5,357 matches
-
risipă de catedrale mistuite-n pârjoluri reci și seara cernea ceruri de fluturi albaștri și cenușii peste pământ, în sângele ei tânăr înviau jerbe de foc, se desfundau peșteri de doruri și erupții de lumină izbucneau, răspândind-o spre cer. Bătrâna o pândea cu ochii ei stinși, răniți de îndelungată văduvie, urmărind-o când nu era cu ea, suflându-i în suflet și când nu era alături. Asta era forța și neodihna ei. Adevărul e că te-așteptam, mărturisi Cerboaica răzbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de-atâta timp! De asta... Nu știu dacă de asta, îi temperă el tirada, și glasul lui părea să spună cu totul altceva. Ei, bine, trebuie să-ți spun... voiam să-ți spun din capul locului, dar m-a inhibat bătrâna, prietenul meu, mai exact spus, fostul meu prieten, a alunecat pe un povârniș fără întoarcere. Fanatismul dintotdeauna împotriva bolșevismului l-a sudat atât de puternic de idealul lui Hitler, încât acum nu se mai poate desprinde. La Antonescu e onoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Fața îi era arsă mistuită, fruntea rece și ochii înroșiți încercând să ascundă în adâncul lor adevărul acelei nopți și neputând, convinsă că procedase cum trebuie și poate înfrunta liniștită, chiar c-un fel de demnitate, indignarea, furia și oprobriul bătrânei cu care nu mai avea nimic, pe care o înțelegea, era dispusă chiar s-o asculte și să-i dea o explicație, dar nu era obligată să-și strice sentimentul de stabilitate, de siguranță, în sfârșit, și de independență, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
oprească mașina în capătul străzii. Nu-l lăsă nici să coboare, s-o conducă, dintr-o prudență neghioabă și rușinoasă pe care nu și-o recunoștea, sau și-o recunoștea a fi rezultatul anilor de constrângere petrecuți mai mult alături de bătrână decât lângă pseudosoțul ei, cu ambițiile, ideile și pasiunile lui bizare, pe care-l înghițise războiul. Se sărutaseră scurt, jenați amândoi de lumina zilei, apăsați de conștiința că sunt pe stradă și încă pe strada ei și pot fi văzuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dragoste, ochii încețoșați de nesomn, încercănați, cu privirile duioase, mângâietoare, cu ceva nesigur în ele, ca și expresia de recunoștință și triumf a gurii lui. Asta-i dădu cel mai mare curaj să întâmpine și să înfrunte inevitabilul: întâlnirea cu bătrâna. Ca și cum ar fi fost oglinda propriei ei conștiințe. Știa că n-are sens să încerce să mintă sau să amâne discuția. Ar fi fost ca și cum ar fi încercat să se mintă pe sine sau să încerce să amâne acea hotărâre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
față, nedormită, aprigă, cu ochii arzându-i în cap și buzele strânse cu răutate și-ndărătnicie. Bună dimineața, mamă. Mă așteptai? întrebă dând glasului toată limpezimea și dulceața nepăsătoare de care era-n stare. Nu te-așteptam, fată, îi răspunse bătrâna, și nici un nor din vocea ei nu prevestea furtună. N-am avut somn și-am ieșit cum ies eu de obicei să privesc drumul. "Minte", își spuse. Mintea-i lucra febril. Trebuia să nu se lase atacată. Să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
furtună. N-am avut somn și-am ieșit cum ies eu de obicei să privesc drumul. "Minte", își spuse. Mintea-i lucra febril. Trebuia să nu se lase atacată. Să nu se lase prinsă în jocul vechi și-ncercat al bătrânei: eu mă fac că nu știu și nu-mi pasă, tu te faci că știi că știu și mă duci cu zăhărelul să-ți cad în capcană. Bătrâna se străduia să scape de rău făcându-se că închide ochii, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
atacată. Să nu se lase prinsă în jocul vechi și-ncercat al bătrânei: eu mă fac că nu știu și nu-mi pasă, tu te faci că știi că știu și mă duci cu zăhărelul să-ți cad în capcană. Bătrâna se străduia să scape de rău făcându-se că închide ochii, când, în realitate, și-i ținea larg deschiși și vedea și ce nu era de văzut. Trebuia, așadar, să-i arunce adevărul în față. Dacă eliberarea și fericirea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
