1,820 matches
-
și a avantajului comercial al Americii față de România. Majoritatea celorlalți susținători ai derogării erau persoane cu care membrii mai în vîrstă ai comisiei se familiarizaseră. Fundația Culturală Româno-Americană și-a trimis un reprezentant, iar George Crișan a pledat în numele Frăției Baptiste Române și Nicolas Bucur, pentru Institutul Național Româno-American. Congresmenii Millicent Fenwick, din New Jersey, Edward Derwinski și Paul Findley sprijineau, în continuare, derogarea. Singura schimbare reală în privința suporterilor era legată de marile companii comerciale. La audierile precedente, se perindase un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Procurorul Cyrus Gilbert Abbe, care obișnuia să ia adeseori cuvîntul la audieri și congresmanul John Le Boutillier, din New York, care era la prima sa depoziție, au venit în sprijinul propunerii lui Birnbaum 2124. Pastorul Pavel Niculescu, ce ținea de Biserica Baptistă Română a compărut pentru prima dată în fața Comisiei. În 1979, acesta fusese constrîns să părăsească România, motiv pentru care a explicat practicile de emigrare și politica românească de discriminare rasială. El a prezentat și o listă a românilor cărora nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a audiat și cîțiva reprezentanți ai unor grupuri etnice și religioase care au pledat în favoarea lui Reagan. Printre aceștia se numărau Thad Lempicki, de la Fundația Culturală Româno-Americană, pastorul Dănilă Pascu, de la Ora Radiofonică Românească și pastorul A.S. Lucaciu, din Frăția Baptistă Româno-Americană. Reprezentanții celor două organizații evreiești principale aveau păreri divergente. Jacob Birnbaum, de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est privea audierile ca pe un mijloc de înlesnire a emigrării evreilor din România. În consecință, își păstra neutralitatea în privința prelungirii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amenințarea lui Reagan de a suspenda Clauza forțase Bucureștiul să-și anuleze taxa pentru învățămînt 2238. În sprijinul solicitării președintelui au venit, de asemenea, scrisorile primite de la diverși oameni de afaceri și pledoariile unor reprezentanți ai cîtorva organizații, precum Frăția Baptistă a Românilor din America și Fundația Culturală Româno-Americană. Dante Fascell, președintele Comisiei SUA pentru Securitate și Cooperare în Europa a adoptat o poziție oarecum neutră. Și totuși, depoziția lui era importantă, pentru că susținea conceptul unei corelații între prevederile legate de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
precizînd că cele 14 culte religioase recunoscute de guvern beneficiau de o "libertate totală". Răspunzînd îngrijorării lui Gibbons cu privire la o serie de secte evangheliste, precum cea a baptiștilor, președintele a arătat că toate cultele religioase trebuie înregistrate. "Existau cîteva secte baptiste recunoscute de guvern și nu mai era nevoie de una în plus". Ceaușescu a insistat asupra faptului că sistemul cultelor instituționalizate funcționa bine și că "nu trebuie să se amestece alte guverne în această problemă internă"2267. Un alt subiect
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a-l împiedica pe președinte să reînnoiască Clauza României. Dat fiind că făcuse o vizită la București în luna iulie a anului precedent, el a relatat conversațiile pe care le avusese cu preoții catolici și penticostali și cu clericii baptiști. Toți descriseseră tratamentul inuman la care erau supuși deținuții religioși. Din punctul de vedere al poporului român, faptul că Statele Unite reînnoiau mereu Clauza dovedea indiferența Washingtonului față de politica despotică a Bucureștiului 2379. A doua zi, Paul Trible a dat glas
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îngrijorarea Congresului cu privire la îngrădirea libertăților religioase. Hotărîrea sa de a face această prelungire fusese una "dificilă". El îi cerea lui Ceaușescu să permită "importarea substanțială" și "distribuirea legală" a bibliilor protestante și să reducă restricțiile impuse de guvern nazarinenilor și baptiștilor "neoficiali". Mai mult decît atît, el voia ca Bucureștiul să renunțe la cîteva dintre măsurile de descurajare a construcției și reparării bisericilor, măsuri ce duseseră la demolarea cîtorva dintre aceste așezăminte bisericești. Departamentul de Stat avea să urmărească aceste obiective
