1,569 matches
-
ce ar mai conta? Nu mă agăț de viață Shantal...-Ai rămas același tip Silan... de pe vremea când lucram cu Loverture-Adică? -Nu-ți pasă de nimeni!-Știu și unde cam vrei să ajungi, spuse locotenentul Silan așezându-se pe o mică banchetă. Și ca să-ți demonstrez contrariul va trebui să te salvez... Ca să-ți arăt că-mi pasă...-Fabulezi omule! Nu mă poți salva... Nu-s prost... am tras câteva sfori, însă toți s-au dat la o parte când au auzit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
militară impecabilă inclusiv lorica segmentata, peste care era înfășurată toga din cea mai pură lână. -Neîntrecutul meu Hasim! spuse el apucându-i brațele. -Bine v-am regăsit mărite procurator! exclamă acesta zâmbindu-i. -Așează-te, îl invită Ponțiu Pilat arătându-i bancheta de lângă el. Nu ne-am văzut cam de mult, spuse procuratorul privind în arenă. -Treburi importante m-au reținut în mersul anchetei mele, mărite! Ponțiu Pilat îl privi pe Hasim și observă în privirea acestuia o sclipire. Hasim îi acordă
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
s-a trezit, afară se luminase deja. S-a asigurat că fata este lângă el. Convingându-se că doarme, a coborât din pat și a ieșit afară din casă luând cu el rucsacul fetei, pe care l-a aruncat pe bancheta din spate a mașinii. S-a întors, după mai bine de o oră. A schimbat apa din lighean, a adus un prosop curat și câteva cârpe pe care le-a aruncat neglijent pe lângă pat, alături de câteva sticle cu apă plată
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
substanțe halucinogene ca să diminueze exteriorizări nedorite ale potențialilor nemulțumiți de condițiile oferite?! Doamne, își zise, nu am minte! Cum să...? Dar imaginația frânse elanul rațional. Nu atenuaseră, ci chiar anulaseră orice reacție! Așa se întâmplase, probabil, cu liceanul tolănit pe bancheta din fața ei și dinspre capul căruia căștile proeminente azvârleau difuz în atmosferă niște gâjâituri amuzicale. Că nu era amorțit o dovedi jetul de salivă trimis spre podea, printre picioarele călătorilor. Aha! nu dormeau. Aveau doar o inhibiție în a se
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
animale și sclavi, magistre! -Da, așa a spus. Ce vezi greșit în asta prietene? spuse careva. -Ce alăturare tristă magistre! Animale și sclavi... -Iertare prietene și voi iluștrilor, spuse Simbinacus ducând o mînă la inimă, iar apoi ridicându-se de pe bancheta sa își înclină capul către cei din sală. -Magistratul Valerius Audanius a trăit o experiență tristă de viață. Vorbește Valerius! -Am fost făcut prizonier de germanici și apoi am fost vândut ca sclav până când am fost răscumpărat de un consul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
poate face să vezi viața într-un alt fel, nu neaparat pentru răsplata din ceruri cât pentru mulțumirea sufletească a dăruirii depline. Nu știu cât a înțeles copila mea din slujba de Sfântul Andrei. O privesc prin oglinda retrovizoare cum doarme pe bancheta din spate, surâzând îngerilor din somnul ei și mă gândesc că, peste toate nelămuririle ei legate de practica bisericească, poate că s-a prins de suflețelul ei un sâmbure din lecția de patriotism, viață și credință, predată la Mănăstirea Cașva
SLUJBA DE SF.ANDREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371971_a_373300]
-
deschiși apa, ce părea că din clipă-n clipă va cuprinde tot corpul șubred al navei și va năvăli curând prin toate deschizăturile, simțindu-i forța, intuindu-i imensitatea și trupul i se încorda ocupând tot mai puțin loc pe bancheta de lemn, în timp ce forfota și rumoarea glasurilor din jur creșteau, părând că nimeni nu se sinchisea de iminentul pericol pe care Ana îl simțea cu fiecare fibră a corpului său. Ar fi țipat de frică, dacă nu s-ar fi
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
București. - Mă luați și pe mine? - Cu plăcere. Până unde? - Tot la București. O ajut să urce în portbagaj două geamantane mari cât toate zilele, își ia la revedere de la o mătușă care o îmbrățișează afectuos și se așează pe bancheta din spate. Îmi spuneam în gând că orice discuție și, eu speram într-una agreabilă, mă va face să trec mai ușor peste oboseala drumului, mai ales că până de curând și eu fusesem pus în situația de a face
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