când, în realitate, și-i ținea larg deschiși și vedea și ce nu era de văzut. Trebuia, așadar, să-i arunce adevărul în față. Dacă eliberarea și fericirea ei depindeau de duplicitatea aceea stabilită între ele, de bunăvoința cu care bătrâna o-mpingea s-o ia razna, de plăcerea, aproape de bucuria aceea cinică și răzbunătoare, apoi vrăjitoria înrădăcinată trebuia smulsă cu brutalitate, fără nici o prefăcătorie, și strivită. Trădare! Dacă asta se putea numi trădare ceea ce a făcut ea pe câmp, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
altceva. Așa își propusese. Așa calculase, febril, pe drum, cei câțiva zeci de pași din capul străzii unde-l rugase pe Tudor să oprească mașina și-i interzisese printr-un gest scurt să coboare s-o conducă. Limpezimea și calmul bătrânei o descumpăniră. Cum poți să-i cauți pricină unei ființe care plutește în seninătate și nu vrea ceartă? Cum să scoți ghioaga și să dai într-o ființă plăpândă și dezarmată care-ți surâde ca un înger și de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
seninătate și nu vrea ceartă? Cum să scoți ghioaga și să dai într-o ființă plăpândă și dezarmată care-ți surâde ca un înger și de-a cărei lovitură totuși știi că vei cădea nimicit? Cine seamănă vânt, culege furtună. Bătrâna semăna lumină și pace și, totuși, sub lumina și pacea aceea se simțea ca un vierme dezgolit în țărână. Nu se lăsa convertită de bunele ei intenții exprimate și nici de naivitatea și dezinteresul arătat. Știa că forța ei e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se lăsa convertită de bunele ei intenții exprimate și nici de naivitatea și dezinteresul arătat. Știa că forța ei e uriașă pentru că avea mai multă răbdare, și-n starea aceea care-i răvășea sângele, nu se mai putea măsura cu bătrâna. Știa de asemenea la fel de bine că dacă în loc să fie bătăioasă și neîndurătoare, nu i-ar păsa, ar câștiga, dar nu mai putea. Nu mă întrebi nimic? o provocă viclean, cu o furie indignată, privind-o cu ochi răi, ghemuită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
întrebi nimic? o provocă viclean, cu o furie indignată, privind-o cu ochi răi, ghemuită în ea, înfricoșată și-ngrețoșată, parcă ar fi simțit pumnii cuiva și niște gheare sfâșiindu-i carnea. Ce să te-ntreb? dădu din umeri, clipind mirată,bătrâna. Ar fi avut o satisfacție înciudată, văzând-o epuizată și rușinată, prăbușită de durere la picioarele ei, cutremurându-se din toată încheietura oaselor de silă și remușcare, gata să-i arunce, ca pe-o ciozvârtă putredă unui câine râios, batjocoritoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
arunce, ca pe-o ciozvârtă putredă unui câine râios, batjocoritoarea ei iertare, umilind-o cu superioritatea ei orgolioasă. Unde-am stat până acum, ce-am făcut? De unde vin? Nu te interesează? Nu că nu mă interesează, îi răspunse cu blândețe bătrâna, dar de ce te-aș mai întreba? Ce-ar mai putea schimba asta! Ai făcut ce-ai făcut, să-ți fie de bine. Treacă cu noaptea! Nu-i așa, că n-o să treacă. Cu-atât mai rău sau mai bine, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
noaptea! Nu-i așa, că n-o să treacă. Cu-atât mai rău sau mai bine, ce pot face eu? Să știi. De ce, draga mamii? La ce-mi folosește? Nu-mi mai spune-așa! Te rog... Bine, cum vrei, se-nvoi bătrâna și ochii ei se umeziră. Ar mai fi vrut să continue, dar simți ceva ca o șoaptă a destinului care-i leșină mișcările și-o făcea să se lase în voia întâmplării. "Ce mă fac de-acum? se-ntrebă. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
oare să fac ce vreau? Orașul ăsta, lumea asta, tot ce mi-e urât și m-a ținut pe loc! Nu pot să mă desfac întorcând spatele anilor care m-au ținut prizonieră. Nemaiputând suporta privirile moi și umede ale bătrânei, făcându-i-se silă de sine și de tortura pe care-o provoca, scoase scrisoarea împăturită a lui Tom, înmânată ei de Tudor, și i-o aruncă soacrei ca singura scuză și țipăt de acuzare. Dragă mamă, scria Tom. Aducătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Stăpân pe situație, se simțea deopotrivă stăpânul acelei fete și, cu toate că nu împărtășea drama mamei care-și jelea pe ascuns sau își blestema pe față fiul preferat, se simțea liber și deschis, prin toate fibrele ființei