3,521 matches
-
are unele întorsături de frază populare tipice vorbirii comune, este aceea a păturilor culte cartagineze din secolul al cincilea. Scriitorul, chiar dacă e tarat de un exces de emfază retorică și cade în prolixitate, reușește totuși să fie un narator eficace. Bibliografie. Ediții: CSEL 7, 1891 (M. Petschenig); MGH Auct. Antiq. III, 1, 1879 (C. Halm); Victor din Vita, Historia persecutionis Africanae provinciae, libro I, introd., text și traducere sub îngrijirea lui S. Costanza, Messina 1973; CTP 29, 1981 (S. Costanza). Studii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
au fost atribuite lui Vigiliu, lucru ce dovedește prestigiul de care se bucura acest important teolog în Evul Mediu. O nouă ediție a operelor sale ar fi o inițiativă meritorie. Un studiu aprofundat al gândirii lui Vigiliu lipsește și acum. Bibliografie. Ediții: PL 62. Studii: G. Ficker, Studien zu Vigilius von Thapsus, Hinrichs, Leipzig 1897; M. Simonetti, Letteratura antimonofisita d’Occidente, Aug. 18 (1978) 505-522. 4. Draconțiu După cazul lui Quodvultdeus, examinat la timpul său, și cel al lui Victor din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a operei Cântecul de dezvinovățire, scurtându-l și pe acesta și numerotându-l ca a doua carte. Această versiune începea cu o prefață în proză și cu o introducere de douăzeci și cinci de versuri, dedicate și una și cealaltă regelui vizigot. Bibliografie: Ediții: MGH, Auctores Antiquissimi 14, 1905 (Fr. Vollmer); Poetae Latini Minores V, Teubner, Leipzig, 1914 (Fr. Vollmer); De laudibus Dei (Fr. Corsaro, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1962); Les Belles Lettres I, 1985 (Louanges de Dieu, livres I
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
al cincilea pentru că mai târziu și Galia intră într-o perioadă de decadență economică și culturală. Înflorirea monahismului a fost vitală pentru apărarea culturii și mănăstirile (de exemplu, cele din Marsilia, Lérins, Saint-Honorat) au fost centre culturale de primă importanță. Bibliografie: P. Courcelle, Les lettres grecques en Occident. De Macrobe a Cassiodore, de Boccard, Paris, 1948; E. Griffe, La Gaule chrétienne à l’époque romaine I-III, Letourey et Ané, Paris, 1964-1965. 1. Ioan Cassian Cel mai important scriitor din Galia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
însă la el acea latină artificioasă, nu naturală ci învățată, cum se întâmplă, de exemplu, cu istoricul Ammianus Marcellinus. Narațiunea simplă și agreabilă și prospețimea expresiei fac din Cassian unul din cei mai mari scriitori latini din secolul al cincilea. Bibliografie. Ediții: CSEL 13, 1886 și 17, 1888 (M. Petschenig); Schr 42, 19662; 54, 19672; 64, 19712 (E. Pichery); 109, 1965 (J.-C. Guy). Traduceri: BTP 94, 1991 (L. Dattrino). Studii generale, datorate specialiștilor în monahism (G. Penco, A. de Vogué
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și reluarea temelor din Sfânta Scriptură, reluarea motivului ascezei în pustiu, imitarea figurilor lui Ilie, Elizeu, Ioan Botezătorul, a motivului pribegiei lui Israel în căutarea pământului făgăduinței, nu au nimic chinuitor, nu transmit o imperioasă necesitate de eliberare de rău. Bibliografie. Fundamentală: S. Pricoco, L’isola dei santi. Il cenobio di Lerino e le origini del monachesimo gallico, Ed. dell’Ateneo e Bizzarri, Roma, 1978; despre personalitățile de la Lérin, Idem, Monaci Filosofi e Santi. Saggi di storia della cultura tardoantica, Rubbettino
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
