943 matches
-
cu lăcomie, ca să zicem astfel, extrăgând una dintre cele mai tari arome poetice din câte cunosc în simbolismul nostru; aș spune chiar că filtrează esența cea mai concentrată, amestec de fetid și mosc, de durere și plăcere, indistinct îngemănate. Eul bacovian răsucește un tragic, un obsedant scâncet, suferința se clatină într-o semisomnolență în care instinctul vital alterat posedă nu știu ce încordată luciditate; materia în dezagregare are un fel de conștiință de sine, vizibilă în însuși propriul ei proces de dezatomizare; ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
nu știu ce încordată luciditate; materia în dezagregare are un fel de conștiință de sine, vizibilă în însuși propriul ei proces de dezatomizare; ea umple toată conștiința reflexivă a poetului, manifestată printr-o atentă notație. Oricâtă simplitate și stângăcie verbală dovedește lirica bacoviană, acestea sunt și semnele neîndoioase ale lucidității lui artistice; conștiința umană se prăbușește în reacții fiziologice, dizlocate, fără nici o putință de se ridica pe un plan egal sau analog, dar numai o inteligență artistică o poate surprinde în înseși confuzele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
112-126; Gáldi Lászlo, Fonosimbolismul rimelor în „Nocturnele” lui Bacovia, LR, 1969, 2; Mihail Petroveanu, Bacovia, București, 1969; Liviu Chiscop, George Bacovia (1881-1957). Bibliografie, Bacău, 1970; Doinaș, Diogene, 42-52; Micu, Început, 448-468; Popa, Modele, 120-132; Ulici, Recurs, 69-79; Mircea Anghelescu, Satanismul bacovian, RITL, 1972, 2; Barbu Cioculescu, Dualitatea râs-plâns în poezia lui George Bacovia, RITL, 1972, 2; Doinaș, Poezie, 71-73; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau destin, București, 1972; Emil Manu, Introducere în cromatica lui Bacovia, RITL, 1972, 2; Mihai Vornicu, Masca poetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Daniel Dimitriu, Bacovia, București, 1981; Iorgulescu, Ceara, 83-86; Manu, Sensuri, 64-69; Raicu, Calea de acces, 5-46; Săndulescu, Portrete, 198-203; Marcea, Concordanțe, 257-261; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 22-36; Zaciu, Viaticum, 234-251; Ciopraga, Propilee, 54-66; Alexandra Indrieș, Alternative bacoviene, București, 1984; Scarlat, Ist. poeziei, II, 303-334; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 268-269; Moraru, Ceremonia, 7-34; Pop, Jocul, 29-41; Sorescu, Ușor cu pianul, 361-362; Nicolae Manolescu, Despre poezie, București, 1987, 204-206
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, 1989, 271-282; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, 1989, 84-86; Fanache, Vârstele poeziei, 135-182; Radu Petrescu, G. Bacovia, VR, 1991, 9, 10; Negoițescu, Ist. lit., I, 267-270; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995; Ioan Milea, Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995, 7-87; Pop, Recapitulări, 12-21; Popa, Estuar, 64-71; Ion Deaconescu, George Bacovia sau Monologul pe mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995; Ioan Milea, Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995, 7-87; Pop, Recapitulări, 12-21; Popa, Estuar, 64-71; Ion Deaconescu, George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, Iași, 1996; Lucian Tamaris, Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică, București, 1997; Daniel Dimitriu, Bacovia după Bacovia, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Bacovia. Biobliografie, Bacău, 2001; Ion Bogdan Lefter, Bacovia - un model de tranziție, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1133-1134; Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia, București, 2001; Andrei Iustin Hossu, Cuvinte despre Bacovia sau Revelațiile unui veac, SUA, 2001; Theodor Codreanu, Complexul bacovian, Iași, 2002; V. Fanache, Bacovia în 10 poeme, Cluj-Napoca, 2002. E.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
moto din Mateiu I. Caragiale) cu volumul Țara de lut sau Scrisorile blândului și însinguratului Sergiu Adam către mult prea iubita lui soață, Doamna Otilia, apărut în 1971. Sunt aici versuri sensibile, evocări serafizate de ruralism pictural, dar cu filiație bacoviană („ninge pe vechi catedrale”,/ „soarele curge peste vârfuri de plopi”) și nu fără ceva urme din linia Nicolae Labiș - Ioan Alexandru („Oh, lerui-ler, într-o noapte ca asta/ când stelele umblă buimace pe jos/ fratele meu a trecut sub zăpezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