lui neastâmpărate, viitorului. Cum bătrâna lipsea, obosită de-a nu se putea stăpâni gata să izbucnească în hohote dinaintea lui, ceea ce nu și-ar fi iertat, Irina îi luă locul cu îngăduința doctorilor și a surorilor, devenind ea însăși un fel de soră voluntară a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acolo în adâncul gangului, îngropate în beznă. "Numai Tudor... Să nu i se întâmple ceva lui Tudor!" își spuse năpădită de groază și-o luă la fugă prin mulțimea răscolită, înfierbântată și străină. CAPITOLUL 17 După atâtea nopți de nesomn, bătrâna, moartă de oboseală, se prelinse ca un stâlp putrezit în pământ și prin somn simțea cum pământul, bun și iertător, se lipește de ea, moale ca un leagăn; o trage în jos în întunericul plin de lumini nemișcate, și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
principale: culmea răsăriteană, mai alungită, cu numeroase vârfuri de peste 2000 m, precum Coștila (2480 m), Caraiman (2248 m ), Furnica (2143 m ), Vârful cu Dor (2030 m) și culmea apuseană, mai scurtă, între Ialomița și Brăițel, cu vârfurile Doamnele (2402 m), Bătrâna (2181 m), Strunga Mare (2089 m) etc.. În partea nordică se mai desprind din Vârful Omu o serie de culmi scurte și abrupte, modelate adesea de către eroziune, sub formă de creste ascuțite: Munții Morarului și Bucșoiu în nord-est, Creasta Padina
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici, situată la 1470 m ce prezintă mușchi (Sphagnum), bumbăcăriță, rogoz și sălcii pitice. Începând
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
case ! Când eram tineri, am achiziționat într-o vreme câteva icoane pe lemn, mai mult pentru valoarea lor culturală, decât pentru valoarea lor spirituală. Soțul meu avea pe atunci muncă de teren prin satele județului și când afla de vreo bătrână care avea o icoană se ducea să întrebe dacă nu este de vânzare. Astfel am aflat un obicei străvechi folosit la noi: dacă cei care au icoane în casă și cred în ele nu au cui să le lase moștenire
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
tuturor celor ce folosesc într-un fel sau altul acea apă. și toate bătrânele pe la care a fost soțul meu l au întrebat: Crezi ? și el răspundea: Cred . și așa am adunat câteva icoane. Dar nu pe bani. Nici una din bătrâne n-a vrut bani, ci o icoană (litografie) sfințită de la Mitropolie. și cu acele icoane am aranjat un colț tradițional românesc, cu prosoape țesute, și mă lăudam cu el și-l arătam tuturor care-mi intrau în casă. Până într-
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
zilnic câte un acatist: al lui Iisus, al Maicii Domnului, al Sf.Vasile cel Mare, al sfântului al cărui nume îl purtați, iar seara spuneți o rugăciune pe care am învățat-o tot de la doamna Florentina U., preluată de la o bătrână ce avea aproape suta de ani când i-a dat-o: Doamne, eu mă culc în patul meu Ca în sânul lui Dumnezeu ! Îngerul să mă păzească ! Maica Domnului să mă ocrotească ! Înger, îngerașul meu Fii tu păzitorul meu ! și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de data asta rugăciunile mele au devenit mai intense, au plecat cu toată puterea sufletului meu. și pentru că auzisem de puterea moliftelor Sfântului Vasile cel Mare am apelat la ele, după o clipă de ezitare. Ezitare spun, pentru că știam de la bătrâne că aceste rugăciuni se fac numai dacă te știi curat, pentru că altfel se întorc asupra ta. Am calculat foarte lucid și faptul că nici eu (ca orice om) nu sunt fără greșeală, dar mi-am asumat riscul pentru că familia era
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
-și părăsească locuința. Pe tarabe, o abundență de fructe atrăgătoare. Cireșe, căpșuni, afine și alte delicatese de vară îmi fac cu ochiul, de peste tot. Nu sunt hotărâtă, dar într-un final, decid să cumpăr câte puțin din toate, de la o bătrână care, neprinzând loc în piața propriu-zisă, vinde direct din coșurile ei, așezată într-o margine. Nu negociez, fructele sunt proaspete, au un miros îmbietor, iar bătrâna îmi amintește de bunica, dusă cu mulți ani în urmă... Gata! cumpărăturile fiind făcute
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]