707 matches
-
Iancu XE "Iancu" de Hunedoara (cf. Camil Mureșan, Iancu de Hunedoara, București, 1968, pp. 183-184). Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., p. 298. Balada Trei crai a beneficiat de un studiu excelent al acestuia: „Comentarii pe urmele unui vechi cântec bătrânesc: Trei crai”, În Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., pp. 125-165, model de valorificare istoriografică a folclorului. Îndeosebi paralela Szilágyi XE "Szilágyi" Mihály (cumnatul lui Iancu XE "Iancu" de Hunedoara) - Silade Mihai, avansată de autor, mi se pare foarte convingătoare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Hunedoara, București, 1968, pp. 183-184). Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., p. 298. Balada Trei crai a beneficiat de un studiu excelent al acestuia: „Comentarii pe urmele unui vechi cântec bătrânesc: Trei crai”, În Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., pp. 125-165, model de valorificare istoriografică a folclorului. Îndeosebi paralela Szilágyi XE "Szilágyi" Mihály (cumnatul lui Iancu XE "Iancu" de Hunedoara) - Silade Mihai, avansată de autor, mi se pare foarte convingătoare. O atitudine similară, În aceeași epocă, ne relevă și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideologice deformante unor evenimente istorice, percepție pe care se vor clădi Însă ulterior componente esențiale ale imaginarului social modern românesc, mergând până la istoriografia romantică și la Eminescu. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., loc. cit. Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., ed. cit., p. 20. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., ed. cit., p. 434 (subiectul narativ nr. 62: „Sora și fratele”, În catalog la p. 104). O analiză a imaginii negative a celor două entități, prezentă În această epocă și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de copii lor. De obicei fata are de unde alege cu cine să fie. În momentul cînd a căzut baticul jos, nu alege femeia cu cine se culcă ci alege bărbatul. Femeia așteaptă să fie ‚aleasă’ de cineva. De obicei înțelepciunea bătrînească spunea că în căsătorie trebuie să intre ca fată cinstind astfel căsnicia și bărbatul cu care s-a căsătorit. În vechime dacă nu era fată în noaptea nunții, era adusă acasă cu o căruță spre bătaia de joc a satului
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
când. Se rade parmezanul și se rup frunzele de busuioc. Se taie bucățele cârnăciorii și se amestecă în orez, împreună cu jumătate din cantitatea de busuioc. Se încălzesc toate, se sărează, se piperează, și se servește cu restul de busuioc. Sarmale bătrânești cu carne de porc (rețetă din zona Butea, Iași) INGREDIENTE: * 500 grame carne de porc, * 200 grame carne de vită, * 200 grame ceapă, * două ouă, * 300 grame slănină afumată, * 1,5 kg de varză acră, * 150 grame untură, * 200 grame
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
diferite moduri. Limbajul corpului comunică în mai multe moduri sau pe mai multe canale cu redundanță simultană. Ritualuri de supunere Un limbaj al trupului umil sau slugarnic care include poziții precum aplecarea capului, îngenunchere, ghemuire, prosternare, plecăciune sau înclinare. Rostire bătrânească - Modul de a vorbi foarte tare și de a repeta sau accentua fiecare cuvânt, care este potrivit în cazul bătrânilor care nu aud bine, dar pe care mulți vârstnici îl consideră disprețuitor. Semnale de alternanță în conversație - Manifestări de limbaj
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea a părăsit lumea aceasta plină de dureri, mergând să-și întâlnească fiul prea iubit. De învățătorul și apoi de profesorul Nicolae Stoica din Cârțișoara n-am mai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în piese izolate, tufișuri, patria de pămînt nu limbaj secundar, limbaj liminar și subliminar, ne scapă, Mîrșid biserica, tăpșanul ei în jumătatea pantei, biserică penticostală pe stradă, stația Poptelec, trecut Popeni pe imobil, dubletul din politica interbelică de românizare, casa bătrînească părăsită, vopseaua de ulei cărămizie, stîlpii groși la tîrnaț, prea rotundă suma de activități din ziduri și se îngroapă înăuntru cînd să mai lase treburile, gardurile inflorescență alb-verzuie, metri de liane, nu este hamei de floră spontană, troița pe temelie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iluzia