pământ și în cer/ îmi aduc aminte copilăria:/ lumină de ceară pe dealuri,/ flori prăfuite la marginea drumului.../ Lumea e totuși frumoasă,/ pururi aș sta s-o contemplu.” În Peisaj cu prințesă (1987), volum care valorifică mai apăsat sursele poeziei bacoviene, degradarea coloristică a imaginilor oferă subiectului liric prilejul să se contextualizeze într-un spațiu al fantasmelor neliniștii, al sentimentelor neprecizate, al tulburărilor mărunte. Sunt percepute cu precădere secvențe ale unor peisaje de toamnă, anotimpul având calitatea convenabilă de a face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
îl are și inițiativa revistei de a relua, în serial, o parte dintre articolele lui Mircea Eliade din Oceanografie și de a publica pentru prima dată fragmente din eseul Filosofia nuanțelor al lui Petre Țuțea, ca și cele câteva „divagări” bacoviene inedite, pe care fiul poetului, Gabriel Bacovia, le-a oferit revistei. De asemenea, se cuvine a fi menționate paginile comemorative dedicate lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale și Nichita Stănescu, traducerile din literatura și filosofia universală (de exemplu, Rimbaud, Rubén Darío
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
colegii săi de generație, poetul s-a văzut în fața unei duble îndatoriri: să reînnoade cu o tradiție literară brutal și nemeritat întreruptă și să denunțe, cu mijloace poetice, pseudopoezia anilor ’50. De aceea, monotonia, câtă există, trebuie privită în sens bacovian, adică superior, iar preocuparea pentru estetizarea expresiei - înțeleasă ca o reacție la dezinteresul arătat în această privință de versificatorii de rând ai epocii. Impresia că după 1970 lirica sa s-ar fi schimbat simțitor este numai parțial întemeiată. Într-adevăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
și epitafe, București, 1931; Draperii negre, București, 1932; Caietul cu simfonii, București, 1935; Cântece din sat, pref. Pan. M. Vizirescu, București, 1941. Repere bibliografice: Boz, Cartea, 17-180; Metzulescu, Literile, I, 24-28; Firan, Profiluri, 148-150; N. Theodorescu, G. Șt. Cazacu, un bacovian uitat, R, 1984, 4; Nae Antonescu, G. Șt. Cazacu, PSS, 1999, 9-11. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
În eseul din 1963 „New Modes of Man’s Relationship to Man”33, Huebner, de pe poziții existențialiste și neoumaniste, evidențiase numeroasele și gravele insatisfacții pe care le provoacă, în practica școlară, celor implicați curriculumul tradițional. (Era un fel de imagine bacoviană a liceului „cimitir al tinereții”.) Concluzionase că depășirea acestei atmosfere cazone nu era posibilă decât într-un singur fel: făcându-l pe educator conștient de propriile limite, restrângând patternurile parentale și modificând limbajul pedagogic „clasic” în direcția promovării valorilor umane
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din 2000). Debutează editorial în 2000, cu volumul Poezii. Încă din prima carte, lirica scrisă de P. are câteva caracteristici păstrate și ulterior: concizia expresiei, spontaneitatea stilului, conferite de simplitatea cuvintelor. Poeta realizează o confesiune lirică în versuri cu accente bacoviene, vizibile mai ales în componenta temperamentală. Versul e străbătut de tensiune lirică, rezultat al cultivării unei tematici bazate pe stări precum tristețea și nostalgia și al îmbinării dramatismului cu delicatețea: „Pretutindeni melancolie, / întuneric și umbre, / umbre și dragoste latentă,// Pretutindeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
unui spirit modern, trecut prin filieră romantică și simbolistă. Poetul va ține, de altfel, să-și sublinieze, și încă apăsat, condiția de solitar elegiac, atins de răul lumii și al veacului, și atunci gesticulația sa lirică o amintește pe cea bacoviană. Acest romantic întârziat nu-și găsește, însă, decât rareori, și doar fragmentar, expresia pe măsură. Prea mult subminate de un verbiaj abstract, versurile lui riscă să cadă, nu o dată, în platitudini confortabile, clamate, însă, cu sentimentul descoperirii cine știe cărei adânci filosofii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
petrecuți la Paris, frecventează chiar mediile rebelilor literari aflați în plină confruntare „doctrinară”. Modernist nu este însă primul său volum decât în măsura în care simbolismul nu poate fi asimilat tradiției. O bună parte din piesele reunite în Aur sterp reconstituie o atmosferă bacoviană - decoruri dezolante, stări de vagă tristețe. Litaniile marelui deprimat sunt înlocuite însă de cadențe mai iuți, tonul devine mai ironic: „De-acum se lasă iarăși pâclă deasă/ Și ca o babă-n haine de mireasă,/ Cu trena lungă încâlcită-n
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
