2,242 matches
-
cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice, costobocii, adică uriașii din biblie, mergeau la fix cu balaurii. Cert este că știrea a rezistat aproape o săptămână, iar domnul învățător a adăugat, din colaborări, la dieta zilnică și un mic.***Mizil... Universitatea Axis Mundi, parte integrantă a concernului local (din motive de deontologie nu putem divulga numele) care
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
veniți fără nici o înștiințare prealabilă erau de fapt agenți acoperiți ai poliției economice, îi primi cu toate onorurile, îi cază la căminul cultural și dădu semnalele de rigoare în teritoriu. Hai, să fim serioși! Cine poate să creadă gogoașa cu balaurul?Asistenții, convinși că au murit și sunt în rai deoarece mâncau de trei ori pe zi iar oamenii stăteau de vorbă cu ei numindu-i respectuos: „don prefesur”, intrară într-o febră a cercetării și, într-adevăr, peste cam o
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
aer prosper. Spre surprinderea tuturor acelora care știu cum sunt plătiți asistenții...Despre bietul șarpe boa de nisip, un fel de relicvă vie, nu mai știe nimeni nimic, dar nici nu este cazul să ne intereseze. Oricum, în Cochirleanca legenda balaurului se transmite deja pe cale orală către nepoți. Și când te gândești că, peste sute de ani, oamenii de știință vor afirma că și această legendă, la fel cu toate celelalte sunt doar născocirile unor bețivani leneși de la sat. Rușine! Referință
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
transmite deja pe cale orală către nepoți. Și când te gândești că, peste sute de ani, oamenii de știință vor afirma că și această legendă, la fel cu toate celelalte sunt doar născocirile unor bețivani leneși de la sat. Rușine! Referință Bibliografică: BALAURUL DIN COCHIRLEANCA / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364, Anul IV, 25 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
asupra cuvintelor, totuși nu le-am putut afla sensul, așa că am plecat din chilia mea, trebuind să plec la lavra Turnurilor, la avva Teofil, și să-l întreb pe el. Când am ajuns in pustiu, aproape de lavra Calamon, văd un balaur foarte mare coborandu-se din munte spre Calamon. Și era atât de mare încât găurea pământul pe unde trecea. Și m-am văzut pe neașteptate, trecut nevătămat prin urma lăsată de el. Am cunoscut, povestește bătrânul, ca diavolul a vrut
LIVADA DUHOVNICEASCA (14) de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352628_a_353957]
-
părul alb că ghioceii Și glasul de privighetoare, Iti strângi în brațe nepoțeii, Iar vorba-ți este alinare. Cand se întuneca afară, Cănd luna iese pe coline, Ne spui în fiecare seară Povești cu Feti Frumoși și zâne. Tu pe balauri îi alungi, Cu matură de dupa ușa, Pe zmeii cu fusul îi împungi, Pe Baba-Cloanța--- rea mătușa... În visul nostru zână ești, Cu părul alb că de zăpadă Și toate tu le potrivești, Le scoți frumos că dintr-o lada. Sipetul
BUNICA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353682_a_355011]
-
Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor a dispărut
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
cuvintelor! Străinul răsfoiește cartea și citește câteva versuri: Degetele din apele întinse separă oamenii să-i unească dizolvă hotarele în desene care plutesc luminile se joacă copca de ozon își mută lăcașul în sfere calde în povești cu zmei și balauri zâne albe din zăpezi cenușii cioplitori în lemne și trupuri vii urși în hibernare translucidă peste toate - degete în renaștere lebede decupate din ape magie, soare, zăcământ pierdut rezumatul pădurii țesută din ramuri joc de urme în jurnale simțuri care
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
înflorată, un gând mărunt poate fi grădinar pentru întreaga lume, cine ar putea reteza norii? Profesorul luă o afină între dinți și o strivi încet, auzeam geamătul mic al boabei, apoi eliberarea din chinga circulară, sângele ei de pui de balaur, năvălind printre dinții puternici ai profesorului, un fulger lovi conform celor spuse un vârf uscat de copac și focul ne lumină ca pe niște vase vechi de aramă. Înainte de a muri sau de a pleca definitv de la catedră, sufletul se
APOTEOZA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357510_a_358839]
-
