797 matches
-
care Își dăduse seama că nu mai putea trăi fără acea femeie - biată marfă ghemuită lângă un vraf de piei uscate. Fruntea lui Ectoraș se Încingea atunci când Își Închipuia că aleargă cu Aleasa, Închidea ochii ca să-i ferească de loviturile bezmetice ale crengilor, avea În nări miros de frunze și de buruieni strivite, gâfâia amarnic și-și lăsa sufletul copleșit de un simțământ tulbure, amestec de iubire crâncenă și de presimțire a morții. Imaginea celor doi fugari Îl hotărâse pe Ectoraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-mă, deci, pe mine să comand. Știai că braga nu e - după cum Își Închipuie toți fraierii - băutură turcească?” Apoi veni lângă ei fata care servea la mese și cei doi Încremeniră, muți de uimire și cu sufletele zbătându-li-se bezmetic În trupurile ce nu se mai puteau mișca. În fața lor, Îmbrăcată Într-un sarafan roșu, aștepta desăvârșita Închipuire a firii: Marianti. Grecul, tată-său, o Împinsese să se mărite cu un jandarm și ea nu se Împotrivise. La foarte puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-mi setea. Mă las mângâiată de răcoarea valurilor înviate.Azi, trăiesc într-un univers numai al meu. Timpul își numără nepăsător firișoarele de nisip, îndesându-le cu lăcomie în clepsidra nesfârșită. Mă întreb dacă mai există undeva un țărm... Pescăruși bezmetici îmi dau târcole despicând cerul cu fâlfâirile aripilor umede ca niște lopeți putrezite. Mă privesc adânc priponindu și pleoapele plumburii în fruntea mea albastră de văzduh nesfârșit. Apoi, se adună în stol, ca într un sfat al bâtrânilor, șoptindu-și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
senină, va privi cu mare curaj luna sidefie, fantomatică arătare cântată cu glas răgușit de trubadurii întârziați și liniștea o să-i pătrundă n suflet, picătură cu picătură, ca o perfuzie uitată-n venă... Așa gândesc marionetele când păpușarul le sucește bezmetic brațele, capetele, și trupurile lor fac plecăciuni la comandă. Degeaba râd copiii.Totul e durere. Cortina se lasă ca o pânza a întunericului peste chipurile nedespărțite. E liniște în trup și-n suflet. Pașii se rostogolesc pe caldarâm. Mica făptură
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
străluceau. Trufie era, nu doar lăcomia succesului, în privirile descurcăreților. „Sună-l pe Vlăduț, amantissime, că te-a căutat ieri fiică-sa, aia cu blănurile...“ Și era aprilie, ora unsprezece, bioritmul optim, superbă dimineață de vineri, deja vineri, în goana bezmetică a calendarului și vorbelor. Așa că nea Gică Teodosiu receptase fără întârziere apelul trimis către tov Titi, o sunase imediat pe Liliana, de la depozitul special, fiica tovarășului Vlăduț, șeful serviciului special, cumnatul Smarandei, directoarea magazinului pentru persoane speciale, cu care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
extremă. Nu era o abstracție. Avea nume, adresă, telefon, putea fi găsită. Dar Tolea n-avea curaj, încerca să uite vârtejul și să evadeze în rumoarea străzii. Primăvara isterizase captivii. Inima furnicilor devenise uriașă, duduind ca un compresor. O turmentare bezmetică. Parcurile puturoase, pline de gunoaie și polițiști, bezna bulevardelor moarte, aglomerația din fața magazinelor goale sau a stațiilor supraaglomerate de călători, arșița și ploile capricioase ale subteranei. Se întorcea istovit din aceste aventuri somnolente. Pornea din nou, să atingă acel preaplin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
hanul în care se desfășura acum toată mascarada semnării tratatului, amiralul regreta că nu ajunsese ceva mai devreme. Dar cine și-ar fi putut imagina că Marele Komandir va afla despre sosirea lui și va încheia pacea într-o grabă bezmetică doar ca să-i facă lui, amiralului Ciciagov, și împăratului în ciudă? Kutuzov îl întâmpinase cu zâmbetul victoriei pe buze. Mare brânză! Se fudulea că avea acum petit fossé, șănțulețul. Dar ce avantaje dobândea Rusia din bucățica aceea de Dunăre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și în zori, acopereau soarele și făceau viața imposibilă oricărui om sau animal ce s-ar fi apropiat. Gacel văzuse cămile înnebunite de durere când țânțarii li se vârau grămadă în ochi și în gură, care o rupeau la fugă bezmetice, aruncându-și încărcătura sau călărețul la pământ și dispărând din fața ochilor, ca să nu se mai întoarcă niciodată. Pe malul unui sebhka trebuia să treci, prin urmare, doar în plină zi, când soarele era sus și ardea aripile țânțarilor ce îndrăzneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
