20,314 matches
-
ori), contacte politice la cel mai înalt nivel (vizite la nivelul șefilor de stat), amplificarea fără precedent a relațiilor culturale, militare, universitare, sportive ș.a. dintre România și Elveția. Un remarcabil succes îl constituie, de asemenea, semnarea în 2004 a Acordului bilateral pentru suprimarea tuturor categoriilor de vize de călătorie între cele două țări, acțiune inițiată și realizată în exclusivitate de către Ambasadă. Activitățile desfășurate îndeosebi în planul diplomației multilaterale și performanțele atinse în cei 40 de ani de carieră i-au adus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ministru-consilier, la Direcția Balcanii de Vest și Cooperarea Regională. Atât în M.A.E., cât și la misiunile diplomatice ale României din Albania, U.R.S.S. și Mongolia, a promovat, în mod constant, politica externă a României de dezvoltare a relațiilor bilaterale cu țările respective pe baza principiilor respectării reciproce a independenței și suveranității țării. Cu aceste țări a participat la negocieri, a elaborat, negociat documente de colaborare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific. Cu Albania a semnat numeroase documente. După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a promovat, în mod constant, politica externă a României de dezvoltare a relațiilor bilaterale cu țările respective pe baza principiilor respectării reciproce a independenței și suveranității țării. Cu aceste țări a participat la negocieri, a elaborat, negociat documente de colaborare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific. Cu Albania a semnat numeroase documente. După decembrie 1989, a acordat o atenție deosebită dezvoltării pe baze noi a relațiilor tradiționale româno-albaneze, cunoscând afinitățile dintre cele două popoare, faptul că România a fost un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sprijinul, mai mult decât oricare altă țară, în vederea cuceririi independenței de stat, la 28 noiembrie 1912 (hotărârea fiind luată la București la 5 noiembrie 1912, de patrioții albanezi aflați în România), a militat pentru depășirea perioadei anterioare în care relațiile bilaterale erau formale, reușindu-se o amplificare fără precedent a colaborării bilaterale. Realizând importante schimbări, la un an după Revoluția română, eveniment care a constituit sursa de inspirație pentru forțele democratice din țara prietenă, Albania s-a alăturat propunerilor părții române
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
stat, la 28 noiembrie 1912 (hotărârea fiind luată la București la 5 noiembrie 1912, de patrioții albanezi aflați în România), a militat pentru depășirea perioadei anterioare în care relațiile bilaterale erau formale, reușindu-se o amplificare fără precedent a colaborării bilaterale. Realizând importante schimbări, la un an după Revoluția română, eveniment care a constituit sursa de inspirație pentru forțele democratice din țara prietenă, Albania s-a alăturat propunerilor părții române de revigorare a raporturilor bilaterale, trecându-se la renegocierea acordurilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
o amplificare fără precedent a colaborării bilaterale. Realizând importante schimbări, la un an după Revoluția română, eveniment care a constituit sursa de inspirație pentru forțele democratice din țara prietenă, Albania s-a alăturat propunerilor părții române de revigorare a raporturilor bilaterale, trecându-se la renegocierea acordurilor de cooperare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific. La propunerile Ambasadei, au fost realizate vizite oficiale reciproce la nivelul șefilor de stat, primilor miniștri, miniștrilor de externe și al altor membri ai celor două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
importante schimbări, la un an după Revoluția română, eveniment care a constituit sursa de inspirație pentru forțele democratice din țara prietenă, Albania s-a alăturat propunerilor părții române de revigorare a raporturilor bilaterale, trecându-se la renegocierea acordurilor de cooperare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific. La propunerile Ambasadei, au fost realizate vizite oficiale reciproce la nivelul șefilor de stat, primilor miniștri, miniștrilor de externe și al altor membri ai celor două guverne, al șefilor Parlamentelor român și albanez, între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
următoarele funcții: Director adjunct la Direcția Balcani (1967-1969) Director adjunct la Direcția țări în curs de dezvoltare (1974-1977) Director a.i. al Direcției țări în curs de dezvoltare (1987-1990) Director al Direcției Orientul Mijlociu și Africa de Nord (1995-1996). A negociat documente de colaborare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific între România și state aflate în raza direcțiilor de relații menționate mai sus. A contribuit la pregătirea dosarelor documentare și la fundamentarea poziției părții române în probleme ce făceau obiectul convorbirilor a numeroase vizite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
realizării și, după caz, a actualizării fișelor de relații, a documentarelor, pe fiecare țară în parte. Pe baza unei evaluări a stadiului relațiilor cu țările din sfera sa de activitate, Direcția pe care o conducea a contribuit la dezvoltarea relațiilor bilaterale, îndeosebi cu țările Europei Occidentale. Ca director, a făcut parte din delegațiile conduse de șeful statului, precum și de ministrul de externe în vizitele oficiale întreprinse în Franța, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria, R.F. Germania, Norvegia, Finlanda și Suedia. Personal, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
