1,477 matches
-
al Liceului Teoretic "Nikolaus Lenau" din Timișoara, a studiat științele economice la Timișoara și Hamburg, fiind absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității de Vest din Timișoara. a activat în perioada 2001-2006 ca jurnalist la ADZ și suplimentul pentru Banat al acestei publicații. La 30 septembrie 2006 a fost ales de către Consiliul Director al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) în funcția de redactor-șef al ADZ, succedându-i în această funcție lui Emmerich Reichrath (1941-2006), jurnalist, publicist și
Dan Cărămidariu () [Corola-website/Science/309246_a_310575]
-
Slovenilor (RSCS) și România. În 1998, profesorul universitar dr. Gligor Popi estima că în 1921 erau aproape 80 000 de români în Voivodina . Acest cercetător afirmă totodată că circa 50 000 de sârbi și croați au continuat să trăiască în Banatul românesc după Conferința de Pace de la Paris. Guvernele celor două țări s-au implicat în soluționarea litigiului inițial prin încheierea unor convenții și acorduri reciproce privind românii din RSCS și, respectiv, sârbii și croații din Regatul României. Cu toate că Tratatul de
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
prevedea protectoratul internațional al minorităților din RSCS, aceste clauze nu au fost aplicate în mod constant, fiind înregistrate numeroase abuzuri. Datorită conjuncturii care s-a creat după Primul Război Mondial, mulți preoți, învățători, avocați, medici și funcționari (intelectualitatea), au părăsit Banatul sârbesc, împreună cu multe familii de țărani, pentru a se stabili în România. Consecință imediată a acestei emigrări a fost degradarea învățământului, în special cel primar: din cei 105 învățători care au funcționat înainte de primul război mondial, 72 au plecat în
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
publicat 52 de titluri în limba română constitutind peste cinci procente din totalul titlurilor publicate în întreaga Șerbie în limbi minoritare sau de circulație internațională, altele decât limba sârbă. Pe 3 martie 1995, din inițiativa unor oameni de cultură din Banatul sârbesc s-a fondat la Begheiți / Torac Societatea ( Română de Etnografie și Folclor din Voivodina, menită să protejeze dreptul la cultura al minorității române în această regiune. Activitatea să se bazează pe organizarea mai multor manifestări culturale, simpozioane. Organizația mai
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
naționale din Șerbia sunt obligate să transmită programul informativ și în limba poporului majoritar. Aceste mijloace electronice de informare, Radio și Televiziunea "Victoria", sunt înființate de Asociația Românească "Victoria". Asociația a fost creată în anul 2006 de către tinerii intelectuali din Banatul sârbesc la inițiativa tânărului Ioan Tudoran care este și fondatorul acestor posturi de radio televiziune. În Voivodina funcționează 40 de parohii românești istorice în care activează 42 de preoți, aflate sub jurisdicția Episcopiei ortodoxe române "Dacia Felix" cu sediul la
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Ortodoxă Sârbă nu au recunoscut fosta Episcopie Română cu sediul la Vârșeț, la care Prea Sfinția Să Episcopul Daniil a fost, mai întâi, administrator pentru românii din Iugoslavia, apoi pentru românii din Șerbia și, la urma, doar pentru românii din Banatul sârbesc, episcopia a fost mutată la Deta în România unde a fost înființată că Episcopia Ortodoxă Română Dacia Felix cu același Episcop-administrator pentru românii din Banatul sârbesc. Episcopia a fost în final restabilită la Vârșeț sub noul nume. Începând cu
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
din Iugoslavia, apoi pentru românii din Șerbia și, la urma, doar pentru românii din Banatul sârbesc, episcopia a fost mutată la Deta în România unde a fost înființată că Episcopia Ortodoxă Română Dacia Felix cu același Episcop-administrator pentru românii din Banatul sârbesc. Episcopia a fost în final restabilită la Vârșeț sub noul nume. Începând cu anul 2006, religia în limba română a fost introdusă în școlile de stat din Voivodina, cu cinci ani mai târziu decât în cazul tuturor celorlalte confesiuni
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
aibă grijă „zi și noapte“ la graniță raportând tot ce se petrecea, surprinzător, nu apare menționat nici un ban unguresc al Severinului, iar Orșova apare ca punct de graniță, ceea ce ar induce aproape fără dubii ideea că partea de răsărit a banatului, în urma luptelor, fusese anexată de voievodul muntean Radu I. Poate de acest lucru este legată denumirea ciudată pe care o poartă voievodul valah în biografia lui Sigismund de Luxemburg în care, vorbindu-se de Vlad Dracul, se spunea că era
Radu I () [Corola-website/Science/298854_a_300183]
-
