1,268 matches
-
revendicările autorului: les gens prudents trouvent de l’imprudence dans ceux qui cèdent à l’honneur. Sub pretextul, îndeobște rentabil, dar nu totdeauna, al unei rațiuni utilitare, al unui pragmatism dictat de luciditate și de simțul realităților, sunt priviți cu batjocură și dispreț cei care vorbesc de onoare, de iubire, prietenie, sacrificiu etc. „Vorbe mari”, se spune. E adevărat că ironia sau măcar rezerva subînțeleasă au uneori și o motivare estetică: e lipsit de gust, e strident, e jenant să folosești
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
PSIHOLOGIA OMULUI ÎN PROVERBE Cuprins Argument 9 PARTEA ÎNTÂI Aspecte de psihologie umană surprinse În proverbe (Tiberiu Rudică, Daniela Costea) 13 Adevăr, sinceritate - minciună, falsitate 15 Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie 17 Aroganță, obrăznicie, batjocură - bunsimț, bună creștere, bună-cuviință 20 Bine - rău; bunătate - răutate 21 Bucurie, plăcere - durere, suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
veți primi nimic, Iar dacă doar spre a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra spre a implora fericirea pentru semenii voștri, nu veți fi auziți. E destul numai să intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț, bună creștere, bună‑cuviință" Când stai jos, nu vorbi de sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra spre a implora fericirea pentru semenii voștri, nu veți fi auziți. E destul numai să intrați În acest templu nevăzut”. Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun-simț, bună creștere, bună-cuviințătc "Aroganță, obrăznicie, batjocură - bun‑simț, bună creștere, bună‑cuviință" Când stai jos, nu vorbi de sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea interzice pudoarea.” (Seneca) Îi dai degetul, el
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe cel care a făptuit greșeala. Pentru a vă elibera, trebuie să reparați.” (O.M. Aïvanhov) Tot nașu’ are naș. Nu există vicleșug care să nu fie Înfrânt printr-un alt vicleșug: „Orice cal ajunge gloabă”.) „Râsul te râde, și batjocura te batjocorește.” (M. Sadoveanu) Vinovatul totdeauna se teme. (Un alt proverb ne lămurește: „Frica Îl urmărește pe cel care trăiește necinstit”.) „Oamenii sunt cei care vor să te urâțească, sau urâțenia e În tine și Îi iei pe ei ca
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
furia negativistă, trădând un eu hipertrofic. Și Paul Zarifopol, cu toată inteligența-i ascuțită, ar avea câteodată opțiuni care descumpănesc. Nici E. Lovinescu nu scapă de aciditățile necruțătorului cenzor. Ironiile trec, nu rareori, în sarcasm sau de-a dreptul în batjocură. Sunt reprize de ilaritate oarecum neașteptate la acest spirit tulburat, aflat într-o tensiune continuă, dar și într-un fragil echilibru la întretăierea dintre puseul genialoid și iminenta prăbușire în întuneric. SCRIERI: Directiva absolutului, București, 1933. Repere bibliografice: Nicolae Roșu
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
lumii, cărora, tocmai de aceea, le cade victimă. Romanul masiv și cam prolix Oameni în cătușe de aur (1945) contrapune, într-un schematism vârtos, două lumi: „surtucarii”, trăind în bunăstare și în indecente mondenități, și „plugarii”, cei care, nemaiputând îndura batjocura viețuirii de azi pe mâine, încep să-și manifeste revolta. Iscați dintre ruralii mai răsăriți, comuniștii, pasămite, dirijează fluxul crescând al nemulțumirii spre un „front” cu pretenții politice, de un radicalism ce nu prevestește nimic bun. SCRIERI: Funeralii naționale, București
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
voluntar condiția unui damnat: găsește în ea o justificare, o sursă a respectului față de propria persoană, „câștigurile secundare“, micile profituri ale stigmatizatului 109. Simplificând lucrurile, romantismul era o trăire acută a prezentului, dar exprimată artistic 110. Obiectul urii și al batjocurii nu putea fi decât filistinul, ipostază tipică a ipocriziei burgheze 111. Exemplul cel mai bun îl constituia Germania, unde critica mentalității filistine - cu toate îngâmfările ei greoaie și stupide, cu prozaismul cras, cu prețuirea falsă și total disproporțională a valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dintre cei mai însemnați contemporani. Despre poeți a scris adesea necomprehensiv. Excepție fac articolele consacrate lui Tudor Arghezi, Ion Pillat, Al. A. Philippide, G. Topîrceanu. La Arghezi, poezia Blesteme i se pare „unică în literatura noastră”, fiind admirat aici „geniul batjocurii, înălțat până la dimensiuni metafizice”. De altfel, este primul care îl definește în chip decis pe Arghezi drept „cel mai mare poet de la Eminescu încoace”. În schimb, se dovedește cu totul nereceptiv față de poezia lui Lucian Blaga, care, primind influențe din
