680 matches
-
de tot active. Ele funcționează ca o antenă, și le mai adaug altele: deasupra ochișorilor și pe obraji, fiecare fir simțind cea mai ușoară mișcare a aerului produsă de imprudentul șoarece. Și mă gândesc la ignoranța unora, care se distrează „bărbierind“ o pisică neștiind, de pildă, că și o pisică oarbă din naștere știe astfel să se orienteze fără a răsturna nimic prin casa ei. Lui Cristi i-e frică să mărturisească că, de fapt, noi simțim cu mustățile chiar biocâmpul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de suportat de cel de alături, clefăie în mâncare, plescăie, își scoate lucrarea și fără decența necesară și-o curăță - apoi problema băii, a neputințelor de a merge la toaletă, că au nevoie de pampers și curățire, altul nu se bărbierește că nu vrea, altul nu poate și devine nesuferit ca aspect fizic, altul nu se tunde ori nu vrea să se miște din pat deși ar putea, altul trebuie hrănit cu lingurița sau cu furtunul să nu se înece, altuia
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și-mi zise: Am făcut zilele acestea o experiență... Ce experiență? Îl întreb eu. M-am trezit luni de dimineață, pe la cinci, cinci și jumătate. Că, în general, dorm ușor, dorm puțin, ca toți bătrânii. M-am spălat, m-am bărbierit, am băut un ceai cu o felie de pâine de secară... și, ce crezi c-am făcut? M-am dus, am deschis larg ușa garsonierei mele, am pus la încheietura ei o clamă de prins rufe, ca să stea așa, deschisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sfia s-o ia de la cap cu minciunile. Nu-s gelos de felul meu, o știe doar, dar toate fofilelile astea și păcatele mărturisite doar pe sfert mă cam scot din sărite. Mai Întâi mi-a spus că s-a bărbierit singură și-mi era imposibil s-o cred În stare de așa ceva, cu burta aia cât un sac de șapte duble, care nici n-o lasă nici să se aplece să-și tragă chiloții pe ea. Numai după multe insistențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cât un sac de șapte duble, care nici n-o lasă nici să se aplece să-și tragă chiloții pe ea. Numai după multe insistențe a recunoscut că-i lucrarea asistentei. Se vedea că fusese o mână de artistă. Era bărbierită ca-n palmă, fără țepi și fără nici o zgârietură, iar ea o ținea una și bună că asta-i meseria roșcovanei În definitiv, doar atâtea femei apelează la ea pentru acest serviciu de rutină. Asta acolo, la spital, i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nepoților, deși Ortansa a rezistat scenariilor sale tumultoase și nu i-a cedat. Dacă nu cumva m-o fi mințit din nou, sfiindu-se să-mi mărturisească o perversiune de zece ori mai atroce decât aceea de a se lăsa bărbierită la fund și dezinfectată cu limba de asistenta aia roșcovană. Totuși n-o prea vedeam coborându-se până Într-atât Încât să strângă Între picioare bâzdâgania aia de om, și-n pofida atâtor revărsări teatrale, cică nici Restoiu n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
conducătorului de colonie... Nemții s-au retras chiar prin Șargorod? Nu, nu chiar prin Șargorod. Am văzut italieni În retragere, dar am văzut și nemți În retragere, complet dezorganizați, epuizați... Noi ne Închipuiam să vedem niște soldați germani care se bărbieresc În fiecare zi, se spală În fiecare zi... Dar ei, În condițiile din Rusia, și-au pierdut complet moralul, pentru că nu și-au Închipuit că totul cu ce erau obișnuiți ei s-a dărâmat În jurul lor. Rușii, când au venit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și Îi strângeam și Îi aruncam jos - nu știu dacă știți, păduchi. Ciorchini erau. Plus că aveam o dungă În cap, bărbierit, ca să fim, toți care eram În lagărul din Mauthausen, deosebiți. SS-istul sta de pază și, când te bărbierea, SS-istul venea și apăsa briciul și-ți crăpa capul. Câte cazuri din astea s-au Întâmplat! Și asta am avut ocazia să văd. SS-iștii erau foști criminali. Eram escortați În fiecare zi și de civili, Îmbrăcați În civil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