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să pună în umbră larga ei răspîndire în România, mai ales în rîndul sectelor protestante". Protestantismul se dezvolta în România mai repede decît în orice altă țară din Europa de Est. La ora respectivă, în România existau peste o mie de biserici baptiste, mai mult de patru mii de biserici ale altor secte și cam 8.100 ortodoxe 2384. Președintele, sugera, implicit, că acestea nu erau niște cifre neglijabile într-o țară care avea mărimea statului Oregon. Pe 10 iunie 1986, Comisia pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era o "țară ortodoxă", care avea 18 milioane de ortodocși. Din această cauză, Biserica Ortodoxă din România se afla pe o poziție similară cu cea a Bisericii Catolice din Polonia. Ascultînd depozițiile, ai putea crede că "România este o țară baptistă și că poți întîlni la tot pasul pastori spînzurați de mîini. De fapt, nu e chiar așa"2390. Congresmanul Steny Hoyer, din Maryland, a luat cuvîntul la audieri în calitate de copreședinte al Comisiei Statelor Unite de pe lîngă Conferința pentru Securitate și Cooperare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar fi putut adopta o lege prin care să afecteze Clauza României. Pentru a ameliora imaginea negativă pe care o aveau americanii despre România, Ceaușescu a acceptat, în septembrie, să se tipărească cinci mii de Biblii Cornilescu pentru Uniunea Națională Baptistă din România. Aceasta era Biblia preferată a protestanților și ar fi fost pentru prima dată editată în mod legal, începînd din anii '202407. Această măsură avea să se dovedească, însă, prea neînsemnată și prea tardivă. Îngrijorarea Congresului cu privire la drepturile omului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților, audieri la Comisia pentru Comerț, Trade Waiver Authority Extension, al 97-lea Congres, sesiunea I, 1981, p. 251; Schopflin, The Soviet Union and Eastern Europe, p. 60. Datorită presiunilor guvernului, în 1979, Uniunea Baptistă avea să-i excludă din Biserica Baptistă pe toți cei nouă cofondatori. 1945 Vlad Georgescu, Romania in the 1980's: The Legacy of Dynastic Socialism, "Eastern European Politics and Societies", vol. 2, nr. 1, 1988, p. 90 n 57 1946
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
audieri la Comisia pentru Comerț, Trade Waiver Authority Extension, al 97-lea Congres, sesiunea I, 1981, p. 251; Schopflin, The Soviet Union and Eastern Europe, p. 60. Datorită presiunilor guvernului, în 1979, Uniunea Baptistă avea să-i excludă din Biserica Baptistă pe toți cei nouă cofondatori. 1945 Vlad Georgescu, Romania in the 1980's: The Legacy of Dynastic Socialism, "Eastern European Politics and Societies", vol. 2, nr. 1, 1988, p. 90 n 57 1946 Public Papers of the Presidents of the
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
număr important de grupări religioase. Tuturor li s-a cerut să-și prezinte mărturisirea de credință și să-și precizeze poziția față de stat. Patru confesiuni neoprotestante au primit statutul legal de culte: Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Biserica Creștină Baptistă, Biserica Creștină după Evanghelie (cu două ramuri) și Biserica lui Dumnezeu Apostolică-Penticostală, acestea adăugându-se confesiunilor protestante magisteriale: Biserica Reformată, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, Biserica Evanghelică Sinodo-Prezbiteriană și Biserica Unitariană. Alte grupări au fost considerate „secte” (martorii lui Iehova
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fost considerate „secte” (martorii lui Iehova, nazarinenii, adeventiștii reformiști, spiriții) sau „grupări anarhice” (Oastea Domnului și stiliștii, din cadrul Bisericii Ortodoxe; betaniștii, din Biserica Reformată, penticostalii disidenți, din Biserica Penticostală; mai târziu acestora aveau să li se adauge „treziții”, din Biserica Baptistă), iar activitatea lor a fost interzisă de-a lungul întregii perioade comuniste. Cantitatea de documente rămasă de pe urma monitorizării acestor confesiuni și grupări în anii regimului comunist este imensă, ceea ce reprezintă o dovadă în sine a nivelului real al represiunii pe
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a cererii sale de plecare în vizită în RFG la fratele său.” „Raport cu propuneri privind dotarea cu mijloace TO portabile a informatorului «Arne»”, 08.06.1978 „Prin dosarul de urmărire informativă «Frații» se află lucrat numitul O.J., pastor baptist neautorizat, care, în ultima perioadă, și-a intensificat activitatea ostilă și a creat așa-zisul «Comitet pentru apărarea libertăților religioase». [...] Pentru a controla reacția obiectivului și a informatorului pe timpul contactelor ce se vor realiza, preconizăm că informatorul «Arne» să fie
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
informații din mediul reformaților, sesizând în special elemente cu preocupări naționalist-iredentiste, cu rude și legături în străinătate, care-s vizitate de cetățeni străini care difuzează materiale cu conținut naționalist iredentist și contestatar. Va fi dirijat pe lângă elemente din conducerea comunității baptiste din B., cât și pe lângă navetiști. Va menține legături cu preoți reformați din județul Satu Mare pe lângă care a fost dirijat pentru a putea informa despre el în continuare. Va relua legăturile cu unii preoți din Ungaria și Scoția pentru a
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
