584 matches
-
în 1992 situația rămîne sensibil identică cu un raport de 752 de persoane la 1 200 "sondate"386). În schimb, limba bască nu era practicată decît de o minoritate situată în doar cîteva zone, ceea ce a făcut ca afirmarea identității basce, la acest nivel, să ia forma unei acțiuni de cucerire în raport cu puternica rezistență spaniolă. Totodată, elitele politice și economice catalane s-au raliat mișcării autonomiste, lărgind-o și dirijînd-o pe o cale mai moderată. Omologii lor basci, dimpotrivă, au ignorat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca afirmarea identității basce, la acest nivel, să ia forma unei acțiuni de cucerire în raport cu puternica rezistență spaniolă. Totodată, elitele politice și economice catalane s-au raliat mișcării autonomiste, lărgind-o și dirijînd-o pe o cale mai moderată. Omologii lor basci, dimpotrivă, au ignorat naționalismul, pentru a rămîne fideli intereselor lor față de spanioli. În felul acesta, activismul separatist a devenit, în Țările basce, afacerea unor grupuri care nu aveau nimic de pierdut din radicalizarea mișcării, ba chiar aveau de cîștigat, fie
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
economice catalane s-au raliat mișcării autonomiste, lărgind-o și dirijînd-o pe o cale mai moderată. Omologii lor basci, dimpotrivă, au ignorat naționalismul, pentru a rămîne fideli intereselor lor față de spanioli. În felul acesta, activismul separatist a devenit, în Țările basce, afacerea unor grupuri care nu aveau nimic de pierdut din radicalizarea mișcării, ba chiar aveau de cîștigat, fie că aparțineau clerului 387, la început, sau, după aceea, conducătorilor ne-religioși care și-au făcut din aceasta o profesie. Un caz
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a fost că această regulă de prudență, dictată de grija de a nu speria pe nimeni, se arată a fi greu de respectat, dat fiind că, se reclama o reparație indispensabilă a chinurilor suferite timp de patru decenii de către minoritățile bască și ca-talană. Pentru ele, era franchistă însemnase pierderea statutului de autonomie obținut în epoca republicană. Practic, această pe-rioadă reprezentase o politică de revanșă a naționalismului castilian asupra naționalismelor periferice, basc și catalan, prin impunerea spaniolei limba "imperială" asupra graiurilor regionale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
indispensabilă a chinurilor suferite timp de patru decenii de către minoritățile bască și ca-talană. Pentru ele, era franchistă însemnase pierderea statutului de autonomie obținut în epoca republicană. Practic, această pe-rioadă reprezentase o politică de revanșă a naționalismului castilian asupra naționalismelor periferice, basc și catalan, prin impunerea spaniolei limba "imperială" asupra graiurilor regionale. O reparație n-ar fi putut lua o altă formă decît aceea de restabilire a generalității catalane și a guvernării Euskadi. Pe de altă parte însă, restaurația ar fi însemnat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să răspundă așteptărilor autonomiste, demonstrînd astfel autenticitatea democratică a monarhiei, fără ca acest răspuns să se transforme în casus belli în ochii sectoarelor conservatoare și ai militarilor. Ca să rezolve acestă dilemă, regele și Adolfo Suarez se vor strădui să dedramatizeze revendicările basce și catalane, bana-lizîndu-le în cadrul unei regionalizări extinse la nivelul a cinci-zeci de provincii spaniole. Astfel, ceea ce ar fi putut trece drept o recunoaștere a vocației separatiste cu totul particulară a Catalaniei și a Țărilor basce tindea să se transforme într-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vor strădui să dedramatizeze revendicările basce și catalane, bana-lizîndu-le în cadrul unei regionalizări extinse la nivelul a cinci-zeci de provincii spaniole. Astfel, ceea ce ar fi putut trece drept o recunoaștere a vocației separatiste cu totul particulară a Catalaniei și a Țărilor basce tindea să se transforme într-o descentralizare la îndemîna tuturor. O Spanie a autonomiilor s-a născut în urma acestei menevre tactice, parcă din greșeală. Pro-iectul nu se va realiza însă fără complicații. Pentru a îndepărta riscul unei restabiliri unilaterale și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și ilegale a generalității catalane, guvernul va trebui să anticipeze, nu fără pericol, dispozitivul constituțional în formare și să-l instaureze cu titlu provizoriu în septembrie 1977. Apoi, în iunie 1978, a trebuit să acționeze în același fel în favoarea Țărilor basce. Cum nu s-a produs nici o lovitură de stat militară, munca de elaborare a Constituției s-a accelerat. Ea va culmina în 1978 cu adoptarea unui text, pe bază de referendum, care oferă garanții regimurilor preautonome basc și catalan, camuflîndu-le
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fel în favoarea Țărilor basce. Cum nu s-a produs nici o lovitură de stat militară, munca de elaborare a Constituției s-a accelerat. Ea va culmina în 1978 cu adoptarea unui text, pe bază de referendum, care oferă garanții regimurilor preautonome basc și catalan, camuflîndu-le în spatele unor regionalizări inspirate de modelul italian, în sensul că evită să pună în discuție natura unitară a statului. Însă acest exercițiu semanănă cu o scamatorie, în măsura în care permite multiple interpretări. În sfîrșit, dispozitivul "unităților autonome" prevăzut prin