tras după ea, aproape alergând prin apartament, până la odăița ei. Acolo mi-a spus să aștept. Eu m-am așezat pe marginea patului, căci n-aveam cum să stau în picioare și mă apucase și amețeala din pricina foamei, a goanei bezmetice prin încăperi și a tot ce văzusem în ele. Podeaua era făcută din bucățele de lemn și se chema parchet, covoarele groase, ca o iarbă deasă de lână, se numeau persane, iar mobilele erau din lemn de nuc, închis la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
înțelegea, iată! să înceteze a mai încălca domeniile aceluia cu care își găsise nașul și să arunce naibii blestematul de șperaclu. De', când te smucește ața... Te omor cu mâna mea, cățea, boarfă fără căpătâi! Eu mă spetesc, ca un bezmetic, pentru tine, și tu..., tu... Insecto! Zdreanțo! Fufo! ocăra Vierme cu patos, pe când ușa se trântea din balamale, pe urmele zburdalnicului cuplu, Coco și Năică, care se hârjoneau și behăiau excitați, căprește, fugărindu-se la pas și chirăindu-se pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și era cît p aci să-mi răstoarne farfuria în cap cînd, într-o seară, la un restaurant, am comandat un ciolan cu fasole... Ea comandase o salată cu un ceai înzestrat cu nu știu ce virtuți medicale. Frici și suferințe Valul bezmetic de vaccinări care a urmat nefericitei morți a unei persoane publice chiar poate rămîne în istorie ca „fenomenul Tecuceanu”, căci rezumă cît se poate de bine o stare de spirit mult mai generală decît evenimentul în sine. Societatea de consum
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mers al traficului comun. Desigur, există orașe sau țări întregi cu o circulație (aparent) mult mai haotică decît a noastră, în care semnalizarea este ultima dintre probleme. Dar acolo există altfel de „reguli”, un soi de drept cutumiar al circulației, bezmetic pentru necunoscători, dar suficient pentru inițiați. La noi, semnalizarea este regula acceptată și practicată în două cazuri din trei - dar eludată într-o treime din cazuri. De ce ? Ce ne spune povestea asta ? Mai întîi de toate ne spune că nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
disprețuit și se va revolta fără nici un alt motiv. Vine apoi obtuzitatea, miopismul politic dublat sau nu de interes sau răutate. Ca și în cazul protestelor din ianuarie 2012, protestatarii din zilele acestea sînt percepuți, uneori sincer, ca o adunătură bezmetică de stîngiști caviar și pensionari nostalgici, anti capitaliști din plictiseală sau modă. Dar, doamnelor și domnilor, pur și simplu nu așa stau lucrurile ! Mulțime pestriță ? Da, desigur, orice revoltă de stradă este pestriță, altfel ar fi revoluție. „Nici nu știu ce vor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în această culme a zvonurilor de intrare !... O hurducătură, un gol amețitor în care îți alunecă inima : s-ar putea ca aceasta să fie ultima, da, da, fără nicio exagerare, ultima ta săptămână !... O săptămână numai, și poate vei alerga bezmetic, cu pușca strânsă la piept - tu să fii acela pe care gloanțele au să-l ferească ? Pentru că altfel, oh, sunt acele răni îngrozitoare... Te vezi, cu ochii minții îngrozite, cum încă mai alergi câțiva pași și după ce obuzul ți se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de mascul nu doar crud la minte, dar și foarte bădăran. Nu că eu aș fi mai breaz. După o lună, trebuie să o iau de la capăt. Măcar a trecut o lună. O lună? Un an și trei luni cu bezmeticul ăsta În cap? Băga- mi-aș... Mă Întind În patul de jos și Îmi somatizez deznădejdea - mă doare, nici nu știu de unde să Încep să spun ce mă doare. Și Încerc să dorm, măcar În somn pot să-mi păstrez
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cîntece, fie că-s doar lozinci, conțin mesaje politice cît se poate de clare: nu mai vrem comunism. Nici măcar unul cu față umană. Iliescu și FSN-ul nu au ce să caute În politică. Clar. Exact ce povesteau În tren bezmeticii ăia... asta se Întîmplă și la București. Dar tot acest grup e Înconjurat de un grup cam la fel de mare de oameni, majoritatea sînt În vîrstă, pensionari. SÎnt suporterii lui Iliescu, vociferanți, cer milițienilor care veghează toată poves tea să-i
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în răstimpuri ca un nor de scrum până deasupra gării, de unde, după câteva ocoluri, fac cale întoarsă. E ceva ce nu înțeleg în povestea asta cu ciorile. Foarte rar se abat deasupra mlaștinii. Atunci încep să zboare dezordonat, în zigzaguri bezmetice. Parcă le sperie sau le îmbată ceva de jos. E un mister pentru mine ce se întîmplă, de ce păsările simt mlaștina și se feresc să-i treacă granița, în vreme ce fluturii par fascinați de aerul puturos al bălților. Uneori, în roiuri