scandal, pentru că atunci Slovacia ținea Încă de Ungaria. Dar asta a fost situația. - Cum arăta un deținut - sau o deținută, că tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija fiecăruia. Doar o dată am fost duși la dezinfectare. Hainele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Slovacia ținea Încă de Ungaria. Dar asta a fost situația. - Cum arăta un deținut - sau o deținută, că tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija fiecăruia. Doar o dată am fost duși la dezinfectare. Hainele erau băgate În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o deținută, că tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija fiecăruia. Doar o dată am fost duși la dezinfectare. Hainele erau băgate În etuve pentru dezinfecție și atunci mi s-au pierdut hainele - am răcit și boala m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încălzea apa. Ne-au dezbrăcat În pielea goală și toți am depus toate hainele. Asta nu deodată, că nu Încăpeau - pe echipe. Și toate hainele au fost dezinfectate. După ce au trecut prin apa aia fiartă... Între timp, pe noi ne bărbiereau. Cum era bărbieritul? Dacă avem frizer? Bineînțeles, Întotdeauna se găseau doi-trei care, pentru o porție de mâncare În plus, ne bărbiereau. Ne-au dat niște lame de ras vechi, folosite și răsfolosite - s-au dat cu număr; trebuia să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
echipe. Și toate hainele au fost dezinfectate. După ce au trecut prin apa aia fiartă... Între timp, pe noi ne bărbiereau. Cum era bărbieritul? Dacă avem frizer? Bineînțeles, Întotdeauna se găseau doi-trei care, pentru o porție de mâncare În plus, ne bărbiereau. Ne-au dat niște lame de ras vechi, folosite și răsfolosite - s-au dat cu număr; trebuia să le dai Înapoi când terminai. Și, cu două bețe de lemn subțiri, cu niște sârmă, se Înjgheba un fel de aparat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
plăcere... (râde). Și mi se pare că tot atunci ne-au și tuns complet. - La cât timp se rădea? - La vreo lună și jumătate. Cam de la o lună și jumătate te tundeau sau, cel puțin, Îți făceau cărarea și te bărbiereau. Bineînțeles, la bărbierit era bătaie, moarte de om... La Început lamele alea vechi totuși mai mergeau, dar, la sfârșit, Îți dai seama, era prăpăd când terminai bărbieritul. Plus că, uneori, li se mai făcea milă - ți-am spus, aici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai ieșeau, ca să-i păzească pe ăia să nu aibă legături cu noi. Că ăia care făceau dezinfecția nu erau militari. Cred că erau francezi. Și erau câțiva din pază, care mai scoteau pe șest câte un săpun. - Cei care bărbiereau erau deținuți? - Da, erau colegi de-ai noștri. - Această operațiune de dezinfecție... - Dura o zi Întreagă. Și În ziua respectivă, mi-aduc aminte, mi-au dat de mâncare, seara ne-au dat mâncarea de prânz, dar la prânz nu ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ultimele zile ale războiului a plecat pe front ca ofițer al lui Hitler. Și Încă Într-un batalion care era trimis În prima-primissima linie, adică În fața liniei Întâi. - Ați asistat când...? - Da. Am asistat când a plecat batalionul. I-au bărbierit, i-au spălat, i-au Îmbrăcat În uniforme, i-au Încolonat, le-au dat arme și au plecat. - Și cum credeți că s-au simțit În acel moment? - Groaznic. Știau că războiul era pe sfârșite. Ei nu aveau condiția noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tuns. Așa se proceda în perioada aceea la Jilava. La o lună de zile sau mai rar aveam parte de această atenție sanitară: grija pentru om. Minerul le-a luat în primire și a întrebat dacă mai știe cineva să bărbierească sau să tundă. M-am oferit să fac acest serviciu ca să-i ușurez munca; era greu să stea cineva în picioare mai mult de o oră, din cauza slăbiciunii. Pe capacul tinetei, folosit drept scaun, doi candidați se așezau spate în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
