3,438 matches
-
roți de foc cu care cutreiera norii. Și trăsura era trasă de patru cai albi, cai Înaripați care-l purtau ca vântul pe urmele dracilor, ca să-i pedepsească. Căci ei, dracii Îl fac pe om neom și Îl Îndeamnă la beții, la omoruri și alte nelegiuiri. Sânt Ilie Îi trăsnește pe Încornorați, Îi fulgeră cu biciul lui de foc. Dracii se tem de biciul lui Sânt-Ilie și fug și nu știu unde să se mai ascundă. Uneori se ascund chiar și pe pământ
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se trezi de-a binelea, auzi mișcare în cameră era probabil tot Carmen. Uite, ți-am făcut ceva de mâncare, trebuie să te miști puțin, ca să nu anchilozezi. Încearcă să-ți miști mâinile, picioarele. Se simțea ca după o mare beție. Dar cum făcuse atletism de performanță, știa cum să se miște și ce să facă și, în scurt timp, se înzdrăveni de-a binelea. Într-o zi, când lucra la verandă, îi spuse lui Carmen: Uite, aici vor sta soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de când te-am cunoscut. Ai fost prima mea dragoste și unica până acum. Când ne-am întâlnit, nu eram pregătită pentru o atare experiență, care m-a amețit, mi-a tăiat respirația și m-a transpus într-o stare de beție divină din care nu mi-am revenit nici acum, după atâția ani. Eram o adolescentă ce pășea temătoare, timidă și speriată în viață, de aceea stângăciile mele la întâlnirile noastre. Nu era nimic fals, premeditat în atitudinile mele, așa eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
expediat cu sentimentul aceluia care se aruncă de pe promontoriu în valurile înspumate. Am așteptat mult. Nici un răspuns. L-am întrebat, întâmplător, pe fratele meu ce mai face bărbatul acela. Naoji mi-a răspuns că o ținea, ca de obicei, în beții, seară de seară, că operele sale literare sunt din ce în ce mai imorale și că e disprețuit și detestat de toți oamenii cumsecade. Mai mult, l-a îndemnat pe Naoji să deschidă o editură. Naoji a acceptat, plin de zel. Primul pas pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
sunt pline de viață. Nu seamănă cu ramurile moarte. — Adică numai natura nu se lasă înfrântă? A strănutat de câteva ori. — Ai răcit? — Nu. Am un obicei caraghios. Ori de câte ori beau până la saturație, strănut astfel. E un fel de barometru al beției. Dar dragostea? — Ce? — E cineva care ajunge să se sature? — Nu râde de mine! Toate femeile sunt la fel. Al naibii de complicate. Ghilotină, ghilotină, pac, pac, pac. De fapt, este cineva... jumătate din cineva... — Mi-ai citit scrisorile? — Da. — Care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
numai în speranța că pot să o zăresc o clipă. Sunt convins că noblețea tablourilor se datorează numai firii blânde a soției sale. Pictorul - am să spun acum tot ce simt - nu e altceva decât un negustor deștept, dornic de beții și desfrâu. Când are nevoie de bani ca să-și satisfacă poftele, încropește un tablou pe care-l vinde la un preț exagerat, făcând pe marele artist și înșelându-i pe colecționarii de ocazie. Singurele lui „calități“ sunt nerușinarea mitocanului de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
gusturile. Ca orice iubire adevărată, ea necesită inventivitate, chibzuință și o anumită experiență de viață. Cu toate acestea, nu putem spune că viul și ploaia acționează la fel asupra psihicului. Ebrietatea cauzată de vin nu are nevoie să fie învățată. Beția ploii li se oferă numai celor care o aleg." (p. 9)
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
Moulin Rouge! (2001) al lui Baz Luhrmann cu stilul glamour corcit cu vodevilul și drama pasională reluînd în cheie musicală mitul lui Orfeu coborît în Infern. Sweeny Todd vine din Infern transfigurat de ură, nu mai rămîne aici decît impresionanta beție de roșu sangvin, expectorat nu de plămînii tuberculoși ai sensibilei iubite sau al decorurilor flamboiante, ci de carotidele deschise cu o mișcare grațioasă de arc de cerc, urmate de mișcarea de rabatare a scaunului prin care cum spune Ubu rege
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