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
exemplu, și care seamănă mai curînd cu cele ale Quebec-ului și cu federația canadiană. În afară de aceasta, cel mai important este faptul că acestor competențe revendicate de către puterile regionale li se adaugă, în cazul comunităților cu adevărat istorice ale Catalaniei, Țărilor basce sau Galiciei 404, factorul de diferențiere socială și culturală legată de particularismul lor lingvistic. Astfel, între 1977 și 1985 s-au creat nouăsprezece comunități autonome care cuprind întreg teritoriul spaniol. Această generalizare răspunde promisiunii de liniștire a situației, întru-cît permite
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
printr-o serie de înlănțuiri oarecum folclorice inspirate de vechile tradiții medievale. Privită în ansamblu, Spania cuprinde mari comunități care pot reclama precedente istorice pe baza unei identități culturale specifice, opunîndu-se astfel tuturor celorlalte. Primele dintre acestea, respectiv Catalania, Țările basce și, cu mai puțină fermitate, Galicia și-au revendicat deja autonomia. În cazul bascilor și al catalanilor au existat elemente ce ambiționau o independență totală. În orice caz, aceste trei regiuni și-au lărgit la maximum cîmpul competențelor pe care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Restul comunităților, șaisprezece la număr, dimpotrivă, par să nu manifeste nici cea mai mică dorință de autonomie. S-a vorbit, în ceea ce le privește, de un așa-numit "regionalism suscitat" destinat să "camufleze într-o oarecare mă-sură marile regionalisme basc și catalan care produceau teamă noii Spanii."406 Însă, acest antrenament artificial s-a produs în contexte lingvistice sau istorice mai mult sau mai puțin propice. Ținutul Valenciei s-a putut folosi de persistența relativă a limbii, de altfel derivată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prin regimul său fiscal separat - foral - încă din Evul Mediu, ea și-a conservat acest avantaj derogatoriu după 1978.408 Astfel s-a conturat o ierarhie a unei Spanii a comunităților autonome, avînd în vîrf cele trei voluntariste, Cata-lania, Țările basce și Galicia, la nivelul intermediar,opt comunități cu o poziție mai fermă din motive diferite, și la ni-velul de jos, celelalte unsprezece, antrenate de acestă dinamică la care ele n-au aderat decît prin forța împrejurărilor. Fiindcă acestea nu prezentau
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai puțin pe baza unei convenții politice ca în cadrul modelului național al lui Renan sau al liberalilor, și mai mult în virtutea unui liant comunitar care nu poate fi decît etnocultural, chiar și atunci cînd acesta rămâne fantasmagoric, exceptînd Catalania, Țările basce și Galicia. Avînd în vedere specificarea evanescentă a cetățeanului individual, nimic nu ne împiedică, în definitiv, să ne imaginăm că suveranitatea acestor popoare reprezintă esențialul. Ceea ce înseamnă că nenumăratele colectivități ale demos-ului spaniol sînt inventate pe trei sferturi și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai puțin reale? Principiile Constituției ca și tratatele de autonomie nu pomenesc decît de naționalitățile particulare ale regiunilor, ca și cum națioalitatea spaniolă ca atare funcționază doar din punctul de vedere al comodității administrative! În consecință, constituanții au convenit ca alături de naționalitățile bască și catalană să figureze și altele, andaluză, aragoneză, murciană și, de ce nu, madrilenă. Cît despre noțiunea de stat, constituția catalană o desemnează cu titulatura de "stat spaniol" redus la rangul de armătură parlamentară și birocratică, ai cărui funcționari sau deputați
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
regele și al cărui teritoriu este împărțit între nouăsprezece comunități autonome. S-ar spune că este vorba aici de o analiză răutăcioasă. Dar, la nivelul oricăror declarații oficiale, statutul de autonomie al Andaluziei, de exemplu, adoptă o frazeologie catalană sau bască atunci cînd își reclamă dreptul la autoguvernare pe care "Constituția îl recunoaște tuturor naționalităților". Nu lipsește nici referința la un "popor andaluz", dotat cu teritoriul său inalienabil alcătuit din opt vechi provincii ale Spaniei.411 În plus, în ceea ce privește practica și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Franța, Spania și Catalania. (cf. Travels during the Years 1787, 1788 and 1789 of the Kingdom of France to which is Added the Register of a Town in Spain, Dublin, 1793, p.635). 272 Articolul 2 al programului Partidului naționalist basc, citat de M. Garcia Venero, Historia del nacíonalismo vasco, Madrid, Editura Națională, 1945, p.144-145. Cf., asupra revendicărilor basce în general, F. Garcia de Cortazar, M. Montero, Diccionario de historia del País Vasco, Saint-Sebastian, Txertoa, 1983. 273 Citat de F.