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
iubit. Am conchis mintal: "E adevărat ce se spune: cine are noroc de bani pierde în dragoste". O sonerie de alarmă țârii strident în ființa mea. Ce-o fi făcând Mihaela? Am lăsat-o singură și am fugit ca un bezmetic... Asta nu-i bine... Hai să dregem, ce-am stricat... Gândul îmi puse jar sub tălpi. Am schimbat la casă movila de fise și p-aci ți-i drumul. Câștigasem peste o sută cincizeci de mii de lei, în câteva
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
California Dreamin’, Eu când vreau să fluier, fluier, Marți, după Crăciun, Polițist, adjectiv, Aurora ș.cl. Am dat să-l îmbrățișez pe Mircea Cărtărescu, răcit bocnă, drept pentru care am rămas la o tandru complice strângere din ochi. Am bârfit suav, bezmetic sau șopârlin cu Ioana Pârvulescu, Florin Iaru, Cristian Teodorescu, Teodora Stanciu, Vlad Russo, Nadia și Mircea Anghelescu, cu Adrian Olaru (entuziastul plecat de la Cărturești la elefant.ro), Robert Șerban (care-a scos iarăși la Brumar un Foarță excepțional: Psalmii, Iov
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pentru puțin timp, totul e parcă în cumpănă. Viața și moartea. Deșertăciunea și gloria de a trăi. De ce credem, oare, că pierderea de veme e condamnabilă, când ea e, poate, singura care ne permite să ieșim din mecanica unei agitații bezmetice? În aglomerație, totul se transformă, fără să vrei, în trăncăneală, calcul, publicitate sau, din contră, în conștiință mai clară a singurătății. Bine că nu mi-a mai curs sânge din nas. Aici, m-aș speria mai rău decât acasă. A
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
după câte am înțeles, altă oază nu există prin apropiere. Sincer să fiu, mi-ar fi teamă să străbat cu mașina, noaptea, Valea Morții. Nimeni nu-ți poate sări în ajutor dacă se întîmplă ceva. Liliecii se încrucișează în zig-zaguri besmetice deasupra noastră. E încă zăpușeală. Trebuie să fie vreo treizeci de grade Celsius. Credeam că în toate deșerturile nopțile sunt reci, friguroase, dar văd că m-am înșelat. Noroc că instalația de aer condiționat din cameră își face datoria. Altminteri
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pic de apărare, de pe undeva. Așa e, ori nu? Așa, a venit un icnit, din partea nu se știe cui, din preajmă. El l-a folosit. Vedeți, că e așa? Da. Vedem. Și știm. Și suntem documentați, s-a izmenit, un bezmetic, din grupa celor care acuzau. Pentru moment s-a făcut liniște. O liniște mișelească, rușinoasă, acuzatoare. O liniște pe care foarte mulți dintre cei din sala de judecată n au înțeles-o,în adevăratul sens al cuvântului. Unul, da, a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ambasador În Nicaragua și a plecat, căci n-a fost În stare să Învețe fotbalul așa cum se joacă În Perú și, cînd ți-era lumea mai dragă, strica fazele cele mai frumoase punînd mîna pe minge, se reprezea ca un bezmetic spre poartă și intra cu minge cu tot strigînd: gooool! Credea că e ca la rugby. Era băiat bun străinul, fratele lui mai mic era și el băiat bun, dar la fotbalul peruvian era o cizmă. CÎnd se termina recreația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
brațul umflat Începea să se Învinețească; le ceru tuturor să plece, ca și cum ar fi vrut nici mai mult nici mai puțin decît s-o lase să moară singură. Dar chiar În clipa aceea intra Bobby dînd din mîini ca un bezmetic și croindu-și drum prin mulțimea servitorilor, eroic și violent, Încîntat că avea prilejul să-i Îmbrîncească pe toți și cît pe-aci să-l strivească pe copilașul Nildei; venea cu medicul ca să-și salveze mama. Medicul examină repede Înțepătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
studiilor sale să fie sinuos, întârziindu-i afirmarea intelectuală. Tatăl a murit la doar 34 de ani într-un accident de mașină. Ironia cruntă a destinului a făcut ca și fiul - peste ani - să fie strivit sub roțile unui automobil bezmetic. S-au stins din viață în acest mod violent și nedrept - dintr-o listă mult mai lungă - Mihail Sebastian, Valentin Silvestru, Ion Iancu Lefter. Numărul victimelor bolizilor pe patru roți este nesfârșit și cuprinde nu puține celebrități străine și românești
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]