tolerant în țara lui, aici devine de nerecunoscut. Că i s-au schimbat hirea într-altu chip, nu pre cum era domnu în Moldova sau precum era mai înainte, tânăr, pre cînd era Beizade... încă și mai rău și iute la beție. Să scîrbie, și ușa îi era închisă și nu lăsa pre moldoveni nicăiuri din târgu să iasă afară... Suspiciunea vine din Crivăț. Acest intelectual luminat vede acum în jurul său numai urzeli dușmănoase. Nu s-a scris încă un roman al
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
versuri ce par să evoce (într-un acces profetic!) soarta "eroilor neștiuți" ai Revoluției Române. După 1990 emisiile poetice ale lui Mircea Dinescu s-au rărit într-un mod care îi îngrijorează pe admiratorii săi. Nu-i vorbă, volumul O beție cu Marx, apărut în 1996 conține destule poeme care ne amintesc de Dinescu din zilele lui "bune" (adică acelea din anii '80!) de n-ar fi să pomenesc decât Pisica metafizică - replică postrevoluționară la Capra contemporană - sau Cafea în cenușa
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
ales gîndindu-ne la lumea care o să-i urmeze. Sînt anii '30: "iubeam o blondă (Herta), o stradă de pe vremea lui Paracelsius, țigara." Și drumul, la capătul căruia, vezi bine, pîndește succesul. Spre el te-mpinge foamea, din el te scoate beția. Cele două stări cu care, ca un chefliu la parastas, dansează micul roman al lui Stelaru. Întîi foamea, simțită ca-n poveștile de război, pericol de moarte, sfîrșeală haină și de nelecuit. "După legea cîinilor flămînzi" fură, cînd omul se
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
să le accepte ori să le dărîme, ca un leu civilizat, tuns, paralitic - labele i s-au uscat de-atîta umblet în mașină." Încet, însă, succesul se ițește. De la Adevărul literar, de la România literară. Din Sărindar, din Brezoianu, din Pasajul Victoria. Bețiilor lui, simple fraternizări între săraci sau familiarități cu lumea "mare", ajunsă, li se opune, nelipsită, veșnica foame. Foamea azilului din Palatul Știrbey, unde pe bani mai mulți sau mai puțini se doarme singur sau la comun, cu văduve pudice, cînd
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
gît, o eșarfă de mătase, atîrnînd peste armură ca un fluture. Ciudat. Bărbăția imaginii nu reușește să ascundă un anume aer feminin... Neculce îi face două portrete. Primul înainte de a fi domn: ...era atunce nerăbdătoriu și mînios, zlobiv (rău) la beție, și-i ieșisă numele de om rău. După înscăunare: Iar acmu, viind cu domnia, nu știu, să-și piiardă numele cel rău; au doar mai la vîrstă venisă, au doar chivernisisă viiața lui unde nu era pace? Că așč să
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
Jocul nu a fost eliminat în etapa de gravitate a încleștării. Că nu se știa precis când se joacă și când e foarte serios, această ambivalență face parte din personalitatea lui. În notele zilnice, Drieu, cuprins de un soi de beție, își imaginează o scenă în care ar fi constrâns să-și execute prietenul în luptă. Va trage asupra lui sau nu? Se justifică, considerând că l-ar jigni dacă l-ar ierta. E o scenă pe care mai zugrăvit-o
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
chezaro-crăiesc. Are, desigur, răfuielile lui cu imperiul austriac, devenit austro-ungar la 1867. Imensitatea forțelor militare implicate la Solferino trebuie să fi contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale literaturii noastre simt de asemeni o atracție pentru muzica marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cîntă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mîndru și frumos ca crinul/ Cînd pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormîntările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
foile gazetelor sunt albe. Imaculate, vreau să spun." (p. 52) De remarcat este faptul că în acest caz miza nu mai cade pe combinațiile formale, ci, ironic, pe dialogul cultural cu textele sfinte. Textele lui Șerban Foarță au efectul unui beții de cuvinte asupra cititorului. Aliterațiile cu iz de incantație, holorimele cele mai năstrușnice, scarabeii misterioși și fluturii cu desene complicate care apar unde te aștepți mai puțin, florile multicolore, parfumurile cele mai sofisticate, complicitățile abia întrezărite cu marea cultură a
