604 matches
-
lecturi" succesive ale unui text, astfel cum, de altfel, se propune și în prezentul proiect de revizuire a Constituției. Fiind realizate însă de același corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială, sau pot fi suprimate din rațiuni de urgență. Bicameralismul determină ca a doua lectură a legii să se facă, întotdeauna, de o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepție critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune și colective de
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepție critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune și colective de luare a deciziilor, conferindu-se amploare formării voinței statului parlamentar. În plus, bicameralismul minimizează riscul dominației majorității, favorizând dialogul între majoritățile din cele două Camere, precum și între grupurile parlamentare. Cooperarea și supervizarea legislativă sunt extinse în acest mod, demonstrându-se astfel că sistemul bicameral este o formă importantă a separației puterilor, care nu
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
judecătorească, ci și în interiorul celei legislative. Atât tradiția care, fiind legată de ființa statului român, îl definește și îl reprezintă, cât și avantajele enunțate constituie puternice motive de reflecție cu prilejul opțiunii pentru una dintre cele două formule: unicameralism sau bicameralism. 2. Examinând celelalte dispoziții ale proiectului legii de revizuire, Curtea constată că recorelarea, din perspectiva acestei propuneri, a textelor constituționale, a determinat modificarea următoarelor articole din Constituție: art. 37 alin. (2) - Dreptul de a fi ales, art. 60 - Raportul în fața
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, "potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
se arată, pe de o parte, că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă, în raport cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . Pe de altă parte, se menționează că nu este încălcat principiul bicameralismului, întrucât, în procesul legislativ de adoptare a Legii nr. 346/2006 , Senatul, în calitate de Cameră decizională, a completat proiectul de lege cu dispoziții referitoare la organizarea și rolul Direcției Instanțelor Militare, neîndepărtându-se în mod substanțial de la forma adoptată de Camera
DECIZIE nr. 545 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (2), art. 18 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, ale art. I pct. 2 şi pct. 11-14 din Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, precum şi ale art. 31 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258767_a_260096]
-
Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. 31. La art. I pct. 63, referitor la art. 62, este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
constituționalitate a priori, prin Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010, prilej cu care Curtea a statuat că legea a fost adoptată cu respectarea principiului bicameralismului, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, și că din urmărirea procesului legislativ desfășurat în cele două Camere ale Parlamentului, ulterior Deciziei nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , rezultă că Legea privind integritatea în exercitarea
DECIZIE nr. 299 din 28 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 8 alin. (1) şi (2) şi art. 11 alin. (1) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263444_a_264773]
-
Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri și un
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
calității actului legislativ. Adoptarea legilor în cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe "lecturi" succesive ale unui text .... Fiind realizate însă de același corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială sau pot fi suprimate din rațiuni de urgență. Bicameralismul determină ca a doua lectură a legii să se facă, întotdeauna, de o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepție critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune și colective de
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepție critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune și colective de luare a deciziilor, conferindu-se amploare formării voinței statului parlamentar. În plus, bicameralismul minimizează riscul dominației majorității, favorizând dialogul între majoritățile din cele două Camere, precum și între grupurile parlamentare. Cooperarea și supervizarea legislativă sunt extinse în acest mod, demonstrându-se astfel că sistemul bicameral este o formă importantă a separației puterilor, care nu
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
judecătorească, ci și în interiorul celei legislative. Atât tradiția care, fiind legată de ființa statului român, îl definește și îl reprezintă, cât și avantajele enunțate constituie puternice motive de reflecție cu prilejul opțiunii pentru una dintre cele două formule: unicameralism sau bicameralism. 13. La pct. 32 este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, prevăzut în prezent de art.