Sărcia (în , în , în , altă variantă în ) este o localitate în Districtul Banatul Central, Voivodina, Serbia. Satul Sutjeska se află în Banatul Sârbesc, în comuna Sečanj la vreo 18 km de frontiera cu România, pe drumul regional Zrenjanin-Vrsac, la 24 km. de Zrenjanin. Sărcia nu are o dată cunoscută pentru întemeiere, dar s-au găsit urme din epoca romană (S.Borovzky, Tor.vm
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
să vină nemți. În Sărcia română, nemții se colonizează în 1801. Feliks Milleker nu a ilucidat ideea de ce, din anul 1924, Sărcia română este Sărcia nouă. Sărcia (Sutjeska) a fost și este o localitate mixtă, situată în zona centrală a Banatului sârbesc, pe șoseaua asfaltată Zrenjanin-Vârșeț la 25 de km. de Zrenjanin. Cândva aici au trăit români și germani iar acum români și sârbi. După Feliks Milleker, în anul 1333 este amintită localitatea Sărcia (Zaruca), care aparținea comitatului (denumire maghiară a
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Sărcia au fost, cu decret regal, închise un timp. S-a ajuns însă la un compromis. Parohia a cedat iar autoritățile de stat au fost datoare să plătească chirie pentru folosirea spațiului școlar. Acesta a fost unicul caz, în tot Banatul iugoslav, când statul a plătit chirie pentru cedarea edificiului școlar. Înv. G. Ursulescu, soția Agata și înv.contractul Ș.Dumitrache cu echipa de folclor Când este vorba despre învățământ, la Sărcia la început au existat școală cu patru clase iar
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
cu Iosa Dajdea și după câțiva ani pleacă în Australia. Victoria Dajdea astăzi trăiește în Australia. Note: FELIKS MILLEKER, Cronicile comunelor în Bantul de sud, Caietul lui Millekr nr. 6 COSTA ROȘU, ALMANAHUL LIBERTATEA 2009 COSTA ROȘU, Bisericile românești din Banatul sârbesc și la sud de Dunăre, ALMANAH, Libertatea, 2009 Dr. SLOBODAN ĐURIČIĆ, Localitățile Banatului, caracteristici geografici Ieromon ȘTEFAN LUPȘICI, Viața și activitatea Părintelui Protepop Gherasim Andru (1890-1957), Floare de latinitate, nr. 4-5 2006 Olimpia PANCARICEAN DOAMNA ANA -fragmente- -Mă Pală
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
mobil, cu precădere a celui din biserici sătești. Politica sa de achiziții și mai ales de donații din partea parohiilor, s-a concretizat în crearea fondului „de artă bisericească”, al cărui conținut a fost publicat parțial în anuarul muzeului bănățean, Analele Banatului. Acest fond, însumând aproximativ 150 de lucrări pe lemn și pe pânză, a fost îmbogățit substanțial, mai ales după anul 1966, prin achiziții, donații sau transferuri, depășind în prezent 1000 de piese. Completarea sa continuă direcția inițiată în perioada interbelică
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
religioasă, realizată de pictori bănățeni din secolele al XIX-lea și XX. Colecția oferă posibilitatea de a se identifica preferințele ctitorilor localnici (români, sârbi și macedo- români) și facilitează lărgirea informațiilor relativ la creatori de referință în peisajul creației artistice din Banatul epocii premoderne din secolul al XVIII-lea ca și Nedelcu Popovici, Andrei Andreevici, Ștefan Tenețchi, Gheorghe Diaconovici sau evidențiază nume puțin cunoscute în arta din secolul al XIX-lea, cum au fost Gheorghe Murgu sau molerul Gheorghe Ungurian.Tranziția de la
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
nume puțin cunoscute în arta din secolul al XIX-lea, cum au fost Gheorghe Murgu sau molerul Gheorghe Ungurian.Tranziția de la icoana tradițională la „icoana” realizată în tehnica picturii de șevalet, pe care au practicat-o mai ales pictorii din Banatul secolului al XIX-lea, parte dintre ei cu studii la Academia de Artă din Viena sau la Academia de Arte Frumoase din München, este ilustrată în cadrul colecției prin lucrări semnate sau atribuite pictorilor Mihail Velceleanu, Dimitrie Turcu, Nicolae Hașca, Nicolae
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Bogda ( ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Altringen, Bogda (reședința), Buzad, Charlottenburg, Comeat și Sintar. Repere istorice: Bogda este așezată în nord - estul Banatului la sud - vest de orașul Lipova. În 1436 localitatea aparține comitatului Arad sub numele de Bagd pe harta lui Mercy. Tot de atunci sunt menționate documentar Bogda de Sus și Bogda de Jos (Felse Baagd și Also Baagd); În 1476
Comuna Bogda, Timiș () [Corola-website/Science/301343_a_302672]
-
a legat (dar nu peste tot) definirea minorităților de apartenența politică. Astfel, în R.S.F.Iugoslavia și în R.P.Bulgaria s-a folosit cuvântul "vlah" nu numai pentru Istro-români, Aromâni sau Megleno-români, ci și pentru a deosebi Dacoromânii de acolo (în Banatul sârbesc și de-a lungul Dunării) de cei din România. Această strategie este denumită "vlahism". Sub denumirea de "moldovenism", este folosită și în Basarabia și Transnistria, unde se folosește cuvântul moldoveni pentru a-i deosebi artificial pe românofonii de acolo
