cu adevărat cadoul pe care divinitatea ți l-a oferit, viața ta. Și dacă întâlnești în drumul tău un om ce are nevoie să primească un dar, nu uita ce spunea Sfântul Ioan Gură de Aur: Cu un bănuț dăruit poți cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuț, atunci dă un pahar cu apă rece!” Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Cadoul / Cornelia
CADOUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354523_a_355852]
-
un dar, nu uita ce spunea Sfântul Ioan Gură de Aur: Cu un bănuț dăruit poți cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuț, atunci dă un pahar cu apă rece!” Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Cadoul / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 437, Anul II, 12 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CADOUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354523_a_355852]
-
am luat în brate-acus Chiar de-am judecat mult; Și l-am pus cu mine-n pat, Nu mă pricep artistic, Fiindcă tata e plecat... Cuvântul să-l învârt, A plecat greu să muncească, Cum n-am știut nici legea Bănuți să agonisească, S-o-nvart cu interes; Eu să pot avea mâncare De-aceea, totdeauna, Și hăinuțe de-mbracare. Necazuri am cules. Să am cărți și jucării, Dar,am inima pură Caiete,că alți copiii, Și suflet de copil, Mama mea
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
E votul, suveranul...! De presă?... Ce să mai vorbim?... Așa... Cum bate " vântul ", Puțini sunt jurnaliști ce au Un singur preț : " cuvântul ". Sistemul nostru sanitar?... Cam muribund....Săracul... Nefinanțat!... Cu, fără, spăgi Cum să-ți găsească leacul?... Pensionarii-și drămuiesc Bănuțul pe " ferite ", Iar alții " foști " sau " rase " noi, Au pensii nesimțite. Unii " părinți ", cu moaște-n minți Călăuzească-și turma! Nu vile, limuzine, bani... Altfel?... Le-om pierde urma!... Burți, cefe, groase-n Parlament, " Nepoți " prin ministere... În teritoriu, conți
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
să treacă să scrie un cuvânt care să reprezinte ceea ce îi transmite lui acel desen. S-a făcut o coadă ca la sfintele moaște când trebuie să lase câte un acatist. Fiecare lucrare avea câte douăzeci de cuvinte ca niște bănuți aruncați într-o fântână să se înmulțească. Fac același lucru și eu. Pe o lucrare scriu cuvântul ,, emoție”, pe alta ,, lumină”, pe alta ,,bucurie”, pe alta ,, încântare”. ,,Ce forță are linia din această lucrare!” îmi spun în gând. Oare ce
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
de câștigat, facil, din aceasta. Însă cel mai câștigat este intermediarul lor, paiața, cea care își bate joc de toată lumea. Morala acestei imoralități se trasformă în șekel și se rostogolește „în umbra răstignitului”. Șișul își va face datoria până la ultimul bănuț. „Ochiul dracului” a ajuns până „la picioarele Crucii”. Mi-a plăcut mult acestă metaforă, care sugerează că ea, Crucea, în pofida ostracizării Domnului Iisus pe ea, are, de netăgăduit, potențial regenerator și multiplicator. „Picioarele crucii” sunt tocmai acea răspândire în lume
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
timp firul negru a devenit albastru, fiind înlocuit ulterior de un fir roșu, deoarece era mai atrăgător. În expoziția domnului Apalaghiei pot fi văzute și mărțișoare cu șnur albastru. Șnurul simbolizează împletirea zilei cu noaptea, a iernii cu vara. Neavând bănuți de aur, tinerii au cioplit din lemn un obiect-amuletă, pe care l-au dăruit iubitei, soției, mamei, bunicii. Domnul Apalaghiei își prezintă mărțișoarele sub forma unei povești proprii, prezentată pentru prima dată la un Simpozion organizat de Institutul Național al
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
lucrat numai pentru prieteni, de 9 ani participă la târg. Ca și familia Mihalaș aplică pe mărțișoare măturiță, o inovație care nu a făcut parte din tradiția satului. Are ca modele preferate: grâușorul, trifoiașul, brăduțul, talismanul, steluța magică, steluța speranței, bănuțul norocos. Cristina Baciu (Botoșani) este artist plastic, în vârstă de 27 de ani, locuiește în București, a absolvit Arte Decorative-Design, clasa profesor doctor Ionel Cojocariu, are master în domeniu, participă din 2012 la Târgul de la Muzeul Țăranului Român. Lucrează în
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
