3,060 matches
-
poetului de către artistul Paul Ciprian Surugiu - Fuego. Cel ce beneficiază acum de o nouă asemenea „bijuterie” bibliofilă dedicată lui, bucurându-se deci de privilegiul de-a și-o putea contempla ca pe un monument de artă, este tot un poet basarabean, Nicolae Dabija. Dacă prima carte de acest fel, cea dedicata lui Grigore Vieru era îmbrăcată în catifea brun-castanie, de astă dată, catifeaua este albastru-bleumarin și are pe copertă o lucrare de metaloplastie înnobilată cu argint, pe care este ștanțată fotografia
UN OBIECT DE ARTĂ BIBLIOFILĂ de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_1401960718.html [Corola-blog/BlogPost/340618_a_341947]
-
cărui alegere a urmat răsfoirii a zeci și zeci de imagini plastice ce-au concurat pentru această competiție. Piesa următoare din acest „spectacol” bibliofil o constituie un amplu interviu intitulat „Poezia este un protest contra dezordinii lumii” în care poetul basarabean răspunde întrebărilor „regizoarei”, conturându-și, pas cu pas, autoportretul devenirii complexei salepersonalități. Capitoul următor, ,,Ecouri”, la fel de ispirat, presărat cu lucrări de artăplastică, revine contemporanilor săi - nu oarecare, ci personalități congenere și co-rezonante - care consemnează frânturi ale reflexiei poetului în oglinda
UN OBIECT DE ARTĂ BIBLIOFILĂ de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_1401960718.html [Corola-blog/BlogPost/340618_a_341947]
-
contribuție la evocarea marelui poet al neamului românesc: prof. Ion Ilie, directorul Centrului Județean de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, carea depanat amintiri despre întâlnirile sale de odinioară cu Grigore Vieru și cu alți artiști basarabeni, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu”, subliniind importanța personalității acestuia, profesoara și poeta Maria Baciu, accentuând asupra receptării actuale a poeziei în general și a poeziei lui Vieru în special, relevând importantă intelectuală și sufletească a înțelegerii acestei poezii. Au
SIMPOZION “GRIGORE VIERU'' LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/_simpozion_grigore_vieru_rodica_elena_lupu_1361640251.html [Corola-blog/BlogPost/351827_a_353156]
-
rememorativ al legăturilor istorice ale lui Grigore Vieru cu Botoșanii, prezentând aspecte revelatorii ale personalității poetului evocat, dar și documente, cărți, afișe, pliante, fotografii demonstrative, referitoare atât la primul spectacol prezentat în țară, înainte de 1989, de un colectiv de artiști basarabeni în frunte cu poetul și în care au cântat Ion și Doina Aldea Teodorovici, pe scena „Teatrului Eminescu”, pe care-l conducea atunci și la turneul istoric ce a urmat, cât și la alte momente ale legăturii de trainica prietenie
SIMPOZION “GRIGORE VIERU'' LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/_simpozion_grigore_vieru_rodica_elena_lupu_1361640251.html [Corola-blog/BlogPost/351827_a_353156]
-
și cu ai lui, din glia Neamului, "organul" respectiv - în fond, parte anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau măcar să și-o slăbească. Dar nu s-a întâmplat așa, ca, din păcate, în cazul multor români basarabeni, care și-au pierdut de tot plămada strămoșească. Rădăcinile poetului Ionel Căpiță, pesemne, trecând clandestin pe sub albia Prutului, l-au hrănit pe acest prizonier neîngenunchiat, în fiecare zi de prizonierat, cu seva proteică a Neamului rămas în Vatra Țării. De
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1401607204.html [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
nealterate“, notează artistul îndrăgit pe ambele maluri ale Prutului. ,,Iubesc Basarabia cu oamenii ei buni și curați la suflet, publicul de la Chișinău fiind publicul pe care și l-ar dori orice artist, cald, receptiv, sensibil, sincer”, se confesează Fuego. ,,Confrații basarabeni m-au congratulat cu sintagma ambasador! Este o misiune pe care mi-am asumat-o, de cum am trecut pentru prima dată, în urmă cu un deceniu, Prutul! În acești 10 ani, am încercat, indiferent în ce colț de lume m-
O NOUĂ ZI PENTRU BASARABIA! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ziua_44_o_noua_zi_pentru_ba_rodica_elena_lupu_1371904411.html [Corola-blog/BlogPost/346146_a_347475]
