KorAP: Find »[drukola/base=balenă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...120 >

2,980 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

de o iarbă care, în zilele cu vînt, își sparge de ele talazurile verzi. De asemenea, în regiunile muntoase, unde călătorul e veșnic împresurat de amfiteatre înalte, poți zări ici-colo, în treacăt, din vreun unghi prielnic, cîte un profil de balenă decupat în crestele unduitoare. Dar trebuie să fii tu însuți un adevărat vînător de balene, pentru a vedea aceste priveliști; iar dacă vrei să te întorci la ele, trebuie să-ți notezi exact latitudinea și longitudinea locului din care le-

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
asemenea, în regiunile muntoase, unde călătorul e veșnic împresurat de amfiteatre înalte, poți zări ici-colo, în treacăt, din vreun unghi prielnic, cîte un profil de balenă decupat în crestele unduitoare. Dar trebuie să fii tu însuți un adevărat vînător de balene, pentru a vedea aceste priveliști; iar dacă vrei să te întorci la ele, trebuie să-ți notezi exact latitudinea și longitudinea locului din care le-ai zărit prima oară, altminteri poți căuta mult și bine, fără să descoperi locul; cam

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
întîmplat și cu insulele Solomon, care-au rămas necunoscute, deși nobilul Mendana le-a străbătut cîndva, iar bătrînul Figuera le-a descris în cronica lui. în sfîrșit, cel ce se pasionează de acest subiect va vedea negreșit pe bolta înstelată balene urmărite de ambarcațiuni, așa cum noroadele din Orient, nutrite îndelung cu gînduri războinice, vedeau în nori niște oști încleștate în lupte. Tot astfel, am căutat eu Leviatanul pe cerul de la miazănoapte, în jurul Polului, printre miile de stele rotitoare și strălucitoare, ce

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
alăturat celor care urmăreau steaua Cetus, aflată hăt-departe, dincolo de constelația Hidrei și de cea a Peștelui-zburător. Cu o ancoră de fregată în loc de zăbală și ca niște vîrfuri de harpon în chip de pinteni, aș fi vrut să pot încăleca pe balena aceea și să mă avînt în cele mai înalte ceruri, ca să văd dacă fabuloasele lor lumi își au sau nu tabăra cu nenumărate corturi dincolo de raza privirii mele muritoare! Capitolul LVII BRIT îndreptîndu-ne spre nord-est de insulele Crozeti, am dat

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lumi își au sau nu tabăra cu nenumărate corturi dincolo de raza privirii mele muritoare! Capitolul LVII BRIT îndreptîndu-ne spre nord-est de insulele Crozeti, am dat peste întinse pășuni de „brit“, această materie gălbuie și fină, cu care se hrănesc îndeobște „balenele normale“. Ea se tălăzuia în jurul nostru, pe o întindere de multe leghe, încît aveam impresia că navigam prin nesfîrșite lanuri de grîu auriu, pîrguit. în cea de-a doua zi, am zărit numeroase balene care, simțindu-se la adăpost de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fină, cu care se hrănesc îndeobște „balenele normale“. Ea se tălăzuia în jurul nostru, pe o întindere de multe leghe, încît aveam impresia că navigam prin nesfîrșite lanuri de grîu auriu, pîrguit. în cea de-a doua zi, am zărit numeroase balene care, simțindu-se la adăpost de atacurile unei baleniere ca Pequod, interesată doar de cașaloți, înotau leneșe, cu botul căscat, prin pajiștea de „brit“: lipindu-se de franjurile acelor uimitoare perdele venețiene care le atîrnau între fălci, „britul“ era separat

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
persan care-și asasina oaspeții în propria-i casă; ea nu cruță nici măcar creaturile cărora le-a dat viață. întocmai ca o tigroaică ce-și sfîrtecă, în junglă, puii, marea le izbește de stînci pînă și pe cele mai puternice balene, lăsîndu-le acolo alături de epavele navelor sfărîmate. Ea nu cunoaște mila și nu se supune nici unei puteri, în afara celei pe care o are ea însăși. Gîfîind și fornăind ca un armăsar zălud care și-a pierdut călărețul în luptă, oceanul fără

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
desprinde din bolta azurie, strălucind în fața corabiei noastre ca un uriaș bulgăre de zăpadă tocmai atunci rostogolit de pe munți. După ce străluci astfel o clipă, se scufundă încet, apoi se ridică din nou, sclipind în tăcere. Nu părea să fie o balenă, dar Daggoo se întreba totuși: „ Ă N-o fi Moby Dick?“. Fantoma se scufundă iarăși, dar cînd apăru din nou, negrul scoase un strigăt ascuțit ca un stilet, ce-i făcu să tresară pe mateloții toropiți de somn: Ă Uite