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
și cele mai puternice. Ocupau teritoriul cuprins între Munții Balcani (Haemus) și Munții Slovaciei, și de la litoralul apusean al Mării Negre până dincolo de bazinul Tisei, adică până la Bazinul Panonic. Triburile denumite "dacice" locuiau pe teritoriul actualei Transilvanii, - Bazinul Carpatic -, și al Banatului, iar ale "geților" în câmpia Dunării (inclusiv în sudul fluviului), în Moldova și Dobrogea de azi. Una și aceeași populație geto-dacă apare la scriitorii greci de obicei cu numele generic de "geți", iar la autorii romani cu denumirea de "daci
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Garda Națională Românească. Tot atunci a organizat Consiliului Național Român din Timișoara, el fiind ales președinte. În calitate de conducător de facto al Banatului este ales în Marele Sfat Național Român. La 17 noiembrie 1918 armata sârbă a ocupat Timișoara — revendicând întreg Banatul — și desființând organizațiile românești. Deși ocupanții au încercat să împiedice delegații din Banat să participe la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, totuși, delegația, al cărei șef era Aurel Cosma, s-a dus și a cerut unirea Banatului cu România
Aurel Cosma () [Corola-website/Science/336582_a_337911]
-
după venirea la putere în 13 martie 1920 l-a confirmat în mod excepțional ca prefect al județului (guvernul înlăturase toți ceilalți funcționari membri ai PNR), la 4 aprilie Aurel Cosma și-a dat demisia și a organizat filiala din Banat a Partidului Național Liberal, fiind președintele ei. În perioada 24 ianuarie 1922 - 30 octombrie 1923 a fost ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Brătianu. În 1927 este ales deputat din partea județului Timiș-Torontal, iar în primăvara anului 1931 senator.
Aurel Cosma () [Corola-website/Science/336582_a_337911]
-
și păstorilor ce au locuit pe aceste meleaguri. În apropiere, a fost scoasă la iveală și o necropolă de incinerație, cu peste 200 de morminte, când se făceau săpături pentru construcții noi. Urnele funerare recuperate au fost duse la Muzeul Banatului iar astăzi o parte dintre ele pot fi văzute de public, într-o expoziție legată chiar de urnele funerare din Banat. În zonă au mai fost descoperite și morminte din epoca bronzului, însă Fratelia pe care o cunoaștem astăzi a
Fratelia () [Corola-website/Science/301469_a_302798]
-
Cergău Mic este un sat în comuna Cergău din județul Alba, Transilvania, România. Localitatea este atestată documentar din anul 1303, după așezarea aici a unor catolici bulgari din banatul de Vidin, care cu timpul au fost asimilați. Cel mai probabil acești refugiați religioși au fost români, dat fiind că atunci populația covârșitoare a Țaratului de Vidin era românească (astăzi românii sunt majoritari încă în zona rurală), iar religia încurajată
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
a redevenit activ, devenind redactor șef al „Ziarului Jimboliei” ("Hatzfelder Zeitung") și președinte al Comunității etnice locale. Möller, care aderase la ideologia nazistă, a încercat să folosească cele două funcții ale sale pentru a o populariza și a pregăti populația banatului pentru adoptarea acesteia. Încercarea i-a fost zădărnicită, el pierzând ambele funcții până la sfârșitul anului 1931. După 1930 și îndeosebi după 1933, mișcarea nazistă a luat un avânt puternic, ajungând să acapareze conducerea germanilor din România. Inițiatorul mișcării naziste în
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
secolului al XVII-lea în componența Imperiului Austriac, ca principat autonom. În 1685 trupele austriece intră pe teritoriul Transilvaniei, iar în 1699, prin Tratatul de la Karlowitz (azi Sremski Karlovci, în Serbia), Imperiul Otoman cedează Austriei: Ungaria, Transilvania, Croația și Slavonia. Banatul Timișoarei rămânea în componența Imperiului Otoman. Banatul a fost anexat de Austria în 1718 prin Tratatul de la Passarowitz (azi Požarevac, în Serbia). La 7 octombrie 1698 sinodul de la Alba Iulia a decis unirea românilor ardeleni cu Biserica Romei, fapt care
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
aducă la supunere pe voievodul Țării Românești, Ludovic I al Ungariei și-a îndreaptat lovitura asupra țarului bulgar de la Vidin, Ivan Srațimir, cumnatul lui Vladislav. Cucerirea cetății de scaun și îndepărtarea familiei domnitoare din această țară au condus la constituirea Banatului Bulgariei aservit coroanei maghiare, care a dorit să-l transforme într-un punct de sprijin al ofensivei catolice, atât asupra ținuturilor de la nord de Dunăre cât și în Balcani. Când, în 1368, Vladislav a refuzat să se alăture regelui maghiar
Vladislav I () [Corola-website/Science/298855_a_300184]