20,995 matches
-
Arsura, la abia 7 km vest de lunca Prutului. Față de Crasna, valea Lohanului este mai veche, apariția ulterioară a celei dintâi nefăcând decât să-i răpească acestuia, prin captări succesive, din aval în amonte, toți afluenții de pe dreapta, reducându-i bazinul la îngustimea frapantă pe care o are acum. Iar faptul că profilul longitudinal și transversal al văii Lohanului, în cursul superior mai ales, ca și cel al scurților lui afluenți de pe dreapta, este puțin evoluat, duce la concluzia că între
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși (24 - 26 m altitudine absolută). Prin acest fapt, observăm că ne aflăm în fața unui exemplu din lupta pe care Prutul o duce cu Siretul, pentru lărgirea bazinului său. Avem deci un caz mic, asemănător celor mari, care se desfășoară pe linia de cumpănă a apelor dintre Siret și Prut la nord de Pașcani. Valea Crasnei, a cărei albie majoră între Bunești și Stroești este cam cu 70
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Valea Crasnei, a cărei albie majoră între Bunești și Stroești este cam cu 70 - 80 m mai joasă decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului, sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile sarmațiene și meoțiene. Cursul inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește prin cel superior prin aceea că direcția lui este net
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui cu greu își croiește drum. Versantul drept este, însă, tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului are valori mari. Precizăm însă,că din această rețea hidrografică, aceea care are debit permanent este redusă ca lungime, ea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului are valori mari. Precizăm însă,că din această rețea hidrografică, aceea care are debit permanent este redusă ca lungime, ea reprezentând doar 1/5 din rețeaua totală. Ameliorarea acestei situații (prelungirea traseului și duratei debitului permanent la unele pâraie
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
densitate a rețelei hidrografice este mai mare, cu atât energia reliefului crește, iar procesele de versant devin mai intense. Astfel, în regiunile cu pante înclinate (15° - 20°) și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0,62 și peste 0,62), fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fenomen care este însoțit și de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt afluent al său, nu există încă nici un fel de măsurători de debit și de nivel. Din informațiile culese de pe teren și din
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unitate naturală se datorează atât climatului temperat continental, cât și lipsei de iazuri, defrișării pădurilor din ultimul secol și practicării arăturilor în pantă. 3. ASPECTE MORFOMETRICE ALE REȚELEI HIDROGRAFICE. Datele asupra rețelei hidrografice au fost obținute prin cartometrie pe harta bazinului Lohan, scara 1:25.000. La baza analizei a stat clasificarea rețelei de drenaj pe baza sistemului elaborat de R. Horton (1945) și completat de A. Strahler (1952). În acest sistem de clasificare, pârâul Lohan are ordinul de mărime 4
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Datele au fost centralizate, obținându-se un șir de numere, din analiza căruia se constată: • o scădere a numărului de segmente de râu proporțional cu creșterea ordinului de mărime, astfel încât, „numărul de segmente de râu de ordine succesive dintr-un bazin hidrografic tinde să formeze o progresie geometrică inversă, în care primul termen, N1, este dat de numărul cursurilor de ordin unu, iar rația o constituie raportul de confluență Rc” (I. Zăvoianu, 1978). Cursurile de ordin unu din bazinul Lohan reprezintă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
dintr-un bazin hidrografic tinde să formeze o progresie geometrică inversă, în care primul termen, N1, este dat de numărul cursurilor de ordin unu, iar rația o constituie raportul de confluență Rc” (I. Zăvoianu, 1978). Cursurile de ordin unu din bazinul Lohan reprezintă 280 din totalul segmentelor de râu (367), adică N1 reprezintă 76% din totalul segmentelor de râu. Este o valoare destul de mare, favorizată de caracteristicile litologice, de altitudine, de condițiile climatice. Repartiția lor poate fi urmărită în tot bazinul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
bazinul Lohan reprezintă 280 din totalul segmentelor de râu (367), adică N1 reprezintă 76% din totalul segmentelor de râu. Este o valoare destul de mare, favorizată de caracteristicile litologice, de altitudine, de condițiile climatice. Repartiția lor poate fi urmărită în tot bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele de ordin unu orientează, în general, scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Este o valoare destul de mare, favorizată de caracteristicile litologice, de altitudine, de condițiile climatice. Repartiția lor poate fi urmărită în tot bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele de ordin unu orientează, în general, scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S.