lucrează în atelierul propriu bijuterii și diverse obiecte din porțelan. La târg expune mărțișoare reprezentând insecte (fluturi, libelule, albine), flori și crenguțe, pomul vieții, chipuri umane, animăluțe (pești, delfini), cheia cunoașterii, cât și broșe, madalioane în formă de ou, fluture, bănuț, inimioare, cruce, veverițe, vrăbiuțe, peisaje, mașinuțe. Hoțoiu Nela (București), economist, are ca hobby confecționarea de mărțișoare din fetru sub formă de pomul vieții, umbrelă, animăluțe (pisicuțe, căței), buburuze, broșe din fetru lucrat manual cu acul, sub formă de floare, trifoi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Ștefania Stroe (Câmpina, județul Prahova), artiști plastici și sculptori, profesori, de cinci ani fac mărțișoare. Au pornit de la modelul cameea căreia i-au adus inovații: gravură în piatră scumpă cu portrete de doamne. Folosesc materiale reciclabile: fetru, dantelă, pastă ceramică (bănuți) pe care le lucrează în combinații proprii. De exemplu pe bucata de fetru se aplică dantela, în mijloc bănuțul din ceramică pe care sunt pictate chipuri umane, îngerași, păsări. Șnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de culoare
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
cameea căreia i-au adus inovații: gravură în piatră scumpă cu portrete de doamne. Folosesc materiale reciclabile: fetru, dantelă, pastă ceramică (bănuți) pe care le lucrează în combinații proprii. De exemplu pe bucata de fetru se aplică dantela, în mijloc bănuțul din ceramică pe care sunt pictate chipuri umane, îngerași, păsări. Șnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de culoare roșie, albă și neagră. Mărțișoarele au formă de gărgărițe din fetru pentru copii de grădiniță, bănuți, deoarece primul mărțișor
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
dantela, în mijloc bănuțul din ceramică pe care sunt pictate chipuri umane, îngerași, păsări. Șnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de culoare roșie, albă și neagră. Mărțișoarele au formă de gărgărițe din fetru pentru copii de grădiniță, bănuți, deoarece primul mărțișor a fost șnurul, apoi s-a adăugat bănuțul, apoi simbolul pasărea, motive populare. Soții Marius și Ștefania Stroe lucrează și pandantive din cupru prelucrate manual cu simboluri celtice, papioane din fetru de diverse culori, având aplicate în
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
umane, îngerași, păsări. Șnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de culoare roșie, albă și neagră. Mărțișoarele au formă de gărgărițe din fetru pentru copii de grădiniță, bănuți, deoarece primul mărțișor a fost șnurul, apoi s-a adăugat bănuțul, apoi simbolul pasărea, motive populare. Soții Marius și Ștefania Stroe lucrează și pandantive din cupru prelucrate manual cu simboluri celtice, papioane din fetru de diverse culori, având aplicate în mijloc bănuți, potcoave, simbolul puterii, confecționate din fier prelucrat în foc
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
primul mărțișor a fost șnurul, apoi s-a adăugat bănuțul, apoi simbolul pasărea, motive populare. Soții Marius și Ștefania Stroe lucrează și pandantive din cupru prelucrate manual cu simboluri celtice, papioane din fetru de diverse culori, având aplicate în mijloc bănuți, potcoave, simbolul puterii, confecționate din fier prelucrat în foc la forjă. Moldoveanu Irinel (Moreni, județul Dâmbovița), artist plastic, sculptor, realizează mărțișoare și figurine din porțelan cu magneți, broșe, pandative. Cu multă bunovăință ne prezintă și tehnica de preparare a porțelanului
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
imaginea lui Bob Marley. Era încălțată în adidași Puma și borseta de la mijloc era neagră. Spre deosebire de Alina, ea nu obișnuia să se machieze și de aceea nu avea în borsetă decât un pachet de țigări și un portofel cu ceva bănuți în el. - Daa! Nu prea avea chef de Ani, dar nu avea cum să o evite. Privind-o îngrijorată când ajunse lângă ea, Ani o întrebă: - Ce faci aici singură? Ai pățit ceva? - Nuuu! N-am pățit nimic, dar am
PRIMA PARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353654_a_354983]
-
Galerii de ură, mierlă în răsură, Iad în loc de rai, strigă lumea VAI, i-a răspuns Vaillant gol pe Mont Alban, avantaj pe loc, răsari busuioc, ura nu te lasă, e ca o melasă, visezi herghelii, stele mii și mii, un bănuț în palmă, fie-mi moartea calmă, iaca leopardul, ochii ca smaragdul, eu încet să cad peste Galaad. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: O tristețe luată în serios / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1185, Anul IV, 30 martie 2014
