5,020 matches
-
unor costume, ca cele create de Doina Levintza, sau de calitatea unei regii ca cea semnată de Beatrice Rancea. Dar, de fiecare dată, am urmărit, în primul rând și cu cel mai mare interes, modul cum se prezenta trupa de balet. Am putut observa că ea are acum o serie de bune dansatoare, iar între dansatori se află și un balerin cu o plastică și o tehnică remarcabile, Traian Vlaș. Am mai putut vedea că trupa a început să se muleze
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
spectacol care îi aparțin integral, ca idee, concepție, regie, costume, coregrafie și în parte și ca interpretare. Este apoi, după Un Tangou Mas, un alt spectacol integral de dans pus în scenă la București, dar mult mai amplu. Nu cunoaștem baletul Coppelia, montat la Timișoara, care oricum reprezintă reluarea unei teme vechi, tratată probabil într-un spirit nou. Dar, în spectacolul Urban Kiss totul este contemporan. Ni se înfățișează aici modul cum este privită astăzi viața citadină, cu neliniștile, căutările, aspirațiile
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
condiția de sportiv Urban Kiss se constituie, în acest fel, într-o dublă fericită realizare, care marchează un punct de referință în cariera unuia dintre cei mai importanți artiști ai dansului de astăzi și, în același timp, readuce compania de balet a Teatrului de Operetă "Ion Dacian" în zona de interes a iubitorilor acestei arte, după o prea îndelungată eclipsă.
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
ajutau la cântat. Bucuria colaborării cu interpreți cărora le place caligrafia mea muzicală în manuscris este foarte prețioasă și pot spune că aproape în fiecare zi am din nou această bucurie. Deci de la piese solo la piese de anvergură - opere, balet, oratorii - de data aceasta comandate, am răspuns pozitiv și cu convingere la cererile apărute. Mai ales în cazul instituțiilor mari este foarte important să predai materialul la timp și să răspunzi corespunzător comenzilor primite. B.T.: Am intrat astfel ferm pe
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
care ai creat-o, în 1988, pentru filmul mut Tabu al lui Murnau, o inițiativă înnoită în anul 2012, când ai realizat o acțiune similară, de data aceasta cu filmul Nosferatu al aceluiași cineast): De la creația camerală, corală, simfonică, la balet și la cea de operă sau operă de cameră ai acoperit întreaga plajă genuistică; ne poți spune care sunt exigențele fiecărui gen pentru un compozitor actual și cum pot fi aceste genuri înnoite în secolul XXI? V.D.: Dintr-un anumit
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
al lunii iulie. Marea majoritate a spectacolelor de muzică și dans, pline de umor, savoare și culoare, în interpretarea artiștilor „mici și mari” au avut loc în Parcul Crângași. Aici, în colaborare cu Centrul Cultural European Sector 6, interpreții și baletul Operei Comice pentru Copii au susținut câteva reprezentații de excepție: musicalurile „Scufița Roșie” de Roman Vlad, în regia marii actrițe Stela Popescu, „Domnul Conopidă” (regia Cătălin Voineag), o adaptare după opereta lui J. Offenbach, spectacolele de balet „Frumoasa din Pădurea
Var? bucure?tean? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83860_a_85185]
-
6, interpreții și baletul Operei Comice pentru Copii au susținut câteva reprezentații de excepție: musicalurile „Scufița Roșie” de Roman Vlad, în regia marii actrițe Stela Popescu, „Domnul Conopidă” (regia Cătălin Voineag), o adaptare după opereta lui J. Offenbach, spectacolele de balet „Frumoasa din Pădurea Adormită” (după celebrul basm al lui Charles Perrault, în viziunea adaptată pentru copii de coregraful Mihai Babușka) și „Cenușăreasa” (regia Corina Dumitrescu), dar și “Maria”, după cel mai îndrăgit și mai fredonat musical al tuturor timpurilor, „Sunetul
Var? bucure?tean? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83860_a_85185]
-
Shri Shanmukhananda Audi- torium. Opera Comică a strălucit atunci printre cele peste 20 de țări cu 5 momente artistice susținute în 4 zile, excelent primate de public, dar și de organizatori. 3000 de spectatori au aplaudat atunci, ridicați în picioare, baletul „Cenușăreasa”. Aceeași producție care a încheiat Stagiunea Estivală bucureșteană a Operei Comice pentru Copii.