voi fi foarte atent să nu vă ciupesc cu scula asta mizerabilă. După câteva clipe de ezitare îi veni inima la loc. O, domnule..., îți mulțumesc. Și se uita fix în ochii mei, plin de mirare. Cu atenție l-am bărbierit și l-am tuns, mângâindu-i fața ca unui copil: Așa, domnule Micescu, acum parcă sunteți un nou născut. Domnule, ai o mână de aur. Nici când eram ministru n-am simțit atâta satisfacție în timpul bărbieritului, deși aveam un frizer
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Din primul an intrase într-o școală de maiștri militari. Ne-am întâlnit după 17 ani, în închisoare. Fostul meu coleg, Micea Butunoiu, era de prin partea Bârladului. După ce ne-am instalat, doctorul mi-a cerut să tund și să bărbieresc oamenii, fiindcă de aproape o lună de zile nimeni nu se pricepuse la așa ceva. Nu am vrut, căci această funcție era rezervată turnătorilor. La insistențele lui, l-am rugat să mă lase să mă gândesc până a doua zi. Iată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
această funcție era rezervată turnătorilor. La insistențele lui, l-am rugat să mă lase să mă gândesc până a doua zi. Iată că puteam să aflu astfel care dintre cunoscuți se află în Gherla; am pus însă o condiție: voi bărbieri tot etajul, o singură dată, fără mâncare în plus și numai în prezența milițianului. Mă gândeam că așa voi feri cugetele mai slabe să nu cadă în greșeala de a mă socoti omul administrației. Am avut ocazia să văd pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îi atârna în lațe murdare, în dezordine. Era și el în lanțuri, în plus era legat cu un lanț încolăcit pe după calorifer și avea cătușe la mâini. Milițianul mi-a dat dispoziție să nu-l tund și să nu-l bărbieresc pe acesta, al doilea. Nu mă puteam dezmetici. Omul se uita cu ochi speriați la milițian. Mișcându-mă ca să-l pot vedea mai bine, omul m-a observat, a făcut niște ochi cât roata carului și a început să plângă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să-mi pot reveni. Eram biruit de icoana dragostei dintre doi suferinzi în iad. Cât de mare era Dumnezeu în sufletele acestor doi chinuiți. Atât cât lumea aceasta nu era vrednică de El! Am spus milițianului că nu-l pot bărbieri până ce nu vine doctorul Sin. Milițianul m-a băgat în celula mea și s-a dus după doctor. Domnule doctor, acolo sunt doi oameni. Pe unul mi-a interzis să-l tund. Dar, știți mai bine decât mine în ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
împreună cu el și mi se părea că ating cu mâini spurcate moaștele vii ale acestui sfânt: Dumnezeu îl punea înaintea mea ca să-mi umbrească orice mugur de îngâmfare care mi-ar fi putut miji vreodată în minte. După ce i-am bărbierit pe amândoi, i-am sărutat, le-am sărutat mâinile, lanțurile și cătușele, și-am ieșit plângând, închinându-mă. Gata?, m-a privit doctorul semnificativ. Am tras ușa și milițianul a încuiat-o fără să se mai uite înăuntru. Doctorul a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
urmărești singur cum devii un ticălos. Ești atât de departe de toate astea. Dumnezeule, ce deștept ai fost! Ești un păcătos atât de curat, Charles, fața ta e curată și netedă și roză ca a unei fete, pariez că te bărbierești o dată pe lună, și mâinile-ți sunt curate, și unghiile astea afurisite-ți sunt curate (ia te uită la ale mele!), și ai scăpat de toate, fără impozite, blestemat de liber și fără impozite. Da, da, eu trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îmbrăcase oare atât de sumar ca să mă asigure că nu e înarmat, sau ca să fie pregătit de luptă? Arăta voinic, cam prea umflat pentru pantalonii strâmți, îndesat și foarte preocupat. Părea proaspăt ras, ceea ce nu era [i cazul meu. Se bărbierise singur, în casa aceea devenită brusc pustie, și Dumnezeu știe ce gânduri i-or fi trecut prin minte în timp ce se privea în oglindă. Părul cenușiu, tuns scurt, capul lui mare, de băiețandru, umerii lați și statura scundă aminteau de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]