-
au rătăcit în false valori? Ce reproșați românilor și României? George ROCA: Disitinsă doamnă, poporul român nu piere... Cum să piară? Unde să dispară? Suntem peste douăzeci și cinci de milioane (incluzându-i și pe cei din diaspora), fără să socotim frații basarabeni. Avem un spațiu geografic, avem tradiții, cultură, identitate... Suntem recunoscuți ca nație! Unde să se piardă acest popor? Grecii sunt mai puțini la număr decât noi. După cel de al doilea război mondial au emigrat în masă din cauza foamei și
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_nedelcu_1452115024.html [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
fi așa, delatorii, duplicitarii, toți acei care murdăresc istoria și identitatea națională, care calomniază limba și cultura română sub masca ,,revitalizării critice” s-ar ascunde undeva în tărâmuri sobolice. Lecții de demnitate ne-au dat și ne dau încă scriitorii basarabeni: ,,Românii din Est s-au salvat prin Eminescu”- afirmă acad. Mihai Cimpoi, referindu-se la tragicul destin basarabean, parte de țară pentru care Eminescu a fost totul, stâlp de rezistență în jurul căruia s-au strâns ,,grămăjoară”, far în noapte, standard
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
sub masca ,,revitalizării critice” s-ar ascunde undeva în tărâmuri sobolice. Lecții de demnitate ne-au dat și ne dau încă scriitorii basarabeni: ,,Românii din Est s-au salvat prin Eminescu”- afirmă acad. Mihai Cimpoi, referindu-se la tragicul destin basarabean, parte de țară pentru care Eminescu a fost totul, stâlp de rezistență în jurul căruia s-au strâns ,,grămăjoară”, far în noapte, standard în lupta pentru limbă și identitate națională. El, cu nemurirea lui, a ținut unit acest popor, dinăuntru, dar
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
datorează, într-o oarecare măsură, părintelui Roman Braga și mie. Noi, studenți fiind, mergeam des la Mănăstirea Cernica și, într-o zi, mergând pe lângă Biserica Sfântul Lazăr din cimitirul Cernicăi, am auzit revărsându-se o melodie aparte. Părintele Roman Braga, basarabean fiind, și-a dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/_educatia_moral_religioasa_ar_trebui_s_stelian_gombos_1333360312.html [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
mă închin și adorm din nou. Suntem la hotelul Delta Tulcea. Aseară am fost la Comunitatea ucrainienilor lipoveni din această localitate. Ne-a cântat corul „Lotca”. Și mi-am amintit de mama. Cât de mult iubea ea cântecele rusești și basarabene. Mi-a transmis și mie această dragoste. „Paidom Dunea na Dunea, na paidom Dunea”. Femeile au batistuțe albe în mână și le flutură. Fiecare are câte o bonețică albă, ca un coc, la spate. Veșmintele sunt lucioase și intens colorate
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_meditatii_despre_arta_viata_cezarina_adamescu_1337366065.html [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
au un mare rol în dansul rusesc. Parcă joacă singure, când pe vîrfuri, când pe călcîie. Noi ținem ritmul cu palmele. Eu mă dau în vânt după aceste cântece, la fel ca și mama. Și-n mine curge niscaiva sânge basarabean și ucrainean. Astăzi e Ziua ucrainienilor lipoveni. La sediul lor e mare sărbătoare. A venit și o scriitoare, profesor universitar de artă, din Chișinău, Ludmila Toma. Are un fiu, Sașa, de 32 de ani, arhitect. Sunt tare drăguți. Ea lansează
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_meditatii_despre_arta_viata_cezarina_adamescu_1337366065.html [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
vederilor politice de dreapta (legionarismul era obsesia fierbinte a epocii), i-a atras ulterior, sub pretextul refuzului de a face serviciul militar, arestarea și chiar condamnarea la moarte. Dumnezeu a vrut ca sentința să nu fie executată, iar râvnitorul teolog basarabean să-și urmeze chemarea monahală, învrednicindu-l să fie ieromonah și apoi arhimandrit, iar o vreme stareț la Arnota, unde-l va cunoaște, prin anul 1992, viitorul protosinghel și stareț de la Schitul Darvari - București și episcop-vicar patriarhal, Ambrozie Meleacă (astăzi
