3,169 matches
-
permite doar celor cinci state care au testat o armă nucleară înainte de 1 ianuarie 1967 să fie considerate puteri nucleare. Tuturor celorlalte le este interzis să producă arme nucleare, dar le este acordat „dreptul inalienabil” de a avea tehnologie nucleară benignă. în practică, cele trei state îIndia, Pakistan și Israel) care nu au semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară au ajuns să dețină un statut nuclear acceptat. India și Pakistanul au fost ostracizate o vreme, după care lumea a acceptat faptul împlinit
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Tratatul de Neproliferare, dar au toate motivele să își dorească astfel de arme. Numeroase țări se află în situația respectivă. Pe lângă Coreea de Nord și Iran, se crede că țări precum Argentina, Brazilia și Japonia au capacitatea de a ultiliza tehnologia nucleară benignă pentru a produce material pentru armament, dacă vor. Se estimează că, în afară de cele nouă state care au produs arme nucleare, încă 40 ar putea să le obțină dacă s-ar folosi de resursele necesare în acest scop. Doar tabuul din ce în ce mai
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
stadiul dependenței totale la cel al traiului prin forțe proprii sau femeile una pentru alta, în sensul eliberării de reflexele dependenței patriarhale). Ideea că femeile folosesc mereu putereaxe "„putere", dar în beneficiul altora (al copiilor, al familiei) este cu totul benignă pentru patriarhatxe "„patriarhat". Jene Miller,xe "„Miller,Jene" de exemplu, teoretizează plecând de la studii de caz în contextul cărora femeile se descriu pe ele însele depreciativ atunci când exercită cu succes putereaxe "„putere": „Ce am făcut eu este nimica toată”; sau
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în debutul articolului, despre„clasificarea sondajelor” (p. 146), se tratează, în fapt, clasificarea procedurilor de alegere a eșantionului și nu clasificarea „sondajelor de opinie” (după tematică, destinație sau alte caracteristici), așa cum s-ar aștepta un sociolog. Dar acestea sunt efecte benigne ale diferențelor de limbaj între domenii de specialitate ce nu comunică foarte strâns. Încercarea de a deosebi sondajul de opinie de anchetă este, în schimb, un lucru mai complicat și nu e exclus ca o astfel de delimitare să se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altă categorie de probleme este legată decontaminarea răspunsurilor la o întrebare ce urmează, în chestionar, după o alta referitoare la același subiect sau la unul apropiat. Numeroase exemple de experimente metodologice au evidențiat asemenea efecte de contaminare, în majoritatea cazurilor benigne, pentru că sunt întâmplătoare, dar și altele prin care se poate demonstra cum, în urma unei succesiuni de întrebări, se ajunge la influențarea subiecților în a exprima o opinie dorită. De pildă, reluând exemplul de mai sus referitor la înăsprirea pedepselor, la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cauză mai bună. Am văzut că eroarea de sondaj este una specifică fiecărei mărimi estimate. Faptul că pentru sondajele publice se dă de la început o eroare, care corespunde cazului celui mai dificil (proporție în jurul lui 50%), nu pare o chestiune benignă, căci e bine să fii asigurat că nu greșești alegând o marjă cât mai mare. Am văzut că, procedând astfel, apar chestiuni ilare doar la procente foarte mici, sub nivelul marjei de eroare. Chestiunea care nu e sesizată (sau nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
muțenie reciprocă, vizitatorul informă pe Ioanide că starea lui Ermil Conțescu era mult mai bună. Nu numai că nu murise, dar nu suferise nici un accident - paralizie, afazie; medicii se îndoiau chiar că fusese o veritabilă congestie, poate numai un fenomen benign de anemie cerebrală, o epuizare nervoasă. Conțescu se simțea totuși slab, avea cefalalgii și o anume oboseală generală și ședea în pat sub observație. - Nefericitul! exclamă Ioanide ridicîndu-se repede de pefotoliu și făcând câțiva pași prin birou. - Cine? se miră
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a axeroftolului se face la nivelul mucoasei intestinale, iar acțiunea fiziologică a vitaminei A se manifestă în procesele vizuale și în menținerea integrității țesutului epitelial, osteogeneză și hematopoieză. În primele trei luni de tratament, inclusiv adjuvant, toate tipurile de tumori (benigne și maligne) reacționează favorabil, mai ales dacă se administrează din surse vegetale ecologice și în cantități mari (peste 25mg/zi). În cantități mari administrate zilnic axeroftolul se acumulează în ficat, atunci apare hipervitaminoza A, când se manifestă în primul rând
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