Cât de mult am așteptat această zi. O viață întreagă am visat la clipa pensionării. De ce oare nu mă bucur?!“ Se urcă în primul tramvai și zeci de gânduri îi încrețeau și mai mult fruntea. A privit geamantanul pus alături de banchetă și se gândea la Maria.” Eee ... dacă trăia, ar fi fost altfel.Plecam în concediu, ne reamenajam apartamentul. Dar acum ... Simțea că nu este el.Sau că se află pe altă planetă. Oamenii din jur, triști și grăbiți spre treburie
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
nu vrea să mai plece de lângă ea că trebuie să plătească amenda pentru că urcase în tren fără legitimație de călătorie. Orice explicație că are bilet, nu-l putea îndupleca. Numai că a avut norocul cu un călător care stătea pe bancheta din față și care a văzut biletul căzut sub canapea. Așa a scăpat fără amendă, cu toate că-și cumpărase bilet. Sebastian mai mult ghicea decât asculta la ce spune tânăra. I se fixase lui în minte că trebuie să o aducă
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
ajunge acasă cu multe noutați de povestit. Discuțiile încep de obicei, cu mici observații fără prea mare importanță, banalități. Întâmplări ce se ivesc la tot pasul, capătă la un moment dat importanța unor fapte cu totul ieșite din comun. Pe banchetă, lângă ușă, două femei cu desagi dintr-o stofă groasă în dungi albe și negre, cu accentul oamenilor de la munte, comentează o întâmplare petrecută într-un magazin. Discută cam tare și asta deranjează. Lângă Iulia s-a așezat un bătrân
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > MERS Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mă tem că am uitat pe bancheta din spate a mașinii, un cuvânt, o literă, o parte din memoria secundei în care am vrut să nu mai fiu. Acum vreau. Să fiu. Mă trezesc uneori smulgând timpanele timpului unul câte unul. Nu-mi place scenografia gândirii în
MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348342_a_349671]
-
m-a ascultat să stea în cușca ei. Umbla creanga prin toată mașina și acum uite ce a pățit. Toate lăzile cu roșii, cu cartofi cu castraveți, cu varză , ne căzuseră nouă în cap, că doar noi doi stăteam pe bancheta din spate 2. Ne întoarcem de unde am plecat, a decretat Taty scurt. Mamy a izbucnit într un plâns pițigăiat și a sărit din mașină așezându se jos pe asfalt. Mi s a făcut milă de ea și am început să
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
că ne apucă noaptea în câmp. Domul senator, ce ziceți, să-i luăm? I-ai, dar altă dată să nu mai oprești, ai înțeles! Dumneata urcă lângă mine, iar camaradul... că-i mai bătrân, după câte văd, să treacă pe bancheta din spatele șefului. Mașina a pornit în trombă și în câteva zeci de secunde acul vitezometrului arăta 160 Km la oră. Da unde mergeți, copii moșului!... de vă grăbiți așa de tare, nu vă e teamă că puteți face un accident
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
n-are scris pe ea niciun nume. A, ba ui-te că scrie pe verso: „OM CINSTIT” , în rest nu tu număr de telefon, nume, adresă... Cine-o fi, Dumnezeu cu mila. A luat portmoneul și l-a ascuns sub banchetă și în bucuria care-l năpădise a-nceput să fluiere melancolic, dar prin dreptul muzeului Antipa, o mașină de poliție, a cărei sirenă suna destul de grav, le face semn să tragă mașina pe dreapta. Ce s-a întâmplat, tablagiilor!... Nu
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
din țâțâni. Am primit de pe aeroport o pângere din partea a doi moșnegi care au declarat că au venit cu dumneavoastră până la aeroportul Otopeni, iar cel care a stat în față ar fi lăsat... din grabă, o pungă cu bani pe banchetă. Dați-mi punga cu bani că nu au cu ce plăti biletul la avion și vor ca să nu piardă cursa... Cine e șeful tău, nătărăule? Cum îți permiți să mă acostezi, fără pic de rușine, și să-mi ceri o
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
care se ținea de frică să nu zboare în apa mării. Îi făcu semn lui Ștefan că dorește să vină și ea lângă ei, așa că acesta încetini până ce fata coborî din prova și li se alătură. Odată instalată comod pe bancheta din spatele scaunelor, viteza bărcii se mări simțitor. Treceau prin dreptul hotelului Capitol din Jupiter, lăsând în urmă pietrele prețioase din Cap Aurora, hotelurile Topaz și Opal, apoi depășiră imediat Venusul, se îndreptau spre Saturn și Mangalia. Până la Vama Veche nu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