trupească ci spre folositoare zăbavă dăruită sufletului. Musafirii părintelui veneau de la un alt loc de aducere aminte, de la Stejarul lui Andriuță, arborele care, după vreo cinci veacuri de înfruntare a stihiilor cerului, tocmai fusese doborât în ultima sa bătălie cu “balaurul” văzduhului. Basarabeanul venise cu stejărei din rădăcina altui bătrân vegetal, încă în viață peste Prut, ca să ducă mai departe, pe locurile strămoșilor din care el se trage, ștafeta timpurilor românești. Și în atmosfera aceasta plină de melancolia istoriei, vitregită însă
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
să zbiere Credință se-mbata cu jar de minciună Speranța se pierde printre pași de arsură. Luminile cad în dizgrația lunii Si-ntuneca toate privirile lumii Spinii-n coroană țin loc de lauri Trupuri de prunci stau în colți de balauri. Referință Bibliografica: Întunericul luminii / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 539, Anul ÎI, 22 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Angheluță Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
INTUNERICUL LUMINII de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358337_a_359666]
-
la proră- Cântarea mărilor sonoră, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Mă socotesc argonautul Reactualizând trecutul, Să caut lâna legendară, Nici o speranță nu dispară! În juru-mi stavili și ispite, Când mai suave și șoptite, Când amenințător balaur; Poate-oi găsi lâna de aur! Barcazul meu e lup-de-mare, Albit de vânturi și de soare, Iar pe copastii - cicatrice Ca lovituri de lănci și bice. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Argonaut / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ARGONAUT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358005_a_359334]
-
deși își cunoștea bine mejdina, cureaua lui de pământ, cuprinsă din prun până-n prun . Printre plantații de pomi și tufișuri Soarele își deschide ochiul roșu în față . Nea Titi trage vârtos și vede cum pălește iarba verde sub coasă . Ca balauri uriași rămân poloagele în urmă . Vântul le țeseală pe coamă și viața, pe-ndelete, le-o curmă . Soarele coboară, se duce-n apus . Se iscă o boare din nu știu ce și cum și-mprăștie-n altarele ierbii miresmele florii de fân . Ion
LA COASĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358042_a_359371]
-
ieșeau din șorțul ars, purtat direct pe pielea goală, fierarul, aflat în semiobscuritatea clădirii, cu pereții afumați, agita un burduf mare, ce se strângea și se desfăcea asemenea unui acordeon, umflându-l și dezumflându-l, de parcă prinsese de ceafă un balaur ce scotea flăcări pe gură și acum se chinuia să-l omoare. N-am să uit niciodată după-amiaza aceea. Însoțit de tatăl meu, părăsisem curtea colhozului printr-o gaură făcută-n gardul de ciment cu care aceasta era împrejmuită, tăind
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
și în care îmi aveam și eu locul meu de visare. E același cer. Cerul copilăriei, săgetat de păsări mioape care abia își mai mențin echilibrul. Crengi uscate, în forme din cele mai stranii, atârnă de copaci, închipuind vrăjitori, pitici, balauri și zmei. Ba chiar și Muma Pădurii. Pot să-mi imaginez orice. Doar închipuirea e gratuită. Stau așa mult și bine, mă încarc de ozon, mă golesc de sine. Ce binefacere. Am uitat de toate ofensele. Doar manelele unui grup
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
dar corzile-i s-au rupt și sufletul mi-au sfâșiat cu ură. C-un scut crăpat, cu găuri, o ruginită-armură și-o sabie tocită vreau să lupt? Viteazul din poveste am fost cândva, demult. Fugea când mă vedea orice balaur. Azi mi se face frică atunci când zboară-un graur, iar fâlfâirea-îmi pare un tumult. Cu trup slăbit de vreme, cu ochii tot mai stinși mai am tupeul să visez victorii !... Doamne, cum râd de mine posibilele glorii ca de cel
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357715_a_359044]
-
campania electorală! Nu uitați adevărata voastră misiune! Să oferiți informații corecte pentru toți cetățenii comunității, pe care îi serviți fără nicio discriminare! Implicați-vă! Nu întâmplător în această zi se sărbătorește de ziua Sf. Gheorghe! A celui care a ucis balaurul necunoașterii. La Mulți Ani! Sergiu GĂBUREAC București bibliotecar (p) 23 Aprilie 2015 Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - 23 APRILIE - ZIUA BIBLIOTECARULUI ROMÂN / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