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
which is Added the Register of a Town in Spain, Dublin, 1793, p.635). 272 Articolul 2 al programului Partidului naționalist basc, citat de M. Garcia Venero, Historia del nacíonalismo vasco, Madrid, Editura Națională, 1945, p.144-145. Cf., asupra revendicărilor basce în general, F. Garcia de Cortazar, M. Montero, Diccionario de historia del País Vasco, Saint-Sebastian, Txertoa, 1983. 273 Citat de F. Sarrail, La cuestión vasca, s. l., ETA, s. d., nepaginat. 274 J.E.E. Dalberg Acton, History of Freedom and other Essays, Londra
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sensul în care Holocaust-ul revelează urgența creării statului Israel, într-un moment cînd sionismul nu era încă decît o doctrină discutabilă. 379 M. Garcia Venero, Historia del nacionalismo vasco, Madrid, Editora Nacional, 1945, p.144-145. Cf. Referitor la naționalismul basc, R.Fusi, El País Vasco, Madrid, Alianza Editorial, 1984. 380 J. Forne, Les Nationalismes identitaires en Europe, Paris, L'Harmattan, 1944, p.45 (începînd cu o serie de predici ale abate-lui Albizo, publicate la 4 noiembrie 1990 de către cotidianul basc
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
basc, R.Fusi, El País Vasco, Madrid, Alianza Editorial, 1984. 380 J. Forne, Les Nationalismes identitaires en Europe, Paris, L'Harmattan, 1944, p.45 (începînd cu o serie de predici ale abate-lui Albizo, publicate la 4 noiembrie 1990 de către cotidianul basc Egin). 381 Ibid., p.121. 382 Siglă bască a unei expresii ce semnifică "Poporul basc și li-bertatea sa". 383 R. Garcia Damborenea, La encrucijada vasca, Barcelona, Ed. Argos Vergara, 1985, p.51. 384 Cu 55,3 % abțineri și 30 % buletine
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Editorial, 1984. 380 J. Forne, Les Nationalismes identitaires en Europe, Paris, L'Harmattan, 1944, p.45 (începînd cu o serie de predici ale abate-lui Albizo, publicate la 4 noiembrie 1990 de către cotidianul basc Egin). 381 Ibid., p.121. 382 Siglă bască a unei expresii ce semnifică "Poporul basc și li-bertatea sa". 383 R. Garcia Damborenea, La encrucijada vasca, Barcelona, Ed. Argos Vergara, 1985, p.51. 384 Cu 55,3 % abțineri și 30 % buletine negative în Țările basce, contra 32,9 % și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
identitaires en Europe, Paris, L'Harmattan, 1944, p.45 (începînd cu o serie de predici ale abate-lui Albizo, publicate la 4 noiembrie 1990 de către cotidianul basc Egin). 381 Ibid., p.121. 382 Siglă bască a unei expresii ce semnifică "Poporul basc și li-bertatea sa". 383 R. Garcia Damborenea, La encrucijada vasca, Barcelona, Ed. Argos Vergara, 1985, p.51. 384 Cu 55,3 % abțineri și 30 % buletine negative în Țările basce, contra 32,9 % și 12,1 % în ansamblul Spaniei, și 32
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
p.121. 382 Siglă bască a unei expresii ce semnifică "Poporul basc și li-bertatea sa". 383 R. Garcia Damborenea, La encrucijada vasca, Barcelona, Ed. Argos Vergara, 1985, p.51. 384 Cu 55,3 % abțineri și 30 % buletine negative în Țările basce, contra 32,9 % și 12,1 % în ansamblul Spaniei, și 32,1 % abțineri și 9,5 % voturi negative în Catalania. 385 Din 2 200 de persoane interogate, 321 se simțeau numai spanioli, 117 mai mult spanioli decît catalani, 988 împărtășeau
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Economica, 1987, pp.68-71. 404 Situată în extremitatea atlantică, în partea de nord-vest a Spaniei, Galicia aparține, din punct de vedere istoric, domeniului lingvistic portughez. Particularismul său cultural este totuși mai puțin marcant față de acela al Catalaniei sau al Țărilor basce. Referitor la aceasta, nu este lipsită de importanță observația că generalul Franco era galician. 405 Acestea sînt: consiliile Andaluziei (Sevilla), deputăția generală a Aragonului (Saragosa), principatele Asturiei (Oviedo), consiliul general interinsular al Insulelor Baleare (Palma de Majorca), consiliile Canarelor (Las
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Leon-ului (Burgos), deputăția generală a Cantabriei (Santander), generalitatea Catalaniei (Barcelona), consiliul general al Estramadurei (Badajoz), consiliul Galiciei (Saint-Jacques-de-Compostelle), comunitatea autonomă a Madridului, consiliul general al Maurciei, deputăția forală a Navarrei (Pampeluna), comunitatea autonomă La Rioja (Logroño), comunitatea valenciană (Valencia), guvernul basc (Vitoria), orașele autonome Ceuta și Melilla (enclave pe coas-ta marocană). 406 F. Moderne, Discussion sur le concept d'État autonomique, p.74, în C. Bidegaray (sub îndrumarea), L'État autonomique, Paris, Economica, 1994. 407 Pe deasupra, în Canare, statutul foarte vechi de zonă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]