publicația înregistrează o sensibilă scădere, pierzând din substanță și din colaboratori. Eugen Ionescu debutează în numărul 1/1927 cu poezia Copilul și clopotele, o sinestezie simbolistă de tip macedonskian, urmată de Crinii și de Copacii, un poem de explicită filiație bacoviană, Bujorii albi, un rondel macedonskian, precum și de o Elegie dedicată lui Horia Roman. Poezie de factură simbolistă scriu Horia Roman, Ion Călifar, Alfred Moșoiu, poeme clasice (îndeosebi pasteluri) - C. Fântâneru, Al. Popescu, Mihail Steriade, iar poezie tradiționalistă - C.I. Vâlceanu, Atanasie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
urmat de Poezii (1911), Himera (1914), Cireșul înflorit (1916). A murit foarte tânăr, de tuberculoză. În poezia lui O. se identifică tatonările specifice unui moment de trecere de la tradiționalism la un așa-zis modernism ponderat, rezonanțe eminesciene, macedonskiene și, posibil, bacoviene întâlnindu-se într-o creație poetică abundentă, specifică vârstei adolescentine, dar cu mari inegalități valorice. Astfel, în prima carte se întâlnesc felurite motive literare: țara cu palmieri și trandafiri, cu gazele și flori de lotus, care este țara imaginară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
relatare, din 1942, este iscălită de Cornel Regman, alta, din 1944, îi aparține lui I. D. Sîrbu), informații despre lecturile de aici ale lui Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, I. Negoițescu ș.a. Literatura este reprezentată de poeziile lui Ion Oană (Iarnă bacoviană), Virgil Nistor (Corabia răpită), Ioanichie Olteanu (Sere), Ion Cutova (Cerc vicios), Ștefan Aug. Doinaș (Poem), Al. T. Țion (Sfârșitul luminii), T. Murășanu, Ioan Popa, N. Pârvu ș.a. În 1944, sub semnătura D. Vatamanu, se înregistrează și câteva versuri de început
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
altele compun tablouri vii ale unor evenimente fundamentale, evocând mai cu seamă rezistența și permanența spiritului moldav. Tradiția, natura și sentimentul creștin al românismului sunt motive constante, care atestă din ce în ce mai limpede un poet format, un bun tehnician al versului. Influențe bacoviene și argheziene continuă să se regăsească nu numai la nivelul motivelor (spleenul, oboseala, moartea), ci și în imagini, în construcții sintactice, în versificație. Poezia socială este și ea frecventată cu perseverență, avându-și, desigur, punctul de plecare în condiția socială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
Poemul oglinzilor, în care însă alunecarea spre expozitiv parnasian și declamație erodează efectul. Aceeași propensiune e vizibilă și în ciclurile „vitrinelor”, din Altare nouă, și al „străzilor”, din Fericirea celorlalți, în care mai apar motivul orașului provincial, câteodată în note bacoviene, și accente de satiră socială. Prezent și în aceste cicluri, eroticul, în registrul grațiozității ori al unei inefabile intimități, concurează, în volumul Lauda vieții, o robustă bucurie de a trăi, ce-și găsește expresia într-o suită de tablouri agreste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
a fost destul de bine; aș fi mai atent la explicațiile profesoarei; voi accepta și ideile celorlalți. POSTERUL Modalitate de interpretare a unui text liric - Plumb de George Bacovia Ora I: lectura selectivă de texte și prezentare generală a universului poetic bacovian Ora a II-a: lectura textului Plumb, discuție preliminară se împarte clasa în grupe de lucru se cere dezbaterea în cadrul grupei de lucru a problematicii textului: cuvinte cheie, titlu, planuri, mesaj, compoziție etc. se realizează schița viitorului poster care ilustrează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
vorbi de realism în poezie. Laconismul, exprimarea mereu fracturată, precum și abundența plumburiului, a negrului, au făcut să se vorbească despre bacovianismul poetei, o filiație literară pe care ea și-o asumă explicit. Într-o poezie, Florența Albu preia celebra sintagmă bacoviană a „golului istoric“, dezvoltând-o în sensul unei străvezii trimiteri la climatul epocii totalitare: Să nu faci nimic să nu faci decât să te uiți în golul istoric să faci istorie privind în gol ascultând aclamațiile ovațiile Golului - Gol. În
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ale geometriei. Atunci am înțeles că există o poezie a matematicii, după cum, studentă fiind, am descoperit cu încântare similitudini uimitoare între geometrie și poezie. Prima întâlnire se pierde în negura vremilor... Într un miez de septembrie invadat de un galben bacovian, am găsit în curtea școlii de cartier copiii perfect aliniați pentru festivitatea de deschidere a noului an școlar... Nici un zvon de glasuri, râsete sau șoapte... Doar adierea vântului prin frunzișul salcâmilor copleșiți de atâta risipă de culoare. Se zvonise că
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]