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
organizațiile neguvernamentale într-o etapă importantă a programului de gestionare a câinilor fără stăpân (eutanasierea). Având în vedere diferențele majore de conținut și reglementare ale actului normativ dezbătut și adoptat în cele două Camere ale Parlamentului, se susține încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție. Se mai susține și că "legea de gestionare este o propunere de completare și modificare a unei ordonanțe de urgență care nu are la bază o lege specială de abilitare, nefiind un
DECIZIE nr. 383 din 25 septembrie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002 , precum şi, în special, a dispoziţiilor: art. I pct. 2 [referitor la introducerea art. 1^1], art. I pct. 5 [referitor la modificarea art. 4 alin. (4)], art. I pct. 6 [referitor la modificarea art. 5 alin. (1)], art. I pct. 8 [referitor la modificarea art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)], art. I pct. 9 [referitor la modificarea art. 8], art. I pct. 12 [referitor la modificarea art. 11 alin. (1)], art. I pct. 14 [referitor la introducerea art. 13^2 şi art. 13^5], art. I pct. 15 [referitor la modificarea art. 14], art. I pct. 16 [referitor la modificarea art. 15], art. I pct. 20 [referitor la modificarea anexei nr. 3], art. I pct. 21 şi pct. 22 [referitor la modificarea anexei nr. 4 şi, respectiv, nr. 5] din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
2/4.939 din 20 septembrie 2013, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.250 din 20 septembrie 2013, punctul de vedere prin care apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea principiului bicameralismului nu pot fi reținute, întrucât nu sunt întrunite criteriile pe care Curtea Constituțională le-a stabilit în acest sens în jurisprudența sa, respectiv existența unei deosebiri majore de conținut juridic și a unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate în
DECIZIE nr. 383 din 25 septembrie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002 , precum şi, în special, a dispoziţiilor: art. I pct. 2 [referitor la introducerea art. 1^1], art. I pct. 5 [referitor la modificarea art. 4 alin. (4)], art. I pct. 6 [referitor la modificarea art. 5 alin. (1)], art. I pct. 8 [referitor la modificarea art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)], art. I pct. 9 [referitor la modificarea art. 8], art. I pct. 12 [referitor la modificarea art. 11 alin. (1)], art. I pct. 14 [referitor la introducerea art. 13^2 şi art. 13^5], art. I pct. 15 [referitor la modificarea art. 14], art. I pct. 16 [referitor la modificarea art. 15], art. I pct. 20 [referitor la modificarea anexei nr. 3], art. I pct. 21 şi pct. 22 [referitor la modificarea anexei nr. 4 şi, respectiv, nr. 5] din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
stăpân mult mai scurte și condiții mult mai drastice de eutanasiere, este exclusă posibilitatea returnării câinilor fără stăpân, sunt excluse organizațiile neguvernamentale într-o etapă importantă a programului de gestionare a câinilor fără stăpân - eutanasia), ceea ce ar determina încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 din Constituție. Cu privire la aceste critici, Curtea reamintește jurisprudența sa, în care a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: existența unor deosebiri majore de conținut
DECIZIE nr. 383 din 25 septembrie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002 , precum şi, în special, a dispoziţiilor: art. I pct. 2 [referitor la introducerea art. 1^1], art. I pct. 5 [referitor la modificarea art. 4 alin. (4)], art. I pct. 6 [referitor la modificarea art. 5 alin. (1)], art. I pct. 8 [referitor la modificarea art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)], art. I pct. 9 [referitor la modificarea art. 8], art. I pct. 12 [referitor la modificarea art. 11 alin. (1)], art. I pct. 14 [referitor la introducerea art. 13^2 şi art. 13^5], art. I pct. 15 [referitor la modificarea art. 14], art. I pct. 16 [referitor la modificarea art. 15], art. I pct. 20 [referitor la modificarea anexei nr. 3], art. I pct. 21 şi pct. 22 [referitor la modificarea anexei nr. 4 şi, respectiv, nr. 5] din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
eutanasia), ceea ce ar determina încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 din Constituție. Cu privire la aceste critici, Curtea reamintește jurisprudența sa, în care a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și existența unei configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului ( Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată