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea putredă din parc,/ Din întomnatul parc,/ Tăcerea putredă din parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece vântul, trist monarc,/ Și frunze moarte-adună." (Dincolo). Un cadru care explică o patimă... estetică, știuta, de la Bacovia, "vreme de beție". Titlul ciclului următor, Foi îngălbenite, înșală. Poetul se desparte, de fapt, de retorica ofilirii, recuperînd epica, fa-bula din vîrste mai vechi ale poeziei. Iată o imagine cu poantă a dimineții ridicate peste mahala care, cu tot derizoriu-i, scutește un
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
poetic șocant, mai ales din perspectiva spiritelor excesiv de pudibonde sau foarte superficiale. Privit din perspectiva integratoare a publicisticii sale, Emil Brumaru este ceea ce s-ar putea numi un poet al poftelor imaginate. Un gourmet refulat care visează în singurătate la beția de mirosuri, arome și forme din bucătărie și din cămara de alimente, este obsedat de partea ascunsă a fiecărei femei - sexul ghicit sau întrezărit pe furiș, în special cel al țărăncilor planturoase, cu forme rubensiene sau, dacă preferați, felliniene, plesnind
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
Italiei postbelice), de cutumele încă rigide în orașele de provincie emiliane de acum patruzeci de ani, dar, mai ales, de purtarea enigmatică a fetei, a cărei vulnerabilitate este trădată doar de tremurul de iepure speriat al buzelor. Trezirea îndrăgostitului din beția închipuirilor va fi pe măsura combustiei cînd, după o lungă, inexplicabilă absență, enigmatica jună îl va căuta să-și ia rămas bun, înainte de a pleca la studii la ... Geneva (!). Nu-i va da explicații, ci doar va lăsa să transpară
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
interesant. Ortografia moderat etimologică nu e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul al XIX-lea este gramatica
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
Rodica Zafiu Imaginarul popular e cît se poate de productiv în cîmpul semantic al beției; descrieri ironic-eufemistice sau comic-hiperbolice circulă în diverse faze ale limbii, înnoindu-se pe aproape aceleași tipare. Unele formule și expresii sînt atestate de mult: la Anton Pann (a merge pe două cărări, a umbla cu ochii logodiți), la Creangă (unde
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a distrugerii, a anihilării, descompunerii - prin metafore ale strivirii (turtă), ale mărunțirii (arșice, praf, pulbere), ale reducerii la o stare amorfă, păstoasă (borhot, clei, cocă - "îmi
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
-l împroaște cu măscări" (Viața libera, nr. 4194, 2003); "chitrofonit fiind de la cocârtzul ingerat" (acbotu.3x.ro). Mache e tot un joc de cuvinte - abreviere și pseudo-nume propriu ("Cu chiolhane pe șprițache pînă cade lumea mache", Astaloș 1998). Starea de beție e descrisă și prin verbe ale agresiunii exterioare: insul beat este victima unor acțiuni mai mult sau mai puțin violente, metafore ale stării de ebrietate: lovit, atins, ciupit, abțiguit - pînă la rupt de beat sau împușcat în aripă. Eufemismele ironice
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
face praf. Unele eufemisme - turmentat, magnetizat, afectat, obosit, făcut etc. - au sensul "beat" doar sub presiunea contextului. Observația e valabilă și pentru termenii pozitivi, ca vesel sau binedispus. Alte cuvinte se bazează pe o exagerare a cauzelor și a efectelor beției: de la denumirile trotil sau matrafox, date unor băuturi alcoolice tari, de proastă calitate, s-au format verbe cu participiile trotilat și matrafoxat. Ultimul e o apariție mai recentă, dar care pare să se bucure de succes: "ai ajuns să pleci
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
a fost atestat cu sensul de "amețit, (ușor) beat" și adjectvul candriu - "Să ne facem candrii și s-adormim" (Baronzi 1862; cf. Orășanu 1861). Cred că nu e întîmplător faptul că argoul are mai puține cuvinte pentru bețiv: starea de beție fiind considerată normală, nu mai e nevoie de o denumire specială pentru cel care o încearcă ceva mai des. În fond, argotizanții pot bea oricît, fără să se considere bețivi. Există totuși cîțiva termeni vag depreciativi, precum numele de agent
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]