1,470 matches
-
opera lor. Și, ca să ne putem alinia alintul cu fremătânda neaua,goști fiind, am plecat ...Romanțați de profesorii Romanța Vărădean și cu același Dor al domnului Teodor Groza Delacodru. Va așteptăm liceeni, studenți arădeni! Referință Bibliografica: UNIVRSITARI ARĂDENI LA VÂRȘEȚ-SERBIA BANATUL ORFAN / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2179, Anul VI, 18 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UNIVRSITARI ARĂDENI LA VÂRŞEŢ-SERBIA BANATUL ORFAN de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368708_a_370037]
-
muzică, de sport, limba engleză, actorie - a frecventat un cerc extrașcolar de teatru). Pe perioada frecventării cursurilor la Școala Populară de Artă a cântat cu formația liceului și a participat la multe concursuri. În 1966 a debutat la Televiziune, reprezentând Banatul, la emisiunea „Antena este a dumneavoastră”.A venit timpul să-și purifice corzile glasului, să-și netezească drumul spre splendorile spectacolului muzical. După descătușarea tracului debutului are loc eliberarea frumuseții și harului spre rampa muzicii ușoare românești, la Conservatorul „Gheorghe
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
înainte teritoriul din stânga Oltului. Cât despre Ioan Tihomir și tatăl său Constantin Tih, lor li se restituie județul din dreapta Oltului, ce fu cnezat sub imperiul valaho-bulgar și vecin cu județul numit la vremea aceea „Terra Zeurini” și care, cuprindea trei banate. Ioan Tihomir și tatăl său Constantin Tih, își luaseră numele Tih (Pacificul) după străbunicul său din sec. al XI-lea, Tihomir, care fusese căpitan al armatei bulgare, cunoscut pentru înțelepciunea și curajul său din timpul revoltei lui Petru al II-lea-Delian
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Constantin și Tihomir fuseseră confirmați ca valahi de viță domnească de însăși arhiepiscopul din Ohrida . Mai mult, acesta le recunoscuse drepturile de posesiune, zestre și moștenire. Și mai mult, Constantin Tih (Tiș) dusese și el mari bătălii cu ungurii pentru Banatul Severinului. Pentru moștenirea tronului Țării basarabești cum se numea Oltenia atunci , Tihomir îndeplinea prima regulă , a doua regulă fiind să dețină un teritoriu peste care să fie cneaz. Bun strateg, Tihomir se căsători cu Ana, fiica lui Bărbat , fratele lui
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
împuternicirea cneazului de către un înalt for local reprezentativ. În Valahia, regula era o imitare la scară mai mică a practicilor imperiului vlaho-bulgar . Pentru a deveni domn, Tihomir mai avea însă un prag neimeplinit: să facă țară nouă unind mai multe banate, voievodate și cnezate, lucru pe care-l începu Litovoi cuprinând voievodatul de peste Olt al lui Seneslav. Doar voievodatul fusese confirmat la Ohrida de însăși Th. I Lascaris (ibidem 7). Voievodatul devenise însă tributar tătarilor pe la 1254 și după ce Tihomir îl
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
mare domn, acesta pecetluind întemeierea Țării Românești prin Bătălia de la Posada, la 1330. Pentru că se întâmplase ceea ce acum este bine știut: ții partea vreunui politician iar după ce ajunge la putere îți ia din salariu cum a luat și Carol Robert banatul Severinului ce era al basarabilor din vremea romanilor și chiar mai dinainte. SA LUAM AMINTE DE ACESTI EROI AI ISTORIEI NOASTRE Toate acestea și mai ales bătăliile purtate atunci, ne fac să înțelegem mai bine de ce Matei Basarab fu urmat
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Acasă > Eveniment > Anunțuri > PROIECTUL BANATERRA - ENCICLOPEDIA BANATULUI Autor: Confluente Românești Publicat în: Ediția nr. 59 din 28 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Dusan Baiski Istoria acestui proiect începe în 1995, când, sub egida Societății Culturale Banatul din Timișoara, scriitorul Dusan Baiski și istoricul Ioan Hațegan
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
vezi http://www.e-content.ro/), la concursul organizat de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul Culturi și Cultelor și alții, fiind nominalizat la faza finală a World Summit Award Global Contest (www.wsis-award.org). Acoperind prin informația oferită întreg Banatul istoric, portalul www.banaterra.ro este acum dezvoltat în noua limbi. Echipa este formată din peste 60 de persoane din România, Ungaria, Șerbia, Germania, Franța, S.U.A., specialiști în diferite domenii de activitate. Baza de date accesibile în întreaga lume depășește