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Dick?“. Fantoma se scufundă iarăși, dar cînd apăru din nou, negrul scoase un strigăt ascuțit ca un stilet, ce-i făcu să tresară pe mateloții toropiți de somn: Ă Uite-o, uite-o acolo! Uite-o, chiar în fața noastră! E Balena Albă, e Balena Albă! La auzul acestui strigăt, marinarii dădură buzna spre vergi, așa cum albinele se reped spre ramuri, în perioada cînd roiesc. Cu capul descoperit sub soarele fierbinte, Ahab stătea în picioare pe bompres, cu o mînă la spate

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
scufundă iarăși, dar cînd apăru din nou, negrul scoase un strigăt ascuțit ca un stilet, ce-i făcu să tresară pe mateloții toropiți de somn: Ă Uite-o, uite-o acolo! Uite-o, chiar în fața noastră! E Balena Albă, e Balena Albă! La auzul acestui strigăt, marinarii dădură buzna spre vergi, așa cum albinele se reped spre ramuri, în perioada cînd roiesc. Cu capul descoperit sub soarele fierbinte, Ahab stătea în picioare pe bompres, cu o mînă la spate, gata să-i

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-i poruncească prin semne timonierului în timp ce privea nerăbdător în direcția arătată de brațul nemișcat întins de Daggoo. Fie că, tulburat de jetul solitar întrezărit în răstimpuri, Ahab ajunsese să asocieze ideea de calm și de liniște cu prima apariție a balenei pe care-o urmărea, fie că era altceva la mijloc, nerăbdarea îl dădu oricum de gol, căci în clipa cînd zări movila aceea albă, el porunci, cu un glas ațîțat, să fie coborîte ambarcațiunile. Cele patru ambarcațiuni, cu a lui

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Deși toți spun că e cea mai mare vietate a oceanului, foarte puțini au o idee precisă despre adevărata ei natură sau măcar despre înfățișarea ei; sînt încredințați, totuși, că e singura hrană a cașalotului, căci, dacă celelalte specii de balene își găsesc merindea la suprafața apei și pot fi văzute cu ochiul liber în momentul cînd se hrănesc, cașalotul își află hrana în zonele misterioase din adînc, încît numai prin deducție se poate afirma în ce anume constă aceasta. Cîteodată

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
al tribului lor. Capitolul LIX SAULA Pentru a face mai ușor de înțeles scena de vînătoare pe care o voi zugrăvi în curînd, precum și scenele asemănătoare înfățișate în alte capitole, voi vorbi aici despre magica și uneori groaznica saulă pentru balene. Saula folosită inițial de vînătorii de balene era făcută din cea mai bună cînepă, stropită ușor cu catran, nu impregnată, ca parîmele obișnuite; căci îndeobște catranul face cînepa mai mlădioasă în mîinile frînghierului și însăși parîma astfel obținută devine mai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
a face mai ușor de înțeles scena de vînătoare pe care o voi zugrăvi în curînd, precum și scenele asemănătoare înfățișate în alte capitole, voi vorbi aici despre magica și uneori groaznica saulă pentru balene. Saula folosită inițial de vînătorii de balene era făcută din cea mai bună cînepă, stropită ușor cu catran, nu impregnată, ca parîmele obișnuite; căci îndeobște catranul face cînepa mai mlădioasă în mîinile frînghierului și însăși parîma astfel obținută devine mai ușor de mînuit de către marinari, în manevrele

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cînepă, stropită ușor cu catran, nu impregnată, ca parîmele obișnuite; căci îndeobște catranul face cînepa mai mlădioasă în mîinile frînghierului și însăși parîma astfel obținută devine mai ușor de mînuit de către marinari, în manevrele lor curente; dar, dacă saula pentru balene ar fi impregnată cu cantitatea de catran obișnuită, ea ar deveni prea rigidă ca să mai poată fi înfășurată strîns pe tambur, așa cum o cere vînătoarea; și, în afară de asta, catranul nu sporește cîtuși de puțin trăinicia sau puterea unei parîme, oricît

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lucioasă ar putea s-o facă. E un adevăr de care încep să-și dea seama din ce în ce mai mulți marinari. în ultimii ani, frînghia de Manilla a înlocuit aproape în întregime, în pescăriile americane, cînepa ca materie primă a saulelor pentru balene; căci, deși nu are durabilitatea cînepii, ea este mai rezistentă, fiind în același timp mult mai suplă și mai elastică; și, adaug eu îcăci există un aspect estetic în toate lucrurile), este mult mai frumoasă și mai potrivită cu o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
mai potrivită cu o corabie, decît cînepa. Cînepa este un flăcău oacheș, un soi de indian, pe cînd frînghia de Manilla e un circasian cu părul de aur, la care ți-e mai mare dragul să te uiți. Saula pentru balene are o grosime de numai două treimi dintr-un inch. La prima vedere, n-ai spune că-i atît de rezistentă. Experiența arata că fiecare dintre cele cincizeci și unu de fire din care e alcătuită, suportă cîte o greutate