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
divertisment, ca și hainele de marcă americane, sunt populare peste tot În lume. America este chiar invidiată, dar nu mai este admirată așa cum a fost odată. Visul american, odată atât de dorit, a ajuns să fie, din ce În ce mai mult, luat În batjocură. Stilul nostru de viață nu mai inspiră, este considerat depășit sau, chiar mai rău, privit cu frică ori detestat. Chiar mulți dintre americani, dacă am sta să ne gândim la el, ar trebui să spunem că am ieșit cumva din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iertare, de ascultare, răbdare, milostenie, blândețe, smerenie, pace etc. Modelul creștin este al Mântuitorului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care ne Învață că „Toate câte voiți să vă facă vouă oamenii, asemenea faceți și voi lor” (Matei 7,12). Suportă batjocură, bătaie, chiar moarte pe cruce pentru oameni, rămânând memorabile cuvintele Sale din momentele de chin de pe Golgota: „Părinte, iartăle lor, că nu știu ce fac” (Luca 23, 34). Având În centru iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, ca model al iubirii interumane, creștinismul
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
binecuvântat de Cristos Dumnezeul nostru și capul Bisericii, primul dintre ucenici, cel care are cheile Împărăției (Mt. 16,19), ne‑a învățat aceasta: „Mai întâi pe aceasta trebuie să o știți: că în zilele cele de apoi vor veni cu batjocură batjocoritori care vor trăi după poftele lor” (2Pt. 3,3) și aceasta: „Vor fi falși vindecători, care vor aduce cu vicleșug învățături ale pierzării” (2Pt. 2,1). Ioan Teologul, ucenicul cel iubit al lui Cristos, este în acord cu el
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de pildă, ducându-se, în 1665, la Stockholm (de unde s-a înapoiat prin Danemarca). Și pe lângă alte capete încoronate ale Europei. Ambasador i-a fost, se știe, Nicolae Milescu. Banii se împuținau („N-aș vrea să fiu la vârsta mea batjocura oamenilor” - zicea fostul Voievod într-o scrisoare), suita se subția. Pe Gheorghe Ștefan l-a bătut chiar gândul să lase țărmul Mării Baltice și să meargă la Moscova, unde țarul îl chema să trăiască „până la sfârșitul zilelor sale, pentru a nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-l lași să fie în pustiire, ascultând de unii răi grăitori către tine, sau să se atingă mâna ta să ia mai sus zisele odoare și scule, ci încă și domnia ta după putere să-i adaugi, ca să nu fie spre batjocura limbilor străine și locuință animalelor și păsărilor și desfrânatelor, ci să-i fii milostiv și tocmitor și păzitor și miluitor călugărilor ce locuiesc într-însul, ca să fie și domniei tale ctitoria desăvârșită, ca și nouă, celor ce am trecut din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
izbăvind-o de „mamiferism”. Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă social-politică, după cum se vede, cam groasă și nu chiar plină de haz. Batjocura stângistă a dramaturgului relevă și limitele ingeniozității lui. SCRIERI: Pericolul Satanei, pref. A. C. Cuza, București, 1924; Măști, îngr. G. Pienescu, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Teatralitatea teatrului, îngr. și postfață Virgil Petrovici, pref. Liviu Ciulei, București, 1981. Repere bibliografice: Arghezi
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
a stat vreo câteva luni îngropat în pământ până la gât, Simion s-a decis să câștige sfințenia urcându-se în vârful unui palus (par) de vreo 18 metri, înălțat lângă Antiohia. A stat acolo 35 de ani, în admirația și batjocura a tot felul de gură-cască. Alți „sfinți” au decis să trăiască precum vitele pe câmp, mâncând numai iarbă. Un anume Ammoun a devenit renumit pentru că nu se dezbrăcase și nu se spălase niciodată; dimpotrivă, un alt eremit era admirat pentru că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cultivator de himere, serdarul Barbu Cornea, „tâlharul cel mare” - au adesea un sfârșit care confirmă premonițiile cronicarului. El are însă și știința ridiculizării subțiri (îi persiflează pe uneltitorii neperformanți, țesători ai unor „sfaturi vrednice de râs”, „deșarte” și „vrednice de batjocuri”), prin bagatelizare și minimalizare, dar îi este la îndemână și persiflarea în absența distilării ironiei, pe fondul unui râs gâlgâitor („dicretul” imperial prin care beizadea Gheorghe era numit nu domn sau guvernator, ci „ban Craiovei”, „l-au făcut” pe fiul
