1,151 matches
-
masculinitate instituționalizată în politică, instituțiile politice fiind formate și fundamentate de bărbați. Discursul politic românesc rămâne dominat de violență și agresivitate. Sfera politicii este considerată nepotrivită pentru femei din cauza perceperii acesteia ca un mediu corupt și murdar (45% dintre respondenții Barometrului de Gen din 2000 sunt de această părere). Există încă modelul unui erou atotputernic unic și, prin urmare, politica românească este marcată de o puternică tendință de ierarhizare. În cadrul partidelor politice, susținerea femeilor este foarte mică sau inexistentă și aproape
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
atât mai mult ocuparea unui post de conducere reprezentativ (de exemplu, în Parlament) este și din acest punct de vedere mult îngreunat, în condițiile în care se promovează modelul de casnică, precum și socializarea ca mamă și gospodină. De altfel, în Barometrul de Gen din 2000, 68% dintre cei intervievați sunt de părere că femeile sunt prea ocupate cu treburile gospodărești pentru a participa la viața publică. Accesul femeilor în politică este influențat de intrarea lor în câmpul muncii și de poziția
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de menționat, pentru că aduce o dovadă în plus pentru relația interdependentă dintre spațiul public și cel privat. Atât timp cât dihotomiile privat/public și natură/cultură vor opera în spațiul ideologic românesc, accesul femeilor la pozițiile de putere va fi îngreunat. În Barometrul de Gen din 2000, 36% dintre respondenți au declarat că în viața publică este mai bine să conducă bărbații, 73% ar alege un bărbat ca președinte, 55% ar prefera un bărbat în postul de primar, cifre deloc surprinzătoare având în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
rămâne problematic, interesele lor nu se vor regăsi pe agenda publică, iar dubla zi de muncă va continua să caracterizeze spațiul cultural românesc. Bibliografietc "Bibliografie" Antony, Louise M., „Natures and norms”, în Ethics, vol. 111, nr. 1, 2000, p. 8-36. Barometrul de Gen, Fundația pentru o Societate Deschisă, 2000, http://www.gallup.ro/romana/poll ro/releases ro/pr030411 ro/pr030411 ro.htm. Barometrul de Opinie privind Discriminarea în România, Metro Media Transilvania, 2004, http://www.mmt.ro/portofoliu.htm. Curdová, Anna (raportor), Discrimination Against
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
caracterizeze spațiul cultural românesc. Bibliografietc "Bibliografie" Antony, Louise M., „Natures and norms”, în Ethics, vol. 111, nr. 1, 2000, p. 8-36. Barometrul de Gen, Fundația pentru o Societate Deschisă, 2000, http://www.gallup.ro/romana/poll ro/releases ro/pr030411 ro/pr030411 ro.htm. Barometrul de Opinie privind Discriminarea în România, Metro Media Transilvania, 2004, http://www.mmt.ro/portofoliu.htm. Curdová, Anna (raportor), Discrimination Against Women in the Workforce and the Workplace, Committee on Equal Opportunities for Women and Men, 2005, http://assembly.coe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
doar dacă fac politici pentru femei, pentru că, așa cum am văzut, macropoliticile (de pildă, cheltuirea bugetului public) au afectat considerabil statutul femeilor din România. Bibliografietc "Bibliografie" Arghezi, Tudor, „Badea Ion și Feminismul”, în Bilete de Papagal, nr. 252, 28 noiembrie 1928. Barometrul de Gen, Fundația pentru o Societate Deschisă, realizat de Institutul Gallup România, 2000. Băban, Adriana, Metodologia cercetării calitative, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Bourque, Susan; Grossholtz, Jean, „Politics an unnatural practice: political science looks at female participation”, în Phillips
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
analizăm consecințele acestor atitudini la nivelul societății. Cât la sută dintre femeile din România depind financiar de bărbați? și câte dintre ele găsesc normală această situație? Întrebări retorice, întrucât nu există decât o singură cercetare în România asupra acestui subiect, Barometrul de Gen realizat de Gallup Organization România la cererea Fundației pentru o Societate Deschisă în anul 2000. Dezbaterile publice asupra acestui subiect sunt virtual inexistente sau tratate cu frivolitate. Marea majoritate a cetățenilor și cetățenelor sunt preocupați/preocupate de problemele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
normă. De asemenea, în virtutea faptului că femeile dau naștere, lor li se pretinde direct sau indirect să efectueze munci de îngrijire atât în viața privată, cât și în cea publică (Iancu, 2006; xe "Miroiu"Miroiu, 2004; xe "Pasti"Pasti, 2003; Barometrul de Gen, 2000). Accesul la educație este o problemă comună și, chiar dacă nivelul de educație nu diferă, e important că, dacă/atunci când intră pe piața muncii, lucrează în domenii mai slab remunerate sau, în cadrul aceluiași domeniu, ocupă poziții inferioare. Accesul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
