1,091 matches
-
19 septembrie 1897. În acest jurnal, care cuprinde descrieri de călătorii, cronici politice și mondene, știri din Paris și din alte mari orașe europene privitoare la viața culturală, sfaturi practice, anecdote, curiozități, umor și jocuri distractive, s-a publicat și beletristică. Spre deosebire de „Universul literar”, care făcea loc în paginile sale mai ales unor scrieri ce ilustrau actualitatea literară, în U.i. s-a reprodus și literatura unor scriitori din epocile anterioare: C. Negruzzi, V. Alecsandri (fragmente din Călătorie în Africa și
UNIVERSUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290363_a_291692]
-
consistente însemnări pariziene din 1973-1974 și din 1977-1978. Bestiarul și imagistica proprii perioadei onirice, preocuparea metafizică, soteriologică și escatologică, revizitarea miturilor (Miorița, Graalul), textualismul și autospecularitatea, viziunea postmodernă și recursul la intertextualitate, cărora li se adaugă, pentru prima oară în beletristica lui Ț., o componentă realistă și alta ținând de meditația pe teme civice și geopolitice, se regăsesc, îmbinate complex, în Hotel Europa, carte distinsă cu un premiu UNESCO, considerată de critică drept primul roman important care se referă la realități
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Dugneanu, Costin Tuchilă, George Pruteanu, Smaranda Cosmin, Octavian Soviany, Florin Grigoraș, Camil Marius Dădârlat, Valentin F. Mihăescu, Constantin Schifirneț, Traian Podgoreanu ș.a. În primele două numere apar poezii de Leonida Lari și Ioanid Romanescu, dar ulterior se renunță la textele beletristice. Interesante sunt interviurile de la rubrica „Editorii față în față”, realizate cu unii conducători de edituri, ei înșiși scriitori: Gabriel Liiceanu (Humanitas), Daniela Crăsnaru (Ion Creangă),Vasile Igna (Dacia), Valentin Tașcu (Clusium), Mihai Sin (Albatros), Dinu Grama (Editura Științifică) ș.a. Demnă
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
echilibru psihic și să instaleze un nou nivel de conștientizare. De exemplu, exercițiile yoga sau rugăciunea sau pur și simplu autoanaliza pot face asta. Cultura și civilizația românească au avut, până la începutul secolului XX, la bază, teorii religioase, umaniste și beletristice bine fondate, înrădăcinate într-o comuniune unitar armonioasă : Om Natură, Om - Dumnezeu. Credințele au fost viciate de către speculațiile comunisto bolșevice, mai întâi, apoi de către cele pragmato occidentale. Contrar unei păreri mai generale, conform căreia postmodernismul ne situează într-o epocă
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
poate fi inclusă nici în corpusul botezat de Dilthey Geisteswissenschaften. Nu este exclusiv o „știință a spiritului”, o „știință a culturii” care să suscite exclusiv decriptări de sensuri prin metode hermeneutice. Viața omului nu este un simplu text religios sau beletristic. Doar prin raționamente analogice o putem asimila unei „prescripții sacre” sau unei „descrieri romanești”. Aceste analogii permit interpretări și demersuri hermeneutice adesea uimitoare, revelatoare: sensuri și semnificații pe care viața obișnuită le tăinuiește. Dar atare decriptări de „mistere ale vieții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
evocată, la nivelul mai multor generații, familia celui care a rămas în memoria populară sub apelativul „moș Ion Roată”. Cele două biografii (Grigore Manolescu și Cezar Bolliac) etalează o proză „gazetărească”, sobră fără ariditate, fluentă, decentă, dar fără virtuți propriu-zis beletristice, deși autorul operează intermitent și cu armele „romanțării” literare. SCRIERI: În halat și papuci (în colaborare cu Victor Rodan și L. G. Legrel), cu caricaturi de A. Dragoș și V. Anestin, București, [1933]; Constanța, cu fotografii de N. Tomescu, București
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
al devenirii noastre întru ființă, sfidător-polemice, atestă acest filon autodenigrator, identificat de Cornel Moraru ca fiind un „complement negativ la noicianul sentiment (românesc) al ființei”. Deși funciar polemic și, în felul lui, angajat, demersul eseistic al lui P. rămâne unul beletristic prin excelență, ilustrând de minune niște considerații teoretice formulate cândva de E. Lovinescu: „În afară de expresie, arta mai reprezintă [...] biruința ingeniozității intelectuale, speculativă și inutilă, asupra fondului noțional.” Scrisul lui e un regal pentru publicul neposomorât. Fastidios nu o dată prin exces
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
decembrie 1930, avându-i că directori pe Romulus P. Voinescu și Ion Foți, iar ca secretar general pe Nestor Urechia. În lipsa unei „mari tribune pentru public în general”, publicația își propune să fie „o foaie cinstită, eclectica, imparțială, instructiva și beletristica, de îndrumare și de informație, care să aparțină tuturor”. Respingând orice vulgaritate, cât și polemică stearpa și răuvoitoare, redactorii anunță că vor „ține la curent cititorii, în multe și variate rubrici, de ceea ce se întâmplă peste tot”, cele treizeci și