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele de ordin unu orientează, în general, scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S. Pentru pârâul Lohan, f = 280/110 = 2,54, segmentele de ordinul unu dovedind faptul că rețeaua hidrografică din bazinul Lohan are tendința de a se ramifica și, deci, de a acumula în continuare noi cursuri de ordin
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S. Pentru pârâul Lohan, f = 280/110 = 2,54, segmentele de ordinul unu dovedind faptul că rețeaua hidrografică din bazinul Lohan are tendința de a se ramifica și, deci, de a acumula în continuare noi cursuri de ordin inferioare. H. Baulig (1960) considera că „râul de ordine unu este și primul element morfologic, după cum este celula într-un țesut organic
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
curbei. Din analiza curbei care exprimă legea numărului de râuri, se poate observa că valoarea cursului de ordinul cel mai mare este egală cu unitatea. Această valoare depinde însă de numărul de cursuri de ordine inferioare, acumulată în funcție de condițiile specifice bazinului respectiv (litologie, structură, tectonică, forma bazinului). Raportul de confluență - Rc - este mare (4), lucru explicabil prin faptul că bazinul este dezvoltat în roci friabile. Acest lucru înseamnă că, pentru un ordin oarecare, bazinului îi sunt necesare mai multe cursuri de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
legea numărului de râuri, se poate observa că valoarea cursului de ordinul cel mai mare este egală cu unitatea. Această valoare depinde însă de numărul de cursuri de ordine inferioare, acumulată în funcție de condițiile specifice bazinului respectiv (litologie, structură, tectonică, forma bazinului). Raportul de confluență - Rc - este mare (4), lucru explicabil prin faptul că bazinul este dezvoltat în roci friabile. Acest lucru înseamnă că, pentru un ordin oarecare, bazinului îi sunt necesare mai multe cursuri de ordine inferioare, în comparație cu un bazin de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mai mare este egală cu unitatea. Această valoare depinde însă de numărul de cursuri de ordine inferioare, acumulată în funcție de condițiile specifice bazinului respectiv (litologie, structură, tectonică, forma bazinului). Raportul de confluență - Rc - este mare (4), lucru explicabil prin faptul că bazinul este dezvoltat în roci friabile. Acest lucru înseamnă că, pentru un ordin oarecare, bazinului îi sunt necesare mai multe cursuri de ordine inferioare, în comparație cu un bazin de aceeași mărime din zona de câmpie, dar cu un raport de confluență mult
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de ordine inferioare, acumulată în funcție de condițiile specifice bazinului respectiv (litologie, structură, tectonică, forma bazinului). Raportul de confluență - Rc - este mare (4), lucru explicabil prin faptul că bazinul este dezvoltat în roci friabile. Acest lucru înseamnă că, pentru un ordin oarecare, bazinului îi sunt necesare mai multe cursuri de ordine inferioare, în comparație cu un bazin de aceeași mărime din zona de câmpie, dar cu un raport de confluență mult mai mic. Dar, tot din analiza curbei, se poate trage concluzia că pârâul Lohan
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
forma bazinului). Raportul de confluență - Rc - este mare (4), lucru explicabil prin faptul că bazinul este dezvoltat în roci friabile. Acest lucru înseamnă că, pentru un ordin oarecare, bazinului îi sunt necesare mai multe cursuri de ordine inferioare, în comparație cu un bazin de aceeași mărime din zona de câmpie, dar cu un raport de confluență mult mai mic. Dar, tot din analiza curbei, se poate trage concluzia că pârâul Lohan nu este analizat suficient pentru ordinul pe care îl poartă. Aceasta dovedește
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
datorită proceselor denudative foarte active. c). Raportul de confluență - Rc - Raportul dintre numărul segmentelor de un anumit ordin și numărul de ordin superior se poate exprima prin relația: Rc = N1/N2 și relevă, de asemenea, stadiul dinamic al rețelei. Pentru bazinul Lohan, Rc este de 4, ceea ce arată un stadiu de evoluție și de ramificație relativ avansat al rețelei hidrografice, precum și un grad mare de fragmentare a reliefului. d). Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
relevă, de asemenea, stadiul dinamic al rețelei. Pentru bazinul Lohan, Rc este de 4, ceea ce arată un stadiu de evoluție și de ramificație relativ avansat al rețelei hidrografice, precum și un grad mare de fragmentare a reliefului. d). Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
al rețelei. Pentru bazinul Lohan, Rc este de 4, ceea ce arată un stadiu de evoluție și de ramificație relativ avansat al rețelei hidrografice, precum și un grad mare de fragmentare a reliefului. d). Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
rețelei hidrografice, precum și un grad mare de fragmentare a reliefului. d). Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]