nivelul ficatului și al glandelor suprarenale. În avitaminoza E sunt frecvente distrofiile musculare și tulburările neurologice eterogene. Vitaminele E, resurse vegetale : talpa gâștii (Leonurus cardiaca), măceșul (Rosa canina), porumbul (Zea mays) etc. sunt asociate cu β-carotenul tot în tratamentul tumorilor benigne și maligne, pentru rolul antioxidant major și în afecțiuni dermatologice sau ale mucoaselor digestive, urogenitale etc. (adjuvant). Hipervitaminoza E se leagă de hipervitaminoza A (în asocieri, vitaminele E potențează axeroftolul). Vitaminele K Filochinona sau vitamina K (Dam, 1929) se găsește
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
când apreciază starea prezentă a clientului (pacient) într-un fel ordonat, sistematizat: A1. Anamneza analitică are o importanță deosebită, iar interogatoriul și discuția cu suferindul sunt relevatoare pentru trecutul morbid al evoluției și stării prezente. Patologia acută/cronică și/sau benignă/malignă este mai ales în stadiile inițiale, funcționale, greu decelabilă, atunci elementul lezional fiind adesea și dificil de precizat. I. Inspecția este metoda cea mai accesibilă, dar cea mai superficială de obicei cu toate, că efectuată riguros și conștiincios de
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
este întotdeauna negativă. Ea poate fi de folos în controlul democratic și se poate transforma chiar în admirație față de personalitățile remarcabile (Savater, 2008). Altfel spus, pare că invidia malignă se poate transforma în și manifesta în anumite situații ca invidie benignă 62. În forma sa admirativă (și emulativă), invidia nu se manifestă neapărat ca un rău. Ea poate, dimpotrivă, "să ne oblige la autodepășire, iar acest stimulent poate fi o binefacere, nu numai pentru noi, dar și pentru societate ca întreg
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care cad sub refulare"; • gelozia la nivelul al treilea, "cea cu adevărat delirantă" (s.a.). H. Baumgart (2008) vorbește, la rândul său, despre: • gelozia malignă: acea formă a geloziei care deranjează (exprimată prin agresiuni, îngrădiri, dominare), centrată pe tensiune relațională; • gelozie benignă: acea formă a geloziei care nu deranjează și se consumă intrapsihic. De asemenea, este de remarcat faptul că precum arată datele unor specialiști gelozia nu este orientată numai spre viitor; ea poate acționa și asupra trecutului. Termenul de gelozie retroactivă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
capabili să se alăture altora în căutarea mulțumirii. Au senzația unui mare câștig atunci când sunt martorii trăirii unor sentimente de fericire și, în mod caracteristic, sunt capabili să sporească bucuria pe care o simt alții. Nepreocupată de sine, bucuria oamenilor benign bucuroși are o dimensiune contagioasă; ea le deschide orizonturile sufletelor lor și le oferă lumină și căldură. Ei oamenii bucuroși au învățat și au înțeles că "drumul spre satisfacție este mult mai accesibil atunci când este însoțit de un spirit armonios
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o sursă pentru manifestarea bucuriei maligne. Oricât ar părea de surprinzător, la prima vedere, există și o bucurie răuvoitoare, răutăcioasă. Ea se rezumă la sintagma "Așa-i trebuie!", nutrită de oamenii acriți, răutăcioși, vanitoși, zeflemiști și/sau invidioși. Spre deosebire de bucuria benignă, bucuria malignă contribuie la înveninarea relațiilor interpersonale. Ea este alimentată "de spectacolul umilirii celorlalți, în urma unui eșec, a unei sorți neprielnice, chiar a unei nenorociri adevărate" (Braud, 2008, p. 30). Vorbind despre acest malefic tip al bucuriei, Fr. Nietzsche în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
amenințați sau nevoiți să se protejeze. Gândurile curg cu ușurință" (p. 564). În contextul aceleași viziuni, R.S. Lazarus precizează: "momentul plăcut ne face temporar să ne simțim împăcați cu lumea și să evaluăm relația noastră cu mediul ca fiind una benignă sau benefică. Acest tip de estimare ne diminuează nevoia de a fi rezervați, chiar cu riscul de a fi ridicoli, și minimalizează nevoia preocupării pentru propria persoană, împreună cu interferențele la nivelul gândirii și acțiunii pe care aceasta le produce. Prin
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
protect themselves. Thoughts flow easily" (p. 564). In the context of the same vision, R.S. Lazarus states: "the pleasant moment makes us temporarily feel at peace with the world and we can evaluate our relationship with the environment as being benign or beneficial. This assessment diminishes our need to be reserved, even at the risk of being ridiculous, and minimizes the need for self-concerns as well as the interference of thought and action that it produces. In contrast to the tendency
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
îi cere să plătească atunci ,,când o trece înapoi’’. Numai reluând lectura povestirii de la sfârșit spre început (operație ca pe care suntem dispuși a o întreprinde din același obscur impuls), vedem că întreg acest șir de amănunte, de aspect aparent benign, se înscriu în țesătura unui scenariu narativ ale cărui conotații de factură magică fac adevărata și marea ,,muzică’’ a povestirii. În acest fel putem descoperi că, în fond, este vorba de un scenariu al practicilor vrăjitorești având o surprinzătoare coerență