DECIZIE nr. 383 din 25 septembrie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002 , precum şi, în special, a dispoziţiilor: art. I pct. 2 [referitor la introducerea art. 1^1], art. I pct. 5 [referitor la modificarea art. 4 alin. (4)], art. I pct. 6 [referitor la modificarea art. 5 alin. (1)], art. I pct. 8 [referitor la modificarea art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)], art. I pct. 9 [referitor la modificarea art. 8], art. I pct. 12 [referitor la modificarea art. 11 alin. (1)], art. I pct. 14 [referitor la introducerea art. 13^2 şi art. 13^5], art. I pct. 15 [referitor la modificarea art. 14], art. I pct. 16 [referitor la modificarea art. 15], art. I pct. 20 [referitor la modificarea anexei nr. 3], art. I pct. 21 şi pct. 22 [referitor la modificarea anexei nr. 4 şi, respectiv, nr. 5] din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Curtea Constituțională a reținut sub acest aspect că "este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau completa legea
DECIZIE nr. 383 din 25 septembrie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002 , precum şi, în special, a dispoziţiilor: art. I pct. 2 [referitor la introducerea art. 1^1], art. I pct. 5 [referitor la modificarea art. 4 alin. (4)], art. I pct. 6 [referitor la modificarea art. 5 alin. (1)], art. I pct. 8 [referitor la modificarea art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)], art. I pct. 9 [referitor la modificarea art. 8], art. I pct. 12 [referitor la modificarea art. 11 alin. (1)], art. I pct. 14 [referitor la introducerea art. 13^2 şi art. 13^5], art. I pct. 15 [referitor la modificarea art. 14], art. I pct. 16 [referitor la modificarea art. 15], art. I pct. 20 [referitor la modificarea anexei nr. 3], art. I pct. 21 şi pct. 22 [referitor la modificarea anexei nr. 4 şi, respectiv, nr. 5] din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
Constituțional francez 2001-448 din 25 iulie 2001). IV. O altă problemă care a reieșit din analiza obiecției de neconstituționalitate, dar nesemnalată de autorii acesteia, se referă la respectarea prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (2) cu trimitere specială la principiul bicameralismului. 4.1. Competența Curții Constituționale. În condițiile în care Curtea ar fi constatat neconstituționalitatea dispozițiilor menționate, aceasta, potrivit jurisprudenței sale, avea competența fie de a-și extinde controlul de constituționalitate în privința constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
2004. În ipoteza de față, se constată că instanța constituțională ar fi avut competența de a invoca în susținerea neconstituționalității textelor criticate și a altor dispoziții constituționale, și anume cele ale art. 61 alin. (2) cu trimitere specială la principiul bicameralismului. O atare concluzie este întărită de faptul că în susținerea obiecției de neconstituționalitate a fost invocat și art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevede că "Respectarea supremației Constituției [...] este obligatorie". 4.2. În jurisprudența Curții Constituționale, s-a arătat
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
concluzie este întărită de faptul că în susținerea obiecției de neconstituționalitate a fost invocat și art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevede că "Respectarea supremației Constituției [...] este obligatorie". 4.2. În jurisprudența Curții Constituționale, s-a arătat că "principiul bicameralismului [...] se reflectă în procedura legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală, în cadrul căreia fiecare dintre cele două Camere este, în cazurile expres definite, primă Cameră sesizată sau Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului [...] și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală."*7) ------------------- *7) A se vedea, Decizia nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
472 din 22 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008. În dezvoltarea acestei jurisprudențe, Curtea a stabilit două criterii majore a fi avute în vedere atunci când se pune problema analizării principiului bicameralismului*8), respectiv: ------------------ *8) A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, precum și competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală. II. Critici de neconstituționalitate intrinsecă 1. Dispozițiile art. I pct. 6 din Legea pentru modificarea Legii nr.
DECIZIE nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233375_a_234704]
-
prezent, următorul conținut: "îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului, se exercită în ședință comună". Noua dispoziție, care elimină regulamentul activităților comune celor două Camere ca temei al instituirii unor atribuții suplimentare celor stabilite prin Constituție, dă expresie principiului bicameralismului și autonomiei regulamentare a fiecărei Camere, consacrată de art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție, potrivit căruia "Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu". Astfel, modificarea vizează limitarea ședințelor comune ale Camerelor doar la situațiile prevăzute
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]