O TRISTEŢE LUATĂ ÎN SERIOS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353728_a_355057]
-
dintre obiectivele turistice într-un an, ba chiar și de mai multe ori.... Și astfel reușești să faci economii substanțiale pentru că de exemplu un bilet de la „Aqvarium” sau la „Madame Tussaud”, costă 42 de lire... Abia aștept să câștig ceva bănuți și să achiziționez acel card. Doresc să încep să văd și pe dinăuntru toate obiectivele turistice... nu numai pe din afară! Dar și aici intervine răbdarea... așa că trebuie să o cultiv. Apropo de obiective, vreau neapărat să merg la un
JURNAL LONDONEZ (4) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354076_a_355405]
-
Asta e politica lor, și de ce o au nu îți explică, ci pur și simplu îți spun „that's it”... asta e și trebuie să o accepți așa cum e. În fine până la urmă am reușit, ca norocul, să schimb ultimii bănuți cu ajutorul unui amic de aici și... totul a fost ok. Dar oricum paritatea e mai bună dacă se face tranzacția în România, adică, dacă, cumpărați lire de acolo atunci când vreți să veniți aici... Altfel pierderile sunt destul de substanțiale! Și dacă
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]
-
pot să vizitez, să mă distrez, să merg la concerte, la spectacol de balet, să fac un curs, să leg prietenii, să fac shopping puțin și dacă pot, să reușesc să îmi găsesc ceva de lucru și să strang niște bănuți, bine! Dacă nu, atunci cele de mai sus menționate și go home! Am reușit să fac rost de câteva recomandări (că aici se merge foarte mult pe recomandări) și să îmi mai întocmesc niște facturi.......extrase și alte hârtii și
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]
-
pune problema că pe termen lung aceasta atitudine de „lasă-mă să te las” îl va costa scump, foarte scump. Se profită de faptul că suntem prea săraci și tocmai de aceea suntem jupuiți fără scrupule și de câtimea de bănuț strâns cu trudă pentru satisfacerea unui capriciu până la urmă. Că nu se mai citește, nu se cumpără, cu atât mai puțin lucrările unui anonimus, asta e altă căciulă. Vanitatea, orgoliul nemăsurat îngroașă punga editorilor isteți. Așadar, stimați confrați, este necesar
VIRGULA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354120_a_355449]
-
pe unduiri de note line. Simt aripi cum se întruchipează în visul meu de amintiri și iar revii, tu, amintirea mea, tu din timpuri uitate iar ochii-ncet îmi lăcrimează-ntr-un tărziu de noapte. Văd o stație, pun un bănuț și-un bărbos uitat de lume îmi cântă prin freamătul său de sunete rătăciri pe alei, de parc sau oriunde ar fi, prin neuitate melodii, care sufletu-mi zdrobește. Undeva, la o terasă, ocean de noapte, dansând iar cu amintiri
TU, ÎNCĂ, MAI EŞTI CONDOR AL AMINTIRII MELE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354569_a_355898]
-
Dar se mai găsește câte un om milos și-i dă ba o gogoașă, ba un covrig, ba o pâine. Nu... lumea nu dă bani! Mai repede-ți dă de băut! O țuică, o bere... Da' nu bani. Stânsese niște bănuți, dar s-a-nbolnăvit Nicușor... I-a luat niște mâncarea mai ca lumea să se zdrăvenească, niște doctorii... După ce i-a trecut fierbințeala, Nicușor s-a crucit când a văzut că nu-l părăsise, că l-a îngrijit și i-a luat
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Dănuț nu bea...Țuica aia, l-a tâmpit... Nici lui soră-sa nu i-a spus, pentru că știa că nu l-ar fi lăsat să plece! Dar a plecat, închipuindu-și că face un lucru bun. Voia să strângă niște bănuți, să fie și el de ajutor în casa lor... Toți erau oameni așezați, cu stare. Doar el rămăsese-n urmă. Nu-l ajutase norocul, sau mintea! Și nici vremurile! Când trebuia să-și facă un rost, venise revoluția! Schimbare mare
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
o șansă, ca să facă mari isprăvi! Nu puteau, pentru că ori nu aveau bani să înceapă o afacere pe cont propriu, ori nu știau legile și se împiedicau prin primării de escrocii care le promiteau marea cu sarea și le tocau bănuții... Nici nu voiau să audă să mai muncească ''la stat''! Statul era pentru ei dușmanul! Statul i-a jupuit de vii, ca să se îngrașe dictatorul... Statul, îi obliga să munceasă așa ca boii, ca să facă el, statul curu' mare... Aveau
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]