că nu-ți oferi singur serviciile, economia înșelăciune prin definiție, cît de echivalente schimburile! înserare prelungită cît să iasă din timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă și se vor mulse, halta Candreni km 117 în case bătrînești, căciula podurilor strivește pereții, una se ține, alta cu șița spartă, pîlc de vreme autonomă de muzeu, cel mai liniștit șes în muntele cel mai înfundat concepția Bucovina despre relief, e prea grasă, nu merge fără varză, pe urmă borăști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de-a lungul Prutului, pe la Crasnaleuca și pe dealurile Coțușcăi, dar satul nostru era blestemat parcă să se usuce ca prunele puse toamna la uscat. Bătrînii satului vorbeau că așa năpastă nu s-a mai întîmplat și nici în poveștile bătrînești nu s-au mai întîlnit. S-au tras clopotele în sat, iar oamenii satului s-au rugat cu ochii în lacrimi la Cel de Sus, dar blestemul nu s-a risipit. Vitele abia se tîrau, laptele a secat, porumbul avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rablă, gîfîia în josul Moravei, iar șoferul a sărit de vreo trei ori de la volan să se ascundă în șanțuri de frica avioanelor care treceau pe deasupra. Ruine și moarte presărau tot drumul ca niște mustrări tăcute, ca niște blesteme înăbușite. Casa bătrînească nu mai era decît ca o rană adîncă și tăcută. Numai ea a fost distrusă. Ceilalți au scăpat cu mici pagube și cu o spaimă nebună. Preotul a cîntat și s-a rugat cu lacrimi în ochi să înceteze urgia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860.” Imi plec fruntea și parcă aud zumzetul cobzei acompaniind cântecul lăutarului: „Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cântec bătrânesc.” Vocea Spiritului domnesc împrăștie însă starea de reverie care m-a cuprins. - Să mergem în partea dinspre amiază a bisericii, ca să citim inscripția fixată în zid: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca-Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din mult adoratele basme populare. Lumina toropită și cadrilată ce intra prin ferestre mă anunța venirea mult așteptatei seri, momentul magic al fiecărei zile, în care glasul bunicii da viață haiducilor și zmeilor spre desfătarea imaginației mele. În acea căsuță bătrânească eu am văzut întâia oară lumina zilei, după care am fost îmbrăcată cu cămașa de noapte brodată a bunicii. Ea credea în superstiția ce zice că iubire eternă va fi purtată de copil pentru cel a cărui îmbrăcăminte a purtat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
De pe malurile boroaielor începeau câmpurile oamenilor, presărate cu fel de fel de culturi de grâu, porumb, cartofi și floarea-soarelui. Eu nu făceam decât să alerg bucuroasă prin ele și să culeg buchete interminabile de flori și apoi să împodobesc casa bătrânească cu ele. Tătăneasa, piciorul cocoșului, roinița, neghina, maci, albăstrele și mai ales sânziene când se apropia 24 iunie le așezam pe la geamuri, deasupra ușii și prin toate vazele, spre groaza bunicului. Bunicile noastre spuneau că de Sânziene fetele trebuiau să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de drept și a ajuns la vremea lui un reputat «apărător la bară» în dificile procese penale. Spre crepusculul vieții, Max s-a retras la Cârța mai întâi ca contabil șef la Banca Sătească ce funcționa chiar în casa lor bătrânească, mai apoi ca contabil șef la Topitoria de in și cânepă de acolo din Cârța. Graff, mezinul clanului, gândind probabil la faptul că frații lui au rosturile lor, sa dedicat administrării averii familiei rămânând în sat să rezolve treburile gospodăriei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
deșărtăciune, cari trăiau pe sama vărului avut [...] un popor de servitori, țigani și străini, cari "jos" trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteț care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar 72. Importantă în simbolistica eminesciană, casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe părăsiți până și de numărul de telefon, păstrat în secretul lor. Nu întâmplător, mai ales la orașe s-au înmulțit farmaciile, care nu falimentează. Tradiția românească obliga fiul cel mare, dar mai ales cel mic și rămânea în casa bătrânească împreună cu mama și tata până în ultima clipă ca să le poarte de grijă, dar a cam dispărut, așa că trebuie gândit bine ce avem de făcut în societatea