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
pe rodul creației lor artistice. Fără aceste cosubstanțiale părți, libertatea artistului este injustificabilă și vulnerabilă. În ce-i privește pe trei artiști, din trei depărtări de țară și trei apropieri de suflet, Adrian Păunescu, oltean, Fuego, ardelen și Maria Mocanu, basarabeană sunt toți trei creatori de slove literare și de cântece. Toți trei și-au căutat și găsit libertatea în arta literelor și cântecului. S-au născut cu har pentru aceasta, dar roadele harului, dacă nu ar fi fost apărate, s-
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_paunescu_fuego_maria_aurel_v_zgheran_1386573280.html [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
chiar dacă mai rar ca altădată, când zăpezile de cândva nu mai sunt, iar atunci când cad, sunt peste țară calamitate, nu nămeți albi de poveste și vis. Crăciunul și gutuia din geam ne fac dor de Adrian Păunescu și de artista basarabeană, Maria Mocanu. Iar Crăciunul și clinchetele, strălucirile și colindele lui cu parfumul fumului cuptoarelor, nucilor și cetinilor ne face dor de Fuego, colindător cu iarna în piept dincoace și dincolo de Prut, an de an. Nu e un dat oarecare al
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_paunescu_fuego_maria_aurel_v_zgheran_1386573280.html [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
ca o mare Flacără a Rugului Aprins: un mare duhovnic, un bun tămăduitor, un zelos predicator, un erudit creator, un luptător statornic în adevăr și sinceritate, un mare caracter. „Sinceritatea și statornicia, spunea un alt mare duhovnic, luptător și mărturisitor basarabean, Părintele Vasile Țepordei, sunt două lucruri de mare însemnătate pentru un om de caracter. Societatea este mânată la vale sau la deal, spre perfecțiune, de caractere. Ce este mai frumos decât să ai ocazia fericită de a vedea în societate
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
propriu, inconfundabil. Alternosfera înseamnă experiență rockului alternativ melodic, cu clapa care `duce` toată melodia. Versurile sunt de cele mai multe ori de dragoste, având însă și conotații sociale sau politice. Că sound, Alternosfera este unică în momentul de față pe piața muzicală basarabeana. Începând cu 3 februarie Alternosfera( s)pune Virgulă în cele mai mari din țară! 3 februarie (vineri) Iași, club Underground 5 februarie (duminică) Brașov, club Rockstadt 25 februarie (sâmbătă) Galați, club Zodiar 2 martie( vineri) Cluj, Euphoria Music Hall 3
Turneu Alternosfera by http://www.zilesinopti.ro/articole/1720/turneu-alternosfera [Corola-blog/BlogPost/97072_a_98364]
-
mătăsoasă a cântecului, așa cum e cea a interpretei Anastasia Lazariuc, nici frumusețe de spirit și de chip, de talent, de sensibilitate, toate uniforme cu seriozitatea și munca., așa cum e a cântăreței venite de dincolo de Prut, unde istoria a făcut din basarabean jumătate un frate, jumătate alt frate! Mulți ziși cântăreți de azi au gânduri despre muzică și spectacol muzical care stabilesc viziuni de incongruență cu valoarea și demască pe fervenții succesului facil rătăcind definitiv drumul gloriei muzicale. Privind pe artistă cât
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422683273.html [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
lăcuit cerul la-nceput! De atunci, cerul e exilat din tăcerile universului în cântecele Anastasiei, unde-i mai albastru, mai adânc, mai cald, cerul și iubirea neaflându-și nicăieri bine ca-n sânul cântecelor Anastasiei Lazariuc! O crenguță de lăcrămioare basarabene În lumea de azi fenomenul muzical devine tot mai intensiv, dar grefat pe un fond de modernitate și artificialitate. Tinerii simt că nu-și pot satisface aspirațiile și plăcerea distracției, la cotele ambianței, într-o spațialitate și spiritualitate a sunetului
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422683273.html [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