23 APRILIE – ZIUA BIBLIOTECARULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357754_a_359083]
-
visele ucise, Vulturi lacomi îți dau roată. La mulți ani țară de basme, Azi cu feți-frumoși bolnavi Și cu zâne în marasme Ce se vând în lume sclavi! La mulți ani țară de aur, Azi cu aurul furat De ferocele balaur Al săracului bogat...! La mulți ani țară de doliu, Azi din Tricoloru-ți fă-ți, Peste patru zări, lințoliu, Milioane de bucăți...! La mulți ani icoană sfântă Azi zvârlită la gunoi, Jalea ta mă înspăimântă, Ca după un lung război...! La
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]
-
nesemnificativ raportată la fascinația indescriptibilă a unității primordiale sempiterne. Perimetrul societar complet desacralizant al postmodernității poate fi asemuit fără rezerve azi cu un fel de Nifellheim mitic, „ținut al umbrelor și al cețurilor” la nordici, unde își are sălașul hidosul balaur Nidhögg, fiara cu „fălci veninoase” care iese mereu din apa urât mirositoare a Hvergelmer-ului spre a pocni cu ură peste față și suflet rădăcina marelui arbore legendar al lumii - Yggdrasil. Omenirea începutului de secol XXI nu dispune în cadrul strategiei sale
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
visele ucise, Vulturi lacomi îți dau roată. La mulți ani țară de basme Azi cu feți-frumoși bolnavi Și cu zâne în marasme Ce se vând în lume sclavi. La mulți ani țară de aur, Azi cu aurul furat De ferocele balaur Al săracului bogat... La mulți ani țară de doliu, Azi din tricoloru-ți fă-ți Peste patru zări lințoliu, Milioane de bucăți... La mulți ani icoană sfântă Azi zvârlită la gunoi, Jalea ta mă înspăimântă, Ca după un lung război... La
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359393_a_360722]
-
și teama urieșească de întuneric. Și de liniște. Liniștea aceea amenințătoare, cuibărită vrăjmaș între umerii beznei. Și insomnii sfidătoare, răsucindu-se printre metusalemice nopți de iarnă. Iar uneori, evadarea, ocrotită de lumina îndoielnică a lumânării sau exotică a unei lanterne. Balaurilor nopții le secau puterile la prima atingere a cernelii cuibărite în sălașurile hârtiei și cădeau răpuși de bulgării de cuvinte contopite. Tăcerea era îngenuncheată de chiotele semnelor acelea leneș înșiruite. Iar la aprinderea festivă a policandrelor știute și ascunse, înfloreau
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
dar cu o dublă-față: una a ”fiarei care se ridică din mare să facă război cu sfinții”, și a doua față a ”fiarei care se ridică din pământ, cu două coarne ca ale unui miel și care vorbește ca un balaur”, spune cartea sfântă. ”Aici e înțelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei, căci este număr de om. Și numărul ei este: șase sute șaizeci și șase”, mai spune cartea sfântă. (Biblia, Apocalipsa lui Isus Hristos, Capitolul 13, Versetul 18) Mă îndoiesc
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
valabil de 60 de ani până azi, 2014. Căci comunismul nu a căzut în acești ani, ci doar și-a arătat fața nevăzută a “fiarei”, una mai sălbatică și mai agresivă, sub forma capitalismului marxist, nihilist și vulgar:” Femeia și balaurul”, spune cartea sfântă. NEGOCIERI “În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învălutiă în soare, cu luna sub picioare și cu o cunună de douăsprezece stele pe cap”. (Apocalipsa lui Isus Hristos, cap.12;1) Cele douăsprezece stele de pe
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SENECTUTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ai rămas copil, copile Într-o lume de balauri Cu nebuni care cresc grauri Însă n-au grăunțe. Și le Mai cultivă clandestin Printre semne pe hârtie Într-o secetă târzie Coborâtă pe destin Ai rămas copil, copile Ca un cer ascuns de rouă Și din părțile-amândouă Mișună-mprejur
SENECTUTE de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360542_a_361871]
-
dinafară, și viermele cel neadormit, și plângerea, și scrâșnirea dinților, și veșnica rușine înaintea întregii făpturi, a celei de sus și a celei de jos. Vai nouă, că înțepăturile muștelor, ale țânțarilor și ale albinelor nu le răbdăm, dar de balaurul care ne mușcă în fiecare zi, care ca într-o sorbire ne înghite pe noi, și care ne străpunge peste tot cu boldurile veninoase ale morții, nu ne îngrijim deloc și nici a fugi de dânsul nu voim. Cum, dar
CUM SĂ NE FERIM DE PĂCAT? de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360632_a_361961]