recrutată. De obicei, în timpul acestor contactări, erau puse întrebări referitoare la anturajul persoanei. De cele mai multe ori, pe parcursul discuțiilor, candidatul dădea informații utile Securității. Odată verificate, aceste informații aveau consecințe grave. De exemplu, cazul prezentat mai jos dovedește cum activitatea pastorului baptist a fost consistentă înainte de recrutare. A fost dirijat în străinătate și a îndeplinit cu succes sarcinile încredințate de ofițer, a furnizat informații scrise despre diferite persoane, a influențat alți baptiști încercând să-i facă să renunțe la emigrare. Văzând atâta
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
anumite probleme personale. Raport cu propuneri de închidere a dosarului de urmărire informativă privind pe O.V., IJ Mehedinți, 01.02.1983 : „La data de 25.01.1981 s-a deschis dosar de urmărire informativă asupra numitului O.V. [...], pastor baptist în Orșova [...], întrucât a apărut ca legătură a pastorului baptist J.L. din SUA și a primit, prin intermediul lui A.F., președintele societății misionare române din SUA și Canada, suma de 3 500 lei pentru a-și cumpăra un autoturism Dacia
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de urmărire informativă privind pe O.V., IJ Mehedinți, 01.02.1983 : „La data de 25.01.1981 s-a deschis dosar de urmărire informativă asupra numitului O.V. [...], pastor baptist în Orșova [...], întrucât a apărut ca legătură a pastorului baptist J.L. din SUA și a primit, prin intermediul lui A.F., președintele societății misionare române din SUA și Canada, suma de 3 500 lei pentru a-și cumpăra un autoturism Dacia 1300.[...] O.V. a adoptat o atitudine loială față de orânduirea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
s-au verificat. De asemenea, la indicația noastră a acționat asupra unor baptiști încercând să-i determine să renunțe la emigrare. În perioada 28.07.-23.08.1982, obiectivul a făcut o călătorie în Austria, fiind invitați mai mulți pastori baptiști pentru a participa la dezbateri pe linie de cult. Ca urmare a pregătirii contrainformative efectuate cu ocazia prezentării unui articol publicat într-o revistă din SUA privind așa-zisul conflict de la Oradea dintre stat și Biserică, obiectivul a adoptat o
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
într-o revistă din SUA privind așa-zisul conflict de la Oradea dintre stat și Biserică, obiectivul a adoptat o poziție corespunzătoare, argumentând cu date concrete neintervenția statului român în cazul unor ordinări. De asemenea, în discuțiile avute cu diferiți membri baptiști, a prezentat stările de fapt din străinătate în mod real, argumentând cu cazuri concrete de emigranți baptiști pe care i-a întâlnit și care duceau o viață de mizerie, dar le era rușine să se mai întoarcă în țară. Asemenea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
adoptat o poziție corespunzătoare, argumentând cu date concrete neintervenția statului român în cazul unor ordinări. De asemenea, în discuțiile avute cu diferiți membri baptiști, a prezentat stările de fapt din străinătate în mod real, argumentând cu cazuri concrete de emigranți baptiști pe care i-a întâlnit și care duceau o viață de mizerie, dar le era rușine să se mai întoarcă în țară. Asemenea date, cât și altele, au fost verificate și prin mijloace TO. În procesul atragerii la colaborare, în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
date esențiale referitoare la el - pe linie de urmărire, de această dată - și, ceea ce e mai important, au fost luate măsuri pentru înlăturare a sa de la conducerea cultului. Jocul de-a șoarecele și pisica a avut urmări grave pentru pastorul baptist. Raport privind modul cum a decurs recrutarea ca informator al organelor de securitate a numitului N.N. din C.N., 29.06.1984: „În baza aprobării conducerii Dir. I, la data de 28.06.1984 am trecut la efectuarea recrutării numitului N.N.
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de activitatea viitoare în cadrul cultului, în calitate de președinte al acestuia, modul cum înțelege colaborarea cu organele de stat și rezolvarea situației unor elemente anarhice, precum și despre deplasarea în luna iulie a.c. în RF Germania, pentru a participa la întrunirea Consiliului Federației Baptiste Europene, ce se va ține la Hamburg. A precizat că dorește să colaboreze în bune condițiuni cu autoritățile de stat, atât la Departamentul Cultelor, cât și cu organele de securitate. Declarându-se de acord să colaboreze în mod secret, sincer
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
deplasărilor periodice pe care le va face, cât și la C.N.” Notă de analiză a informatorului N.N., având conspirativul «MIHU», 26.05.1986: „La 03.03.1961 Securitatea județului Cluj a contactat, în scopul atragerii la colaborare, pe H.M., [...] pastor baptist în comunitatea C.N. Din discuțiile purtate cu candidatul, în procesul atragerii la colaborare a rezultat că este un baptist fanatic și că întreține relații neoficiale cu unii cetățeni străini care ne vizitează țara. Pentru aceste motive, la 29.01.1962
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]