primilor martiri și a primilor asceți. Această asceză „civilă” se potrivește foarte bine cu motivul lealității față de societatea laică a vremii, motiv ce transformase Patimile martirilor din Acaunia într-o pătimire cu totul sui generis, așa cum am văzut mai sus. Bibliografie. Ediții: CSEL 31, 1894 (C. Wotke); De laude heremi, ed. S. Pricoco, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1964; Ieșirea din lume, ed. alcătuită de S. Pricoco, BPat 16, 1990 (ibidem și bibliografia ulterioară). 4. Ilarie din Arles și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
discurs funebru pronunțat în 430. Pare să fi scris și omilii pentru sărbătorile de peste an, o explicație a simbolului creștin, multe scrisori și chiar poeme; toate s-au pierdut. Biografia lui Ilarie a fost scrisă de Honorat, episcop de Marsilia. Bibliografie. Ediții: SChr 235, 1977 (M.-D. Valentin); 404, 1995 (Vita Hilarii: P.-A. Jacob). În schimb, nu e sigur că a fost călugăr la Lérin Valerian, episcopul din Cimiez (Cemenelum), lângă Marsilia, mort în jurul anului 460; Valerian a fost confundat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Epistolă către călugări privitoare la virtuțile și întocmirea doctrinei apostolice. Și el pare să fi fost adeptul unor doctrine semipelagiene pe care le-a dispus cu claritate și simplitate, într-un stil foarte îngrijit, deprins la școala literară din Lérin. Bibliografie. Ediții: PL 52. Studii: C. Tibiletti, Valeriano di Cimiez e la teologia dei Maestri Provenzali, Aug. 22 (1982), 513-532. 5. Salvian din Marsilia Personalitatea lui Salvian din Marsilia exprimă foarte bine teribilele încercări prin care trece creștinătatea occidentală, amenințată de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
exprimau într-un stil limpede sau elegant; această violență se transformă însă adesea în prolixitate și emfază. Educația sa retorică cu siguranță foarte îngrijită, a evoluat așadar într-o direcție diferită de cea agreată de mediul cultural al vremii sale. Bibliografie. Ediții: CSEL 8, 1883 (F. Pauly); SChr 176, 1971; 220, 1975 (G. Lagarrigue). Traduceri: CTP 10, 1977 (E. Marotta). Studii: M. Pellegrino, Salviano di Marsiglia, Roma, 1940; S. Pricoco, Un lerinese illustre: Salviano di Marsiglia, „Siculorum Gymnasium” 29 (1976), 351-368
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Exegeză mistică a pildelor lui Solomon ale Ecclesiastului (Expositio mystica in Parabolas Salomonis et in Ecclesiastem) sub formă de “întrebări și răspunsuri” schimbate între autor și fratele său; opera a fost rezumată în secolul al doisprezecelea de Honorius din Autun. Bibliografie. Text: PL 53. 7. Vincențiu Vincențiu a trăit ca preot în mănăstirea din Lérin până la sfârșitul vieții sale, adică până prin 435. În 434 el a scris sub pseudonimul Peregrinus două Memoriale (Commonitoria); primul trebuie să fi conținut particularitățile esențiale ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe Prosperus să se ridice împotriva lui (cf. p. ???). Totuși, recent au fost descoperite unele Excerpta selectate de Vincențiu, adică un florilegiu de fragmente din Augustin cu subiecte trinitare și cristologice care trebuie să fi servit la combaterea lui Nestorius. Bibliografie. Texte: CChr. Lat 64, 1985 (R. Demeulenaere). 8. Faustus din Riez Originar din Britania, născut probabil în primii ani ai secolului al cincilea, Faustus a ajuns la Lérin, la școala lui Honorat, în jurul anului 433 și a fost multă vreme
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