Var? bucure?tean? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83860_a_85185]
-
1999. footnote>, artiștii au început să fie invitați pe criterii strict politice, cu precădere din lagărul socialist, chiar dacă valoarea lor artistică era de necontestat: Leonid Kogan, Ghenadi Rojdestvenski, Viktor Tretiakov, Vladimir Spivakov, Atelierul de muzică din Polonia, pe lângă Compania de balet ”Alvin Ailey”, Nikita Magaloff, Radu Lupu, François Joël Thiollier, Michael Roll, Georges Pludermacher etc. Din ce în ce mai modeste în privința prezenței muzicienilor de peste hotare, festivalurile riscau să-și piardă complet fastul și gloria inițiale. Ele s-au axat, de aceea, pe promovarea tot
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Ioan Holender, Festivalul Internațional ”George Enescu” a capătat o alură dinamică, stenică, impozantă, și datorită diversificării tematice a manifestărilor, în șapte secțiuni: Creația contemporană românească, Enescu și contemporanii săi, Concertele de la miezul nopții, Teme clasice în interpretări moderne, Operă și Balet, Mari Orchestre ale lumii, Concerte camerale și, nu în ultimul rând, concertele din alte orașe ale țării și din... Piața Festivalului - proiect ce se va dovedi de un real succes, amplificat de la o ediție la alta. Ultimele patru ediții - 2007
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
atât mai mult cu cât, consider că ediția din 2013 s-a detașat de precedentele mai degrabă printr-o configurare quasi barocă, în sensul densității (aglomerării) uneori excesive a concertelor simfonice, vocal-simfonice și camerale, a recitalurilor, spectacolelor de operă și balet - multe dintre acestea juxtapuse ori precedate, la orele dimineții și prânzului, de workshop-uri desfășurate în ciclul Enescu și contemporanii săi, ca și de seminarii și conferințe despre Muzica secolului XXI (printre conferențiari, acad. Cornel Țăranu, compozitorii Octavian Nemescu, Dan Dediu
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
16 Septembrie, au intrat în competiție concertul aniversar al Corului ”Madrigal”, fondat cu cinci decenii în urmă de către inegalabilul Marin Constantin (ora 16,30), cel de-al doilea concert-spectacol cu opera Walkiria de Wagner (ora 18,00) și spectacolul de balet ”Dracula” realizat de Compania de Dans ”Vortice”. Deciziile pentru 21 Septembrie au fost încă și mai dificil de luat. La ora 11,00, Sonate pentru vioară și pian/pian și vioară de Claude Debussy, Louis Vierne, George Enescu și Rapsodia
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
frunze aduse de vînt, Elisabeth (Norah Jones). Locul are farmecul lui nocturn-opiaceu, totul pare să se desfășoare au ralenti, o mică altercație pare asemeni unei derulări rapide ale unei benzi video, după care acțiunea curge cu aceeași lentoare obosită de balet piscicol într-un acvariu. Visătorul Jeremy păstrează cheile unor povești de dragoste sfîrșite demult sau suspendate nedefinit, inclusiv a propriei sale povești rusești. Recunoaștem infuzia de poezie specifică lui Wong Kar-Wai care-și forjează propria mitologie lirică și care ceremonializează
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]
-
soliștii de seamă ai teatrului, cărora li s-au alăturat coregrafi, balerini, instrumentiști. Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspirație, măiestrie a abordării majorităților genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu, Lucian Corchiș, Vicențiu Țăranu, Paul Basacopol, Adriana Dumitriu, acompaniați de pianista Lidia Butnariu). Harpa, un instrument preferat al compozitoarei, prezentă în numeroase momente
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
Butnariu). Harpa, un instrument preferat al compozitoarei, prezentă în numeroase momente ale concertului-portret, a dialogat cu vocea ( Psalmii lui David interpretați de basul Paul Basacopol), flautul (Sonata interpretată cu flautista Luiza Cârlan) sau percuția (Denisa Vlădoianu). Moment deosebit, fragmentul din baletul “Fata mării” a sugerat plastica sonoră inspiratoare pentru dans, în coregrafia Mariei Popa, soliști Adina Manta și Bogdan Plopeanu. Merita să fie amintiți toți realizatorii, inclusiv violonista Cornelia Bronzetti, în redarea măiestrită a piesei Confesiuni pentru violă solo, prezentați de
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
minute ANUL TERMINĂRII: 24 VI 1938 București UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR, Biblioteca Operei Naționale Române COTA: UCMR: F. Sp. 521, sub titlul: Nunta în Fundul Moldovei. Divertisment coregrafic de Floria Capsali. Biblioteca ONB, Cota 6115, sub titlul: Nunta în Fundul Moldovei. Balet de Floria Capsali. Muzica de Paul Constantinescu. Pe motive din satul Fundul Moldovei, Câmpulung (Bucovina) culese în monografia Domnului Profesor Dimitrie Gusti. DESCRIERE: UCMR, F. Sp. 521: manuscris în creion, neîngrijit, dar inteligibil. Pe pag. 1, Paul Constantinescu a scris