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
arata că fiecare dintre cele cincizeci și unu de fire din care e alcătuită, suportă cîte o greutate de o sută și douăzeci de funți, astfel încît întreaga saulă poate să țină o greutate de aproape trei tone. Saula pentru balene are, în medie, o lungime de peste două sute de stînjeni. Ea este ținută la pupa ambarcațiunii, într-un coș, după ce a fost încolăcită, în spirale ce nu seamănă cu ale unui alambic, ci în așa fel încît să formeze un calup

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
însă și una concentrată într-un singur loc. Cînd coșul american e acoperit cu capacul său de pînză ceruită, ambarcațiunea are aerul că pornește în larg cu un prodigios tort, menit să fie oferit în chip de cadou de nuntă balenelor. Ambele capete ale saulei sînt vizibile; capătul de jos se termină printr-o buclă care atîrnă liber peste marginea coșului. Această așezare a capătului de jos este necesară din două motive - întîi: pentru a înlesni legarea unei parîme suplimentare, aruncată

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de jos se termină printr-o buclă care atîrnă liber peste marginea coșului. Această așezare a capătului de jos este necesară din două motive - întîi: pentru a înlesni legarea unei parîme suplimentare, aruncată dintr-o altă ambarcațiune, în cazul cînd balena rănită ar plonja adînc, amenințînd să tragă după ea toată saula atașată inițial la harpon; în aceste cazuri, balena este firește „pasată“ de la o ambarcațiune la alta, întocmai ca o balercă de bere, deși prima ambarcațiune rămîne în preajmă, pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
este necesară din două motive - întîi: pentru a înlesni legarea unei parîme suplimentare, aruncată dintr-o altă ambarcațiune, în cazul cînd balena rănită ar plonja adînc, amenințînd să tragă după ea toată saula atașată inițial la harpon; în aceste cazuri, balena este firește „pasată“ de la o ambarcațiune la alta, întocmai ca o balercă de bere, deși prima ambarcațiune rămîne în preajmă, pentru a-i da ajutor celeilalte. în al doilea rînd, acest aranjament este indispensabil ca măsură de siguranță, căci dacă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
bere, deși prima ambarcațiune rămîne în preajmă, pentru a-i da ajutor celeilalte. în al doilea rînd, acest aranjament este indispensabil ca măsură de siguranță, căci dacă vîrful de jos al saulei ar fi legat în vreun fel de ambarcațiune, balena ar putea s-o tragă, cu ambarcațiune cu tot, în adîncurile mării, ceea ce se și întîmplă uneori; degeaba ar mai striga atunci după ambarcațiune oamenii - nici măcar glasul unui pristav n-ar mai putea s-o aducă la suprafață. înainte de a

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
tragă, cu ambarcațiune cu tot, în adîncurile mării, ceea ce se și întîmplă uneori; degeaba ar mai striga atunci după ambarcațiune oamenii - nici măcar glasul unui pristav n-ar mai putea s-o aducă la suprafață. înainte de a lansa ambarcațiunea pe urmele balenei, capătul superior al saulei e scos din coș și petrecut pe după tamburul fixat la pupa, apoi întins pînă la prova, de-a lungul copastiei, peste brațele ramelor, așa fel încît să atingă ușor încheieturile mîinilor în timp ce vîslesc; trecînd astfel printre

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
șase mateloți din echipajul ambarcațiunii vîslesc în chiar fălcile morții, cu ștreangul la gît, ca să zic așa. O clipă de gîndire vă va îngădui poate să înțelegeți acum ce înseamnă accidentele care se întîmplă atît de frecvent în vînătoarea de balene - despre puține dintre ele se și scrie, dar foarte în treacăt - accidente în cursul cărora cîte un marinar e azvîrlit peste bord, odată cu saula și dispare pentru totdeauna. Cînd aceasta țîșnește peste copastie, a ședea în ambarcațiune e ca și cum ai

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
care șerpuiește în tăcere printre vîslași, înainte de a intra în acțiune, ascunde mai multă teroare veritabilă decît oricare alt aspect al acestei primejdioase îndeletniciri. Dar ce rost ar avea să spunem mai mult? Toți oamenii trăiesc înfășurați în saule pentru balene. Toți se nasc cu lațul la gît; doar cînd sînt prinși în vîrtejul unei morți grabnice și neașteptate, muritorii își dau seama de pericolele tăcute, subtile și veșnic prezente ale vieții. Iar dacă ești filozof, chiar așezat într-o ambarcațiune

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]