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
Gerhard și Sergiu Boian (România), Ionel Stoiț și Vasile Barbu (Șerbia) și Sorin Olariu (S.U.A.). Portalul cuprinde deja sute de poezii și povestiri, texte teoretice, glosare, fișiere audio și video, dar și cărți integrale ale creatorilor în grâi bănățean din Banatul istoric și din S.U.A. Sunt în curs de inserare mai multe antologii în grâi bănățean apărute în decursul anilor în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
în România și Șerbia. Pe parcurs, vor fi cooptate și capitolele de pe Banaterra - Enciclopedia Banatului, dedicate graiului bănățean de limba germană și sârbă. De asemenea, în funcție de sprijinul financiar, portalul va cuprinde un capitol separat, dedicat publicațiilor din mediul rural din Banatul istoric. Persoanele care doresc să facă donații în sprijinul ceor două portaluri o pot face fie prin Internet, fie în contul bancar cu următoarele date: Asociația Proiectul Rasko România Cont IBAN: RO 66 BTRL 0360 1205 6077 82XX Cont EUR
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
Codul BIC (SWIFT) pentru Bancă Transilvania: BTRLRO 22 Persoanele care doresc să cunoască aspectul financiar istoric al Asociației, găsesc bilanțurile anuale prescurtate la adresa: http://www.banaterra.eu/română/bilanturi-anuale Dusan BAISKI Timișoara 23 februarie 2011 Referință Bibliografica: PROIECTUL BANATERRA - ENCICLOPEDIA BANATULUI / Confluente Românești : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 59, Anul I, 28 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluente Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PROIECTUL BANATERRA – ENCICLOPEDIA BANATULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349078_a_350407]
-
o categorie folclorică la alta. Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și făcea zvelt trupul, numit, în unele părți ale țării brâu, au umplut cu semnificații vocabularul limbii române, spunându-i-se când șerpar, praștie, tisău, chingă (în zonele Banatului și ale Olteniei), când chimir. Ultima denumire datând deodată cu nemurirea, adică din sanscrită kemer, cu același sens pe care îl are și astăzi în portul nostru bărbătesc. Bărbatul din Apuseni e mândru când își petrece mijlocul cu brâul din
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
să fie ținut în beznă de o școală ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre frații săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuția, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herța, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc și bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre frații săi aromâni, meglenoromâni și istroromâni. Americanii sunt niște nesuferiți superficiali. Ca bun român, continuă să cauți soluții de a mai face români verzi din încă câțiva unguri și nu îți pune problema celor
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
fost mult mai săracă... În altă ordine de idei, în vremea Voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), Țara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toata istoria sa medievală. Statul muntean se întindea de la Munții Carpați până la Dunăre, de la Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane și părțile tătărești și cu cetatea Dârstorului [1]. Vrednic gospodar al țării, Domnitorul Mircea cel Bătrân s-a îngrijit de activitatea meșteșugarilor, de schimburile comerciale, inițiind mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negustorilor
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
multor lămuriri privind istoria vechii Dacii. Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de mai mulți istorici, mai mari sau mai mici. Voi aminti pe istoricul venețian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunțit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenția asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei. Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât și monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înțeles, lipsa
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Române și faptele lor”, de Constantin Toni Dârțu,volumele 4, 32 și 56. • „Dicționarul General al Literaturii Române”, vol. TZ, editat de Academia Română sub îngrijirea Acad. Eugen Simion, 2009. • DICȚIONARUL Scriitorilor Români de Azi, din România, Basarabia, Bucovina de nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Iași, 2011. • O altfel de istorie a literaturii române contemporane, vol.I, Autori Ștefan Doru Dăncuș, George Coandă, Vali Nițu, etc. 2013. • Alte dicționare editate de diferite personalități din