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a dus la izbucniri brutale ale violenței. Totuși, chiar dacă aceste războaie au fost tragice, spre deosebire de perioadele istorice anterioare ele nu au generat un conflict internațional în întregul sistem. A fost firesc ca opinia publică occidentală să presupună că situația relativ benignă cu care se confrunta era consecința logică a dezmembrării puterii sovietice. Totuși, atât în contextul istoriei internaționale, cât și în contextul teoriei relațiilor internaționale, acest rezultat nu a fost deloc anticipat. Istoria secolului al XX-lea se caracterizează prin conflicte
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se aliniază SUA după sfârșitul Războiului Rece sugerează că tendințele din sistemul internațional sunt invers decât cele anticipate de realiștii structurali. America s-a folosit cu succes de diplomație pentru a pacifica alte puteri și a le convinge de caracterul benign al dominației sale. În loc să balanseze împotriva Americii, alte state majore îi acceptă dominația pentru că o percep drept relativ neamenințătoare. Acest fapt se reflectă în trei tendințe. Mai întâi, în loc să se retragă din numeroasele angajamente de securitate din timpul Războiului Rece
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
oferit de aliniere pentru o tranziție pașnică între principalele puteri este mult mai robust decât logica instituționalistă. În loc să se bazeze pe tipare ale interdependenței economice și instituționale, care sunt inegale în interiorul sistemului internațional, alinierea se bazează pe supravegherea și implicarea benignă a puterii hegemonice. Astfel, tiparul general al activității instituționalizate din cadrul modelului alinierii este mai extins decât anticipează teoria instituționalistă. De asemenea, atât neorealismul, cât și instituționalismul întâmpină anomalii în termenii tiparului ajustărilor de politică externă identificat în Unipolar Politics. Pe lângă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
termenii tiparelor generale ale activității instituționalizate, atât modelul realist clasic, cât și cel liberal sugerează că o structură pașnică a relațiilor dintre marile puteri va apărea la nivel global în perioada post-Război Rece. Potrivit descrierii realiste clasice, alinierea reflectă percepțiile benigne asupra dominației americane. Potrivit modelului liberal, aceasta reflectă efectele de socializare generate de apariția unui nucleu stabil de state democratice liberale. Totuși, rezultatul este același în ambele modele. A doua asemănare dintre ele se referă la ajustările de politică externă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
funcționeze din nou cu întreaga sa forță, și poate chiar să se accelereze. Bineînțeles că se poate și ca SUA să nu sufere un recul grav din cauza urmăririi marii lor strategii hegemonice după Războiul Rece. Dacă dependența de implicarea diplomatică benignă dispare, atunci SUA ar putea pur și simplu să se folosească de dominația lor militară și materială în sistemul internațional pentru a-și menține preponderența. Într-adevăr, evenimentele ulterioare atacurilor de la 11 septembrie 2001 sunt interpretate de majoritatea comentatorilor ca
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și de a sanctifica sufletul popoarelor. "Eh! Domnilor, puțină răbdare", răspunde statul cu un aer jalnic. Voi încerca să vă mulțumesc, dar pentru asta îmi trebuie ceva resurse. Am pregătit proiecte pentru cinci sau șase impozite nou-nouțe și cele mai benigne de pe lume. Veți vedea ce plăcere e să le plătești. Dar atunci un strigăt mare se ridică: Hei! Hei! Ce mare merit de a face ceva când ai resurse! Nu ar merita osteneala să se numească stat. Departe de a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
argumentația dumneavoastră. După dumneavoastră, dacă multiplicarea instrumentelor de schimb nu aduce niciun câștig, în egală măsură ea nu dă naștere la nicio pierdere, așa cum se vede din exemplul cu jucătorii de cărți, care s-au retras cu o decepție foarte benignă. Ca urmare, de ce trebuie oare respinsă piatra filozofală, care ne-ar învăța cum să preschimbăm pietricelele în aur, și, până când o vom găsi, moneda de hârtie? Sunteți atât de încăpățânat din cauza logicii dumneavoastră încât refuzați o experiență fără riscuri? Dacă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 39 Mihai Pricop este profesor de Obstetrică și Ginecologie (UMF ,,Gr.T.Popa", Iași). A mai publicat la Editura Institutul European volumele: Patologie mamară benignă, Elemente estetice în senologie, Chirurgie ginecologică. Puncte de vedere, Tehnici de diagnostic și tratament chirurgical în patologia mamară, Zece eseuri. Mihai Pricop, (c) 2008, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr.
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]