interesele comune pe care le au femeile? Pentru că democrația în România este „servită” în continuare în regim de „bufet suedez”, din care partidele aflate la putere aleg doar ceea ce le place. Bibliografietc "Bibliografie" Agenția pentru Strategii Guvernamentale, Gallup Organization, 2006, Barometrul rural. xe "Arneil"Arneil, Barbara, 1999, Politics & Feminism, Blackwell Publishers Ltd, Massachusetts. xe "Bartels"Bartels, Larry M., 1996, Public Opinion and Political Interests (proiect). xe "Băban"Băban, Adriana, 2002, „Construcția socială a feminității și masculinității. Exemple de practici instituționale și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Everybody, Pluto Press, Londra. xe "Huiskamp"Huiskamp, Gerard, 2000, „Identity Politics and Democratic Transitions in Latin America: (Re)organizing Women’s Strategic Interests through Community Activism”, Theory and Society, vol. 29, nr. 3, iunie, pp. 385-424. Institutul Gallup România, 2000, Barometrul de Gen, România, Fundația pentru o Societate Deschisă. xe "Jemric"Jemric, Ines (ed.), 2005, Women and Politics. Eastern Europe and the Third World - Women’s Attempt to Re-Establish the Dialogue, Zenska infoteka. xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, Anna G., 1990 (1988), „On
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cei intervievați), fie persistența unor atitudini tradiționaliste manifestate sub forma unor prejudecăți de tipul: „femeile nu pot practica anumite profesii” (40%), „există diferențe biologice între bărbați și femei” (35%), „morala creștină face diferența între bărbați și femei” (24%)1. În Barometrul de opinie publică (Valori legate de muncă, 2005), 34% dintre respondenți consideră că, atunci când există puține locuri de muncă, bărbații trebuie să aibă prioritate în fața femeilor 2. Cercetarea Gen, interese politice și inserție europeană (2007)3 arată că percepția discriminării
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
că acest tip de activități este preponderent îndeplinit de femei (Report from the Commission..., 2005). În România: În comparație, în Suedia: Sursă: European Social Reality. Special Eurobarometer, februarie 2007, pentru persoanele care trăiesc cu un partener. Cercetarea Viața în cuplu (Barometrul de opinie publică, mai 2007) detaliază distribuția timpului alocat de femei și bărbați pentru muncile domestice (sau timpul care nu este petrecut pentru munca salariată și relaxare). Astfel, indivizii petrec în medie 25 de ore săptămânal cu muncile casnice, ceea ce
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
egalitatea de șanse este complet neprioritară pe agenda politică. Bibliografietc "Bibliografie" Anghel, Nicoleta, 2003, Manifestări discriminatorii în procesul de angajare, Centrul de Dezvoltare Socială CEDES, http://www.cedes.ro/discriminare.html. xe "Banton"Banton, Michael, 1998, Discriminarea, Editura Style, București. Barometrul de opinie publică. Valori legate de muncă, 2005, Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie publică. Viața în cuplu, 2007, Fundația pentru o Societate Deschisă. Băluță, Oana, 2007, „Dimensiunea de gen a reconcilierii dintre muncă, familie și viața privată
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Manifestări discriminatorii în procesul de angajare, Centrul de Dezvoltare Socială CEDES, http://www.cedes.ro/discriminare.html. xe "Banton"Banton, Michael, 1998, Discriminarea, Editura Style, București. Barometrul de opinie publică. Valori legate de muncă, 2005, Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie publică. Viața în cuplu, 2007, Fundația pentru o Societate Deschisă. Băluță, Oana, 2007, „Dimensiunea de gen a reconcilierii dintre muncă, familie și viața privată”, în Oana xe "Băluță"Băluță (coord.), Parteneri egali. Competitori egali. Integrarea dimensiunii de gen
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
inima Moldovei !!! De unde se vede că destui tâmpiți, bețivi sau analfabeți nu știu unde pun ștampila când au ciudatul sentiment că de ei depinde lumea, în cabina de vot. Cum, așteptăm campania adevărată de "locale", 'încălzirea" din noiembrie e un fel de barometru spart, doar ca și la inundații, viitură electorală ! * La Referendum rămâne... cum am spus: mare și costisitoare porcărie ! Subliniez: ce-am scris în ultimele 4 editoriale sunt sinteze ale opiniilor din public. Nimic altceva ! (MERIDIANUL, An IX, nr.47 (725
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
interesantă. Un model al unei bune comunicări - bine scris și bine editat -, Times face o excelentă impresie. The New Yorker. Această revistă s-a transformat surprinzător, dar subtil, dintr-un arbitru al gustului și stilului - timp de decenii - într-un barometru al zilei de azi. Îndemânatic în a izola schimbările din cultura populară și din artele care reflectă schimbări culturale majore, valoros pentru deschiderea unui forum cu cercetările de psihologie ale lui Malcolm Gladwell asupra scrierilor uimitoare și - datorită celor mai