și plecă spre spital. Era hotărâtă să dea de capătul acestei probleme, indiferent cum, prin ce mijloace. Ajunsă în stradă opri primul taxi. - Bună ziua, domnule! Sunteți liber sau poate aveți o comandă... - Liber, doamnă. Vă rog, urcați! Emanuela urcă pe bancheta din spate, ocupând locul din dreapta. Șoferul, privind spre ea prin oglinda retrovizoare, o întrebă: - Unde să fie? - A! Mă scuzați! La Spitalul..., la intrarea din spate, vă rog! - Aveți vreo preferință în ce privește traseul, doamnă? - Nu neapărat, domnule... Să fie cel
ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377805_a_379134]
-
mâna cu domnul inginer Viorel Berindeie, am avut senzația omului asprit de munca grea a carierei. A fost lapidar dar pătrunzător, probabil, deja primise toate datele necesare de la „server” și m-a invitat să mă urc în gipanîn care, pe bancheta din spate, stătea o persoană. Odată cu demarajul au început și discuțiile; eu cu mulțumirile dânsul cu întrebări obișnuite. Apoi a trecut laprezentarea carierei și explicații. „Acesta a fost prima carieră, se numește Gropanul , este în forma unui clopot răsturnat din
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
de zăpadă învârtejite de vântul ce se făcea auzit peste zgomotul motorului. Se așternuse din nou tăcerea în care se simțea câte un gând al fiecăruia. Studentul, oarecum îmbufnat, își ridică gulerul și închise ochii. Hotărâse că, oricum, de pe mijlocul banchetei nu avea ce să vadă afară... Ceilalți, îngândurați, fixau geamurile încercând să pătrundă cu vederea cât mai mult în întunericul ce domina între doi stâlpi de telegraf. - Colega, este timpul să staționăm... Avem un obiectiv în zona asta. Caută un
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
rău, dar noi trebuie să plecăm, ca să câștigăm timp și îți ușurăm mașina, să ieși mai repede de aici. Iar matale, nicio grijă, ca profesionist ce ești, ai să scoți mașina fără noi. Hai mă, că pierdem timpul! Cei de pe bancheta din spate săriră în băltoacă. Mustăciosul îi mai reproșă lui Mototolea: --Vezi, din cauza matale ne murdărim într-un hal fără de hal. La întoarcere îți scădem din tariful stabilit. Și se aruncă și el în băltoacă după ceilalți, strigând la Mototolea
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
care a scăpat multora până la ... XXII. FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 214 din 02 august 2011. FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU În vagonul corodat de lumina ca staniolul uzat, de pe bancheta de lemn slinos, față în față cu femeia aceea foarte frumoasă și suficient de tristă pentru a-și aduna lacrimile în batistă, proprietara coșului acoperit numai în parte de o basma mare și înflorată vorbea întruna, cotcodăcea ca găina stăpână
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
ar avea de gestionat Universul. - La Munte urc; alde a' meu îi om cu sânge, nu cu lapte de capră în vine. Nu trece ... Citește mai mult FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEUÎn vagonul corodat de lumina ca staniolul uzat, de pe bancheta de lemn slinos, față în fațăcu femeia aceea foarte frumoasă și suficient de tristă pentru a-și aduna lacrimile în batistă,proprietara coșului acoperit numai în parte de o basma mare și înflorată vorbea întruna, cotcodăceaca găina stăpână pe toată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
istorice (Moshe Dayan), scrisori din epocă, de la Arad sau București, lîngă portrete ale vremii, unele în derizoriu („Un băr¬bat amețit de băutură se lipise de scaunul ei și-i arunca priviri li¬bidinoase. Se ridică și se mută pe bancheta din spate, lîngă o femeie grasă, cu coșnița în poală. Auzi înjurătura bețivului, dar n-o înregistră"), altele, ca o ghilotină: „Femeia avea părul cărunt, tuns băr¬bătește, ochelari cu rama neagră de baga, un nas mare, borcănat și buzele
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
benzină și încă unul acont. La întoarcere mai primești câteva. Vezi? Te plătesc regește, mă! --Săru’-mâna, șefu! La dispoziția matale cât poftești. --Lasă, dă-i drumul! O vreme, niciunul nu a scos o vorbă. Fetița își continua somnul pe bancheta din spate, iar cei doi din față își depănau gândurile în tăcere. Zamfirescu făcea calcule cât va câștiga din vânzarea celor cinci-șase saci de castraveciori, adică, vreo două-trei sute de kile. O să le ducă mocofanul cu rabla lui? Trebuie, că
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]