total îmbătrânită, dar emancipată în dauna celor care dau viață. « Vă propun ca pildă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de coseală, pentru caii care calcă Într-o parte, potcoave de țăcăneală, pentru producerea unui zgomot plăcut (În special pentru birjele din vechile orașe). Un alt tip de potcoave realizate de fierari Îl reprezintă potcoavele de gheață numite“mâțe”, potcoave “bătrânești” sau ”potcoave țigănești”, care se legau de oameni peste Încălțăminte, pentru a nu aluneca iarna pe gheață. Potcoava este simbolul fierăriei fiind un obiect indispensabil din orice gospodărie până acum cca 50 de ani, iar pe alocuri, chiar și În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fi plânsul și scrâșnirea dinților. Aromânii trăiau aproape tot timpul în nostalgia vieții păstorești. Aproape toată ziua, în afara orelor de rugăciune, în care se regăseau cu o naturalețe și simplitate pe care ar fi invidiat-o orice călugăr, cântau cântece bătrânești și păstorești. Unul sau doi cântau melodia, într-un ritm oarecum recitativ, ceilalți doi-trei țineau isonul, ca în cântările psaltice la strană. Subiectele cântecelor sunt de o cândoare neîntrecută. fața care l așteaptă pe „giani picurar” (tânărul păstor) plecat în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Suraia? În ’47-’48, cam așa a fost... Îl țin minte pe Vasile, Dumitru Morar a fost, Costică Florea. Erau în legătură cu C.A.P-ul comunist, că ei conduceau. Noi am fost 8 copii în familie, și eram în casa bătrânească în care am crescut. Atunci au venit echipele ca să te oblige să treci la colectiv, și toată lumea a sărit. Am ieșit și eu că eram mai mărișor, eram printre primii la părinți, și atunci s-a întâmplat necazul... Trebuia să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
orășel din Ardeal, Irina și Sandu aflați pe o bancă dintr-o grădină publică, asistă la o scenă între doi îndrăgostiți, fără să fie capabili să audă replicile, ca într-un film mut: “El - uscățiv, cu mustățile adunate, cu ceva bătrânesc în înfățișare. Ea - frumușică, gătită, roză, rotofeie și cu gropițe. Vorbea tot timpul, se apleca spre a nu-i da pace, făcea pe supărata, se alipea mângâioasă. El o lăsa în voie, puțin încovoiat, ca un om care are alte
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
care am întâlnit-o și într-un poem celebru Acasă mă așteaptă șobolanul însingurat își plimbă coada printre manuscrise, rememorează biografia lui J.S. Bach Fără aripi, fără împărăție eu sunt un fel de liturghie de duminică, un fel de ușă bătrânească luată cu asalt de nopțile Europei POEM SUGERAT DE MONTAIGNE Orologii exacte concepte grenade iubite exacte exasperant de exacte exact, conținutul înserării hibernale (aceeași cantitate de lebede aceeași cantitate de cătușe pe cap de locuitor) Linii de tramvai onorarii congrese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lipsă de interes pentru această problemă. Opinia publică de la noi este ipocrită. Oamenii nu sunt interesați nici de unirea cu Basarabia, nu este o problemă de interes. Cine a trădat? Țăranul plecat din Argeș la București renunță ușor la casa bătrânească, nu mai merge acolo să-și sape via, să-și îngrijească mormintele fiindcă, altfel, nu-și poate plăti întreținerea la garsoniera din Balta Albă. Avem societate civilă când bolnavii mor fără medicamente de strictă necesitate și familiile lor nu ies
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
toți. În Oaș, prenumele feminine se pronunță nearticulat. «Io-s Ileană, tu ești Mării și ea-i Floare...» Doamna Floare este o măiastră, ultima: ea împletea cel mai fain miresele din Oaș, dar acum e mai tristă ca un cântec bătrânesc. - Câte mirese ați împletit? - Cine le mai știe? Și-n Belgia am fost cu vreo 20 de ani în urmă. Le-am făcut colaci, le-am jucat colacii acolo, le-am făcut boace. Au adus un berbec și l-au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bea o ulcică, zicea „Dumnezeu să-i ierte!” și pleca. Și nu fura nimeni. Și unde au ajuns urmașii Craiului astăzi...” Toată voioșia s-a topit și oamenii au mâncat apoi în tăcere din bunătățile primarului. „Are și el casă bătrânească aici în sat și mai vine uneori pe-aici, îmi explică Ion Irimia. I-a furat Cataroi tot, până și lingurile și i le-a dat la fier vechi. I-a băut și oțetul de după sobă, după care și-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]