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ramurii. a.2) În situația în care o structură oligopolistă este caracterizată prin coexistența unei firme dominante și a unui număr de firme mici, firma lider impune concurenților prețul pieței, adică prețul care o avantajează. Firma lider (numită și firma „barometru”, așa cum se prezintă General Motors în industria auto din SUA) își elaborează autonom propria strategie privind prețul, oferta, reînnoirea producției etc., făcând abstracție practic de ceilalți concurenți. Ea se comportă ca un autor de preț<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ro/Stefan-cel-Mare-si-Sfint-sau-Omoritorul-de-Munteni*articleID 16397-articles details.html, accesat la data de 17.03.2010), în "Observator cultural" din 26 octombrie-1 noiembrie 2006. Dincolo de comentariile acide asupra întregii campanii sau a rezultatului final, observatorii mai atenți au notat că evenimentul a fost "un important barometru al memoriei colective" (vezi articolul În finala de sâmbătă, Ștefan cel Mare l-a surclasat pe Carol I cu 77.493 la 52.474, în "Ziarul de Iași" din 23 octombrie 2006, pe http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/in-finala-de-simbata-stefan-cel-mare-l-a-surclasat-pe-carol-i-cu-77493-la-52474~ ni44tl
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
într-o relație concretă de contiguitate (fumul față de foc, febra față de boală etc.). Pe lîngă implicația de existență, indicialitatea se distinge de iconicitate și simbol prin ponderea sporită a non textualității, a realizării ostensive gestuale (girueta indice al direcției vîntului, barometrul indicator al ploii, mersul legănat indicînd un marinar etc.). Puterea explicativă a acestei trihotomii (corelabilă cu cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității) rezidă în generalitatea asocierilor sale; astfel, în perspectivă temporală (C.P. 4.447-4.448), semnul iconic reprezintă o experiență
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-i alternative, arătând și nivelul implicării directe, efectele asupra continuării procesului de învățare. • Se apreciază calitatea desfășurării procesului, a operațiilor implicate și cum să fie ele ajustate, iar nu se apreciază succesul global, ca să fie reglat întregul sistem. Nu este barometrul atingerii scopurilor, a standardelor, ci apreciază evoluția separată și în dinamică a diferitelor elemente ale contextului, cu evidențierea reacțiilor imediate ale celor implicați. Cei implicați pot contura o altă atitudine, ipoteze și soluții de îmbunătățire a învățării, pentru depășirea dificultăților
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe baze de date reprezentative la nivel național) cât și calitative; vom apela astfel, din registrul metodelor de culegere a datelor, la ancheta pe bază de chestionar, la interviu, dar și la analiza secundară pe baza datelor existente deja (în Barometrele de Opinie Publică, European / World Values Study, Barometrele Consumului Cultural), iar din registrul metodelor de analiză, vom apela la analiza factorială, la analiza cluster, la scalarea multidimensională ș.a. Această carte nu ar fi fost posibilă fără suportul extraordinar acordat pe parcursul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cât și calitative; vom apela astfel, din registrul metodelor de culegere a datelor, la ancheta pe bază de chestionar, la interviu, dar și la analiza secundară pe baza datelor existente deja (în Barometrele de Opinie Publică, European / World Values Study, Barometrele Consumului Cultural), iar din registrul metodelor de analiză, vom apela la analiza factorială, la analiza cluster, la scalarea multidimensională ș.a. Această carte nu ar fi fost posibilă fără suportul extraordinar acordat pe parcursul anilor de câțiva oameni deosebiți. Mulțumesc pe această
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Staffan Zetterholm, Dumitru Batâr, Bogdan Voicu, Mălina Voicu, Anca Bejenaru, Andrei Gheorghiță, Adela Popa, Camil Postelnicu. Sunt dator de asemenea cu mulțumiri lui Liviu Chelcea, pentru amabilitatea cu care m-a sprijinit în obținerea accesului la baza de date a Barometrului Consumului Cultural 2005, și lui Marian Preda și Mircea Comșa, pentru sfaturile și încurajările pe care mi le-au oferit pentru publicarea acestui volum. Nu în ultimul rând, mulțumesc soției și colegei mele Raluca, precum și părinților mei, atât pentru observațiile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că veți trăi peste un an?"37, iar cel de-al doilea pe baza întrebării: Credeți că în țara noastră lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită?"38. Datele utilizate în analize sunt date de anchetă (Barometrele de Opinie Publică 39) colectate pe eșantioane repezentative pentru populația adultă a României, ce acoperă perioada cuprinsă între 199440 și 2004; pe lângă acestea, ne vom raporta la o parte din indicatorii prezentați mai sus41. 1.3.2.1. Ce sunt
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
5 itemi sunt cei folosiți de noi în analize. Fiecare item determină măsura identificării subiecților cu o persoană imaginară. LISTA ACRONIMELOR ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANRCTI Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației BOP Barometru/e de Opinie Publică (realizate cu sprijinul FSD) BCC Barometrul Consumului Cultural BM Banca Mondială CAER Consiliul de Ajutor Economic Reciproc CNA Consiliul Național al Audiovizualului CSCDC Centrul de Studii și Cercetșri în Domeniul Culturii din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]