una dintre caracteristicile acestuia constă în repetarea frecventă a unor fraze și sentințe proprii pe care autorul le consideră potrivite cu contextul; uneori, acest lucru face exprimarea greoaie și dăunează clarității raționamentului, mai ales în operele sale cu conținut teologic. Bibliografie. Ediții: CSEL 21, 1891 (A. Engelbrecht). Studii: lipsește un studiu global recent al operei lui Faustus; pentru un punct de vedere general: P. Courcelle, Les lettres grecques..., op. cit.; E.L. Fortin, Christianisme et culture philosophique au cinquième siècle. La querelle de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vom vedea. La sfatul lui Faustus, soția lui Ruricius, după zece ani de căsătorie, a decis să treacă la o viață castă, iar Ruricius s-a dedicat episcopatului din Limoges, unde a rămas din 485 până prin 507, anul morții sale. Bibliografie. Texte: CSEL 21, 1891 (A. Engelbrecht); CChr. Lat 64, 1985 (R. Demeulenaere). 9. Claudian Mamertus În chestiunea materialității sufletului, așa cum am văzut mai sus, Claudian Mamertus a polemizat cu Fausto di Riez. Născut probabil la Lyon, a fost multă vreme
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a unei controverse cu mult anterioare, Dialogul dintre Iason și Papiscus, scris de Ariston din Pella care a trăit în secolul al doilea (cf. vol. I, p. ???). Evagrie nu se adresează atât evreilor cât mai degrabă creștinilor atrași de iudaism. Bibliografie. Ediții: CChr. Lat 64, 1985 (R. Demeulenaere). Studii: F. Parente, La controversia tra Ebrei e Cristiani in Francia e in Spagna dal VI al XI secolo, Atti del Convegno di Studi, Spoleto, 1980. La sfârșitul secolului activează Ghenadie din Marsilia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Apocalipsa Sfântului Ioan care, potrivit unora, ar putea fi Expunerea despre Apocalipsa Sfântului Ioan, text atribuit lui Augustin, format din optsprezece sau nouăsprezece omilii. În sfârșit, merită amintită o Epistolă despre propria credință trimisă Preafericitului Gelasius, episcop al orașului Roma. Bibliografie. Texte: De viris illustribus, TU 14, 1, Leipzig, 1896; PL 58 (De ecclesiasticis dogmatibus). Studii: S. Pricoco, Storia letteraria e storia ecclesiastica dal „De viris illustribus” di Girolamo a Gennadio, Facoltà di Lettere e Filosofia, Catania, 1979; Idem, Storia ecclesiastica
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
În ansamblu pare să respecte în mod mai riguros regulile parafrazei biblice care e mult mai puțin liberă decât la Iuvencus. Acest lucru e în contrast și cu parafrazele biblice ale poeților următori, cum sunt Sedulius, Draconțiu, Avitus și Arator. Bibliografie. Ediție: CSEL 23, 1, 1891 (R. Peiper). Studii: J. Fontaine, Naissaince de la poésie..., op. cit. 2. Endelechius Severus Sanctus Endelechius, probabil prieten cu Paulin din Nola, și născut în Aquitania nu e cu siguranță un mare poet. Compoziția numelui pare stranie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
e foarte lung, e constituit din treizeci și trei de stofe scrise în asclepiadic minor care se încheie cu un gliconic, adică un metru horațian. Cultura clasică, prezentă în imitațiile după Virgiliu, Horațiu și Apuleius, e foarte vie în opera acestui poet. Bibliografie. Ediții: Anthologia latina, I, 2, Teubner, Leipzig, 1906 (Fr. Bücheler - A. Riese). 3. Paulin Nu știm prea multe despre un anume Paulin care, într-o Epigramma în o sută zece hexametri, scrisă imediat după invazia vandalilor și a alanilor din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Bucolicele lui Virgiliu, poetul atinge un anumit nivel de precizie a exprimării. Acest Paulin ar fi trăit în Galia Narbonensis; după unii, lângă Pirinei, potrivit altora, ar fi vorba de un epicop din Biterrae (Béziers), despre care ne orbește Hidațiu. Bibliografie. Ediții: CSEL 16, 1, 1888 (C. Schenkl). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit. 4. Claudius Marius Victorius De cu totul altă valoare, chiar dacă la fel de necunoscut, a fost Claudius Marius Victorius; după unii, numele este „Victor”, iar poetul ar fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Și Fontaine crede că acest poem, opera unui retor care nu are încă deprinderea de a scrie versuri, e adesea greoi și obscur; structura operei nu e omogenă, ci e constituită din episoade diverse de întinderi diferite, unite între ele. Bibliografie. Ediții: CChr. Lat 128, 1960 (P.F. Hovinger). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit. 5. Oriențiu S-a născut în Aquitania și știm despre el că era înaintat în vârstă în jurul anului 440. Ghenadie nu vorbește despre el; ar putea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Folosirea modelelor clasice e foarte limitată; apare și câte-o reminiscență din Prudențiu. Întâlnim și violări ale legilor metrice; rima este folosită frecvent. I-au fost atribuite lui Oriențiu și alte scrieri minore a căror autenticitate nu e totuși sigură. Bibliografie. Ediții: CSEL 16, 1, 1888 (C. Schenkl); C.A. Rapisarda, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1958. Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit. 6. Paulin din Pella Motive spirituale analoage conține și poemul scris de un autor din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Ausonius. Ruptura cu trecutul n-ar putea fi mai netă și mai evidentă. Prozodia și versificația sunt adesea defectuoase, deși el declară că îi imită, în afară de Virgiliu, și pe Ausonius, pe Paulin din Nola și pe Claudius Marius Victorius. Bibliografie. Ediții: SChr 209, 1974 (Cl. Moussy); BPat 26, 1995 (A. Marcone). Studii: P. Courcelle, Histoire littéraire des grandes invasions germaniques..., op. cit.; F. Della Corte, L’ordinamento degli opuscula di Ausonio, „Rivista di cultura classica e medioevalle” 2 (1960), 21-29; J.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
al lui Virgiliu și Ovidiu, al lui Iuvencus și Sedulius, el scrie o poezie prolixă și emfatică, repetitivă; Fontaine observă că insuccesul său se datorează faptului că a rescris în versuri un text în proză de o valoare mult superioară. Bibliografie. Ediții: CSEL 16, 1, 1888 (M. Petschenig). Studii: J. Fontaine, Naissance de la poésie..., op. cit. 8. Sidonius Apolinarie Figura lui Gaius Sollius Modestus Apollinaris Sidonius ne este mai bine cunoscută în comparație cu a poeților galici dinainte, iar producția sa poetică, mai vastă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vrea să înnoiască expresivitatea limbii, dar totul se consumă în acest joc artificial. Potrivit unei informații a cărei interpretare e incertă, Sidonius ar fi revăzut și o traducere latină, deja existentă, a Vieții lui Apollonios din Tyana, scrisă de Filostrat. Bibliografie. Ediții: MGH, Auct. Antiquiss. 8, Berolini 1887 (Chr. Luetjohann, Fr. Leo, Th. Mommsen); Teubner, Leipzig, 1895 (P. Mohr); CUF, Les Belles Lettres I, 1960 (Poèmes: A. Loyen); II-III, 1970 (A. Loyen); Carmen, 22. Einleitung Text u. Kommentar von N. Delhey
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
condamnă ereziile, demonstrează cu nu cunoaște controversele cristologice foarte vii în secolul al cincilea, cel puțin cu câțiva ani înainte de Conciliul din Efes din 431. Aponius făcea probabil parte din cercurile papale pentru că subliniază în repetate rânduri primatul lui Petru. Bibliografie. Texte: CChr. Lat 19, 1986 (B. de Vregille et L. Neyrand) 2. Arnobiu cel Tânăr Din același mediu cultural provine probabil o altă personalitate, poate cel mai important scriitor creștin din Italia secolului al cincilea, Arnobiu, numit „cel Tânăr” ca să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]