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
RÂNDUNICA, revistă apărută la Sibiu, de trei ori pe lună, între 30 martie 1894 și 10 iunie 1895, cu subtitlul „Foaie literară beletristică”. Atenția pentru literatura originală și pentru mișcarea literară și culturală a românilor este principalul element al programului anunțat de editorul și redactorul Silvestru Moldovan. Totodată, ca și la alte publicații transilvănene, se dă un spațiu întins rubricilor cu un conținut
RANDUNICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
se spune în articolul-program intitulat Deslușire. Gruparea revistei, formată din reprezentanți ai noii generații bucovinene în curs de afirmare, dorește să cultive valorile artistice și literare necontaminate de influențele mediului social-politic, să ofere, așadar, „un bogat material informativ din domeniul beletristicei, științei și artei în general”. Această expresie a creației în libertate devenea, pentru tinerii bucovineni, o formă de afirmare națională în condițiile favorabile create prin revenirea la patria mamă. Încercarea de a pune în valoare specificul național și, în același
MUNCA INTELECTUALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
versuri, proză și articole de istorie, care se adresa „sororilor romane”. Cuvântul introductiv, scris într-un curios și aproape neinteligibil amestec de cuvinte, de altfel ca și textele literare publicate, conține câteva idei demne de consemnat cu privire la penuria de scrieri beletristice originale și la rolul educativ al literaturii naționale. I. Ioviță a avut intenția de a scoate un periodic cu același titlu, în continuarea almanahului, dar condițiile materiale nu i-au fost favorabile. La M. r. au colaborat cu lirică erotică
MUZA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288338_a_289667]
-
feminității, dar și discuțiile despre muzică, literatură și civilizație. Deși autorul mărturisește în nenumărate rânduri că și-a scris amintirile proprii („Scriu toate acestea de-a valma, așa cum îmi vin în gând, fără să încerc să transform povestirea în proză beletristică”), senzația de ficțiune stăruie peste tot. Regretul pentru vremurile trecute revine mereu și Galațiul devine un fel de Arcadie pierdută. Alt volum memorialistic, Amintiri din război. 1941-1944 (1998), păstrează același timbru discret, dar aici istorisirea este mai înnegurată. Războiul este
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
cărți au trecut în uitare. Cariera strălucită și succesul repurtat ulterior de N. pe alte meridiane în disciplinele către care s-a îndreptat - semiotica artei, proiectarea pe calculator ș.a. - atestă descoperirea adevăratei vocații, printr-un parcurs intelectual în care încercările beletristice și eseistice nu vor fi fost decât niște episoade tranzitorii. SCRIERI: Lawrence Olivier. Aventură în universul lui Shakespeare, București, 1968; O zi pentru podoabe, București, 1971; A trăi arta. Elemente de metaestetică, București, 1972; Reîntoarcerea la zero, Iași, 1972; Cămașa
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
continuarea ideologiei culturale pașoptiste, redactorii încearcă să pună bazele unei politici de culturalizare, cultura fiind, în concepția lor, principala condiție a progresului național și social. Ideea directoare e aceea că poporului trebuie să i se dea o literatură științifică și beletristică accesibilă: cărți de popularizare despre agricultură, administrație etc., scrieri de istorie universală și națională, culegeri de versuri și proză (de Anton Pann, I. Barac, Iosif Vulcan, Al. Donici, Gr. Alexandrescu). O. l. își propune și un program literar echilibrat. Secțiunea
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
adresare, a digresiunilor, a efectelor de umor din scrisul său. Operele sale sunt ale unui vorbitor sfătos care narează, își amintește, glumește și transmite cunoștințele adunate în bogata comoară a științei sale. Atitudinea aceasta se vădește nu numai în operele beletristice, dar și în cele de știință, care posedă din această pricină o netăgăduită valoare literară. TUDOR VIANU SCRIERI: Scene istorice din cronicele Țării Românești. Mihnea-Vodă cel Rău (1508-1510), București, 1857; Scene istorice din cronicele românești. Mihnea-Vodă cel Rău. Doamna Chiajna
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
literaturii române. Același editorial subliniază intenția redacției de a face din P.l. o publicație deschisă, adică ferită de exclusivism, și anunță că are garanția colaborării celor mai cunoscuți scriitori. Și totuși, o idee directoare rezultă din bogatul și variatul material beletristic și critic. Sunt prezenți scriitori care, în anii precedenți, puteau fi întâlniți în paginile unor reviste ca „Vatra”, „Vieața” sau „Povestea vorbei”, iar literatura publicată mărturisește același interes pentru viața omului simplu, pentru obiceiurile, tradițiile și preocupările lui. La P.l.