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
cel folosit de Universal Edition pentru tipărire, în sensul distribuției semnelor muzicale și a măsurilor. Totuși nu sunt identice, de unde rezultă că Paul Constantinescu a scris, așa cum obișnuia, mai multe partituri generale. Pagina de gardă a manuscrisului: Nunta în Fundul Moldovei. Balet de Floria Capsali. Muzica de Paul Constantinescu. Pe motive din satul Fundul Moldovei, Câmpulung (Bucovina) culese în monografia Domnului Profesor Dimitrie Gusti. Pe verso: Orchestra: piccola (schimbă cu flaut 3), 2 flaute, 2 oboe, corn eng., 2 clarinete Sib, clarinet
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 47-48. footnote>. „Pană Lesnea Rusalim nu va vedea luminile rampei decât în stagiunea viitoare, când, probabil, se va relua și baletul Nunta în Carpați”<footnote Din interviul Entretien avec... Paul Constantinescu, compoziteur, semnat Silvia Roșculeț, apărut în „Roumanie nouvelle”, an VII, Nr. 50, 15 dec. 1954, p. 2. Publicat în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
footnote>). Tot Paul Constantinescu a dirijat spectacolul la 13 iunie 1942 la Odessa. Reluare în stagiunea 1942-1943, sub bagheta lui Constantin Silvestri, în localul Teatrului „Regina Maria”. 24 ianuarie 1943 se cântă de către Wiener Philarmoniker. 9 oct. 1943 se reprezintă baletul la Staatsoper Wien. S-a reprezentat pe tot parcursul stagiunii. La 30 ianuarie 1972 ONB anunța o nouă premieră a lucrării Nuntă în Carpați (vezi Foto nr. 28, 29<footnote Imagini din patrimoniul Muzeului ONB, oferite cu amabilitate de Iulia
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
2004, p. 37-45. Paul Constantinescu, deși abia trecut de treizeci de ani, este, precum cred că se știe, singurul muzician român tânăr care a înscris două compoziții în repertoriul Operei Române: O noapte furtunoasă, după Caragiale și Nunta în Carpați, balet a cărui muzică a găsit un rar ecou și în Germania, deși ar putea părea, la prima vedere, în afara hotarelor, prea impregnat de „exotismus”. Dar, muzica adevărată e una singură, și de aceea a putut să placă și va putea
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
lui Mircea Basarab, pe 24/25 decembrie sub bagheta lui Mihai Brediceanu care a reluat-o în concertul din 17/18 septembrie 1987. Ionel Perlea a dirijat-o în 23/24 septembrie 1969. Antonin Ciolan a dirijat Suita extrasă din baletul „Nunta în Carpați” la 22 februarie 1948 în Sala Teatrului Național „Sf. Sava (vezi Foto nr. 29a. 40. TITLUL LUCRĂRII: Cântecul Miresii (fragment din „Nunta în Carpați) pentru pian ANUL TERMINĂRII: nedatat UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: 839M DESCRIERE
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
UCMR COTA: 839M DESCRIERE: 3 pagini de manuscris în cerneală, semnate la început și sfârșit. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 20, poziția 16. TIPĂRITĂ: în Pagini din creația românească de balet, supliment la revista „Muzica” nr. 1, 1958. ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: achiziție Minister<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 20, poziția 16. footnote> 41. TITLUL LUCRĂRII: Ostașii Crucii, cor pe versuri de I.U. Soricu
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 494. Anul terminării lucrării este eronat: 1950. footnote>; M.P.<footnote Mihai Popescu, Repertoriul general al creației muzicale românești. Vol. I Muzica Simfonică, muzica concertantă, muzica vocal-simfonică, muzica de operă, operetă, balet, muzica de fanfară, Editura Muzicală, București, 1979, p. 56. (dă eronat anul terminării: 1951). footnote>; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: fl. picc., 1 fl., 1ob., 1 cl., 1 fg., 1 corn, 1 trp., trianglu, vioara I, vioara II, viola
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
CLUJ MODERN 2013 Elena - Maria ȘORBAN Bienala Cluj Modern a însumat în ediția 2013: un spectacol de operă și balet, patru concerte camerale, un simfonic, două cursuri de măiestrie componistică - susținute de Violeta Dinescu (Germania) și Fabio de Sanctis de Benedictis (Italia) -, un simpozion de muzicologie, pe tema „Capcane și riscuri ale comunicării intramuzicale: terminologie, notație, interpretare”, cursuri speciale în cadrul
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
Pop, soprana Daniela Păcurar, pianistul-acompaniator Horea Haplea - sau care se lansează - cvartetul feminin „Zefiro” - se pun în slujba unui domeniu al normalității: fiindcă pe parcursul istoriei, de obicei, s-a cântat nu muzica trecutului, ci a zilei. Oameni de teatru și balet - regizorul Octavian Jighirgiu de la Iași, scenografa Liliana Moraru și coregrafa Melinda Jakab - au impulsionat arta scenică prin competențele lor creative deosebite, în realizarea premierelor absolute Monsieur Antipyrine , operă dadaistă, după Tzara, de Ionică Pop și Eva , balet-teatru poetic de Liviu
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]