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
se îneacă la mal „ca țiganul”, vociferează (adică „cere țigănește”), este oportunist („ca țiganul la praznic”), așa încât unde este țigănie e vorba de scandal, gălăgie nevrotică sau târguială nerușinată. Un lucru este limpede: când își pierde măsura, ironia alunecă în batjocură sau înjurătură. Ceea ce urmează nu poate fi decât un lanț grosolan de nepotriviri. Cel obișnuit să se descurce mereu nu ezită, la o adică, să-i încurce pe alții. Prea multa îndemânare la fluier și joc pare să fie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
-mi, Starbuck, arăt eu chiar atît de bătrîn? Mă simt groaznic de slăbit, gîrbovit și încovoiat ca Adam, apăsat de povara grea a veacurilor îngrămădite peste el de la izgonirea lui din Paradis. Doamne, Doamne, Doamne! Sfîșie-mi inima, zdrobește-mi creierii! Batjocură! Batjocură! Amară batjocură a părului cărunt - am trăit eu oare îndeajuns de multe bucurii, ca să te merit, părule cărunt? Ca să mă simt și să par atît de bătrîn? Vino mai aproape de mine, Starbuck, lasă-mă să privesc în ochii unui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Starbuck, arăt eu chiar atît de bătrîn? Mă simt groaznic de slăbit, gîrbovit și încovoiat ca Adam, apăsat de povara grea a veacurilor îngrămădite peste el de la izgonirea lui din Paradis. Doamne, Doamne, Doamne! Sfîșie-mi inima, zdrobește-mi creierii! Batjocură! Batjocură! Amară batjocură a părului cărunt - am trăit eu oare îndeajuns de multe bucurii, ca să te merit, părule cărunt? Ca să mă simt și să par atît de bătrîn? Vino mai aproape de mine, Starbuck, lasă-mă să privesc în ochii unui om
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
eu chiar atît de bătrîn? Mă simt groaznic de slăbit, gîrbovit și încovoiat ca Adam, apăsat de povara grea a veacurilor îngrămădite peste el de la izgonirea lui din Paradis. Doamne, Doamne, Doamne! Sfîșie-mi inima, zdrobește-mi creierii! Batjocură! Batjocură! Amară batjocură a părului cărunt - am trăit eu oare îndeajuns de multe bucurii, ca să te merit, părule cărunt? Ca să mă simt și să par atît de bătrîn? Vino mai aproape de mine, Starbuck, lasă-mă să privesc în ochii unui om, e mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
transmită urmașilor celor care au căzut la Grivița, ca ei să poată trăi și munci eliberați de exploatare, este o ură nemărginită pentru cei care făceau din viața oamenilor muncii acea succesiune de mizerii și dureri, de apăsare și de batjocură, pentru cei care visează Încă astăzi să-l readucă la Grivița pe Parthoniu, pe locotenentul Stratulat cu jandarmii săi, pe comisarul Boțcan la poartă. Al. Jar avea ocazia În cartea lui să toarne În suflete această ură neiertătoare, s-o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nori), lipsit de misticismul și trăirismul legionar, realist, vesel, puțin șmecher, corect, în privința sincerității și nesincerității - normal, îi plăcea viața fără a fi viciat, regreta f. mult că a fost legionar, iar față de legionari avea o atitudine de dispreț și batjocură 2. În Pitești a bătut după directivele lui Țurcanu, din 25 decembrie 1949 până în 8 iunie 1950, cu întreruperi, la camera 4-spital (până la mijlocul lui februarie 1950), dar și în camera 2-parter. Interesant este că Țurcanu susține că Pușcașu „nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aici, căci același agresor a pus un hârdău cu materii fecale în mijlocul camerei, l-a acoperit cu o pătură și l-a obligat pe părintele K. să facă împărtășania cu „trupul și sângele lui Hristos”, în timp ce agresorii îi strigau în batjocură: „«Ia-o, părinte, pe glasul al patrulea sau al cincilea.» Eu cântam popește, iar ceilalți torturați constituiau corul - corul blasfemiei - pe patru voci”. După slujba de sfințire a murdăriei din hârdău, i s-a dat o lingură cu care trebuia
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
exterior și nerăbdătoare să moară. Levi (1958/1987) confirmă acest diagnostic, afirmând că însingurarea lor interioară era absolută și că ei erau „mult prea goliți pentru a mai suferi cu adevărat”. În lagărele de femei, omologii lor feminini, numite în batjocură Schmuckstück (bijuteriile), prezentau aceeași solitudine morală și același abandon de sine (Tillon, 1988). Această stare de mare degradare a fost atribuită unei situații de extremă subnutriție, care a dus la distrugerea unei părți însemnate din proteinele corpului (Poliakow, 1964). Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]