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
lecții de istoria literaturii române În cadrul institutelor de literatură. Cu privire la valoarea operei lui Odobescu de exemplu, elevii Școlii de literatură au fost nedumeriți. Felul În care conferențiarul a analizat limitele, pierzând aproape cu totul din vedere valoarea realistă a operei beletristice a lui Odobescu, a studiilor lui, a creat impresia falsă că nu avem deloc suficient temei ca să preluăm și să folosim moștenirea culturală a acestui scriitor. (Ă). Punerea pe dos a problemei moștenirii a avut și unele manifestări cu mult
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cunoaștere a lumii. În funcție de predominanța uneia sau alteia, se cristalizează cele patru stiluri funcționale ale limbii. D. Irimia este de părere că, În configurația stilistică a limbii române literare, stilul științific reprezintă una dintre extreme, cealaltă fiind reprezentată de stilul beletristic. Între aceste două extreme Își găsesc locul stilul juridico-administrativ și cel publicistic. În stilurile științific și beletristic, În procesul de comunicare lingvistică, nu există propriu-zis un destinatar, ci un receptor. În stilurile publicistic și administrativ, cel de-al doilea protagonist
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Irimia este de părere că, În configurația stilistică a limbii române literare, stilul științific reprezintă una dintre extreme, cealaltă fiind reprezentată de stilul beletristic. Între aceste două extreme Își găsesc locul stilul juridico-administrativ și cel publicistic. În stilurile științific și beletristic, În procesul de comunicare lingvistică, nu există propriu-zis un destinatar, ci un receptor. În stilurile publicistic și administrativ, cel de-al doilea protagonist este considerat Încă de la emitere un destinatar, În funcție de care emițătorul Își structurează textul (și mesajul) (Irimia, 1995
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
că, așa cum spuneam, În stilul științific predomină funcția cognitiv-referențială, aici vom găsi puține adjective calificative sau apreciative. Acest tip de adjective pot fi prezente totuși În sfera criticii literare, textul critic putând fi revendicat, tocmai de aceea, și de stilul beletristic (așa cum e cazul interesant al Istoriei... lui G. Călinescu). 2.3. Nivelul flexiunii verbale - preponderența indicativului, a infinitivului și a condițional-optativului, precum și absența imperativului (prezent totuși În varianta didactică, prin formulări ca: subliniați, să se calculeze, fie, arătați etc.); - folosirea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
AICI VINE FIGURA CU STRUCTURA LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE (P. 54 ÎN ȘPALT)!!! DE INTRODUS SI LEGENDA Bibliografie specială Florea, 1983. Șerbănescu, 2001. IV. Speciile textului științific Fiecare dintre cele patru stiluri publicistice și-a cristalizat specii proprii. Astfel, În cazul stilului beletristic, vorbim despre sonet, rondel, odă, roman, schiță, povestire, nuvelă, dramă etc. Stilului administrativ Îi sunt specifice petiția, cererea, procesul-verbal, CV-ul, scrisoarea de intenție, scrisoarea de recomandare, după cum stilul publicistic are următoarele specii: știrea, interviul, ancheta, reportajul, editorialul etc. Este
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o mințire În sine. Cu toate acestea, furtul literar se practică des și uneori cu o astfel de naivitate, Încât se vede limpede că intenția „autorului” a fost de a mistifica pe cineva (Călinescu, 1973, p. 276). Dacă În literatura beletristică sau științifică plagiatul este destul de răspândit, În presă, plagiatul este mai rar. Se cunosc puține cazuri În care o instituție mass-media să revendice dreptul de proprietate asupra unui articol/material difuzat sau publicat de o altă instituție de profil, iar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1953), secția limba și literatura rusă. Pasionat de scrisul gazetăresc și beletristic, a debutat timpuriu (1944) în săptămânalul „Foaia noastră” din Timișoara, cu articolul Poporul românesc. Timp de aproape patruzeci de ani (1955-1994) a răspuns de „pagina culturală” a ziarului „România liberă”, menținând-o într-un climat moderat și scriind el însuși
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
materialele publicate se abat în mod primejdios de la linia unei orientări sănătoase în literatură, alunecând pe panta apolitismului, a concesiilor făcute spiritului artei formaliste și în ultimă instanță procedeelor literaturii decadente burgheze. A reieșit astfel la iveală că în sectorul beletristic al revistei predomina în ultima vreme o căutare cu orice preț a originalității care a dus, datorită izolării crescânde de realitate și de problemele cele mai importante ale construirii socialismului, la lucrări a căror caracteristică era o falsă originalitate, înlocuirea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
apărută la Iași de la 15 septembrie 1860 până în decembrie 1861, săptămânal și lunar. Va publica - anunța A.r. în programul său - „tratate” de știință, contribuții la istoria literaturii, un „curier” științific, unul artistic și literar, acte oficiale ale școlii române, beletristică. Cercul redactorilor, mai toți profesori (G. Mârzescu, I. Strat, I. Missail, Z. Columb), era dominat de V. Alexandrescu (V. A. Urechia). De la 20 februarie 1861, el va fi singurul redactor al revistei, devenită acum organul unei societăți literar-artistice și științifice
ATENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]