de o dezvoltare economică fără precedent după înglobarea în Imperiul Rus. Nu este deloc adevărat. S-a produs un regres economic pe toate planurile. Românii mureau pe capete din cauza epidemiilor. Reforma agrară din 1868 a rușilor a făcut ca românii basarabeni să primească 3,5 - 7 deseatine, pentru care au plătit un preț triplu. La sfârșitul secolului XIX, 21% din țăranii basarabeni nu aveau pământ. Așa se explică exodul de populație, care a început în 1891 până în 1914. Românii își abandonează
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) by http://balabanesti.net/2012/05/22/vitalia-pavlicenco-presedinta-partidului-national-liberalbasarabia-cinci-argumente-pentru-unire-interviu-acordat-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
pe toate planurile. Românii mureau pe capete din cauza epidemiilor. Reforma agrară din 1868 a rușilor a făcut ca românii basarabeni să primească 3,5 - 7 deseatine, pentru care au plătit un preț triplu. La sfârșitul secolului XIX, 21% din țăranii basarabeni nu aveau pământ. Așa se explică exodul de populație, care a început în 1891 până în 1914. Românii își abandonează vetrele în căutarea pământului promis de ruși în Extremul Orient. Cei care voiau să plece trebuiau să cumpere bilete la tren
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) by http://balabanesti.net/2012/05/22/vitalia-pavlicenco-presedinta-partidului-national-liberalbasarabia-cinci-argumente-pentru-unire-interviu-acordat-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
să le defrișeze doar cu toporul. Au vrut să se întoarcă, dar nu mai aveau bani de drum. În războiul ruso-japonez, au murit 16.000 de etnici români. În timpul Primului Război mondial, au fost mobilizați peste 300.000 de români basarabeni. Noi am fost izolați de națiunea noastră și nu am participat la marile evenimente ale națiunilor din secolul al XIX-lea. Eram în pericol să devenim minoritari pe teritoriul nostru. Limba română a fost interzisă în școli după 1867. În
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) by http://balabanesti.net/2012/05/22/vitalia-pavlicenco-presedinta-partidului-national-liberalbasarabia-cinci-argumente-pentru-unire-interviu-acordat-la-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
de interpretare feminină - Jaclyn Jose), Elle (r. Paul Verhoeven), propunerea Franței la Oscar, Fixeur, noul film al lui Adrian Sitaru, si peliculă Și va fi.... Aceasta este o co-producție a studiourilor Buftea și a Delta Film (Moscova), regizată de cineastul basarabean Valeriu Jereghi, filmată de Vivi Dragan Vasile și proiectată în Un Certain Regard la Cannes, în 1993. O parte din echipă va fi prezentă la proiecția de duminică, 16 octombrie, ora 14.00, la Cinema Muzeul Țăranului. *** Ediția a șaptea
Începe Les Films de Cannes à Bucarest! Peste 6000 de bilete vândute în avans by http://www.zilesinopti.ro/articole/13858/incepe-les-films-de-cannes-a-bucarest-peste-6000-de-bilete-vandute-in-avans [Corola-blog/BlogPost/96831_a_98123]
-
București, iar unora le-am botezat copiii. Și la ceilalți membri ai delegației am văzut aceiași dragoste neostoită față de basarabeni: unul s-a căsătorit cu o transnistriancă, altul a adus foarte multe fonduri europene și americane în proiectele unor fundații basarabene, altul a devenit unul din cei mai cunoscuți pro-unioniști români scriind numeroase articole favorabile despre Moldova. Dar parcă nu era de-ajuns. Simțeam că toate discursurile noastre pro-unioniste erau luate în răspăr de ceilalți și vedeam din sondaje că tema
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_maicuta_ana_bruno_stefan_1376472771.html [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
sondaje că tema Basarabiei devenea pe an ce trecea tot mai neînsemnată pentru cei din România. Săptămâna trecută am fost pe Muntele Athos împreună cu un prieten care a făcut parte din acea delegație din Transnistria, iar la chilia unui pustnic basarabean am fost abordați de un părinte. - Nu mă mai cunoașteți? - Ne-a întrebat. L-am privit nedumerit, căci nu știam dacă și de unde-l cunoaștem. Sunt părintele Vasile, duhovnicul măicuței Ana din Dubăsari. Vă mai aduceți aminte de ea? Azi
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_maicuta_ana_bruno_stefan_1376472771.html [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]