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dicționarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin această eliminare voită sau nu. În același timp autori mai puțin cunoscuți
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
ARCAN a scris despre zona Banatului așa cum avea să declare într-un interviu realizat de cunoscuta ziaristă Brândușa ARMANCA, publicat în revista Orizont în 1984. Cei despre care a scris fiind în general oamenii care munceau din greu prin pădurile Banatului. Romanele sale au și un pronunțat caracter autobiografic, având în vedere că soțul scriitoarei este de profesie inginer silvic. Despre proza scrisă de femei se poate spune că e mult de scris, dar e și mai greu să aduci în
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
adresându-vă totodată, calde și sincere mulțumiri pentru tot!... București - 21.11.2013 Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Înaltpreasfinției Sale, Dr. Nicolae Corneanu - Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului Referință Bibliografică: Un gând de recunoștință și prețuire la ceas aniversar și omagial - Înaltpreasfinția Sa Dr. Nicolae Corneanu la împlinirea a nouăzeci de ani de viață... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 994, Anul III, 20 septembrie 2013
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
o provincie europeană și creștină, iar măsurile luate de noua administrație au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringolada. 21 iulie 1718 a fost momentul care a dus la apariția unei noi “Țări de Coroană", numită Banatul Timișoarei, Banatul timișean ori, simplu, Banat. “Aproape tot ce ne (mai) face azi mândri că suntem bănățeni nu ar fi existat fără acest moment. De aceea, considerăm că această dată este ziua Banatului, atât cât mai exista el în conștiința unora. Le
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
unora. Le dorim tuturor celor care simt că au ceva de sărbătorit astăzi un La mulți ani cu sănătate!”, a declarat Cristian Colojoară, reprezentantul Ligii Bănățene. Cine o fi acest mare patriot cu nume de român Constantin Colojoară, încântat că Banatul lui a intrat sub ocupație habsburgica (apoi, din 1867, sub ocupația austro-ungară, până în 1918, când a fost proclamata inutil „Republică Bănățeana” în interiorul României Mari)? Personal, mă tem că marii intelectuali bănățeni de azi (susținători ai lui Băsescu și ai intereselor
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
radioului și televiziunii. Autoare a peste 30 de volume, poezie și proză, deținătoare a numeroase premii naționale și internaționale, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Veronica Balaj ni se prezintă ca o veritabilă personalitate culturală a zilelor noastre, din zona Banatului multicultural. „Într-o Europă unită, valențele particularului, ale specificității sunt o emblemă obligatorie pentru ca unitatea să poată fi realizată în și prin diversitate.” (Veronica Balaj) *** Emilia ȚUȚUIANU: Veronica ești o voce și în radio și în scris. Ai străbătut un
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
noștri care au venit din Germania, Austria, Ungaria, si de membri Asociației Culturale Constantin Brâncuși, pentru această Întâlnire literară. Ținând cont de faptul că la întâlnirea literară am avut invitați din străinătate am prezentat pentru dumnealor, costumul popular românesc din banat, oferindu-le și un buchet de cântece. Au fost multe luări de cuvânt, atât de către membrii filialei cât și invitații din străinătate. Pritre alții domnul dr. Harald din Austria a mulțumit tuturor partenerilor, celor două coordonatoare ale cărții :”Dunărea în
ÎNTÂLNIREA FILIALEI LIGII SCRIITORILOR BANAT-TIMIŞOARA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351612_a_352941]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > AL FLORIN ȚENE PREZINTĂ: ANUARUL NR.2 AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI - FILIALA TIMIȘOARA BANAT Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 430 din 05 martie 2012 Toate Articolele Autorului Oglinda unei activități de succes Nimic nu este mai mulțumitor decât atunci când uitându-te în urmă poți vedea lumina pe care ai lăsat-o
FILIALA TIMIŞOARA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354750_a_356079]