conduse de șeful statului, precum și de ministrul de externe în vizitele oficiale întreprinse în Franța, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria, R.F. Germania, Norvegia, Finlanda și Suedia. Personal, a urmărit punerea la punct a dosarelor vizitelor respective, cu evidențierea stadiului relațiilor bilaterale, a problemelor care urmau a fi rezolvate și cele în curs de rezolvare, cu propuneri de soluționare a acestora. Ca membru al delegațiilor oficiale menționate, a participat direct la negocierea și încheierea de tratate, declarații și comunicate comune, acorduri și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu România. În puținii ani de reprezentare diplomatică antebelică a României în Mexic, datorită unor condiții istorice date, nu s-au putut organiza acțiuni relevante de natură să contribuie la dezvoltarea relațiilor reciproce, nu s-a semnat nici un instrument juridic bilateral (a existat o propunere a Mexicului în august 1938 privind încheierea unui Tratat de prietenie între cele două țări, care, din păcate, nu s-a concretizat). Pornind de la situația dată o reprezentare diplomatică a României în perioada antebelică, însumând cinci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
televiziune, foruri culturale, științifice și de artă etc. Relațiile apropiate ale ambasadorului cu președinții Mexicului, Luis Echeverria Alvarez și respectiv, Jose Lopez Portillo, au ocazionat schimburi utile de vederi, reafirmarea, în mod reciproc, a satisfacției pentru evoluția ascendentă a relațiilor bilaterale, hotărârea de a le da noi dimensiuni, pe multiple planuri. Contactele la nivel înalt s-au realizat, de asemenea, ori de câte ori au fost necesare intervenții politice pentru a determina urgentarea adoptării unor soluții de interes deosebit pentru țara noastră. În relațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a solicitat miniștrilor urgentarea perfectării documentelor ce urmau a fi semnate. Cu acest prilej, a fost obținut acordul președintelui Echeverria privind semnarea la sfârșitul vizitei a unei Declarații solemne comune, o premieră în diplomația mexicană, privind nivelul unui document politic bilateral. Vizita în Mexic a șefului statului român a reprezentat un succes deosebit, finalizându-se și cu 11 acorduri de cooperare în domeniile: economie și industrie; știință și tehnică; agrozootehnic și forestier; industrie ușoară; construcții de mașini; minerit; utilaj energetic; petrol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu semnarea a două acorduri importante: Acordul de schimburi comerciale și Acordul de colaborare culturală. Ca răspuns la această vizită, în 1979, George Castañeda, ministrul de externe al Mexicului, a vizitat România, ceea ce a condus la aprofundarea consultărilor asupra chestiunilor bilaterale, ca și asupra problemelor internaționale de interes comun. Semnificativă pentru evoluția bunelor relații româno-mexicane a fost, de asemenea, vizita la București a Secretarului Apărării Naționale a Mexicului, Generalul Felix Galvan Lopez. Nu în ultimul rând, sunt de apreciat contactele la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1975 ca An Internațional al Femeii, în Mexic s-a desfășurat Conferința Internațională a Femeii, la care a luat parte o delegație din țara noastră. În activitatea de impulsionare a relațiilor româno-mexicane, au fost realizate consultări sistematice pe probleme, atât bilaterale, cât și multilaterale, cu cei patru subsecretari de la Ministerul de Externe, cu directorul general politic pentru Europa Orientală, cu directorii generali ai afacerilor economice, afacerilor culturale, organizațiilor internaționale. Problematica consultărilor multilaterale s-a referit la analizarea posibilităților de extindere și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de faptul că România nu a rupt relațiile, în urma războiului israelo-arab, din 1967. La bunele relații au contribuit și cei peste 400.000 de evrei proveniți din România. În calitate de Ambasador, în Etiopia, după revoluție, nu a avut satisfacția amplificării relațiilor bilaterale, datorită schimbării orientării politicii externe românești. Activitatea a fost cu precădere orientată pe monitorizarea evoluției politice și economice interne, ținând seama de faptul că țara a cunoscut un lung război civil, soldat cu alungarea președintelui Mengistu și cu desprinderea Eritreii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Centrala Ministerului de Externe și la misiunile diplomatice ale României la Roma și la Bonn, a contribuit, timp de 34 ani, la activitatea de informare a conducerii țării, prin mijloace diplomatice specifice, cu aprecieri și propuneri pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale ale României cu celelalte țări ale lumii sau pentru elaborarea unor inițiative românești în cadrul organizațiilor internaționale. Unele din aceste informări ar putea constitui, peste ani, surse utile pentru specialiștii în istoria relațiilor internaționale. Activitatea diplomatică 1 septembrie 1956 8 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Este cunoscut însă că U.R.S.S. avea un statut de țară cobeligerantă a coaliției antihitleriste. De aceea, gestul României a avut un impact nu numai în cercurile guvernamentale vest-germane. S-a creat astfel o atmosferă favorabilă pentru o largă colaborare bilaterală. Ca prim ambasador al României în Republica Federală a Germaniei, Constantin Oancea, a acționat în perioada 9 iulie 1967 31 august 1974, în sensul valorificării eficiente a acestei primăveri a relațiilor româno vest germane. Astfel, în domeniul relațiilor politice, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care s-au succedat la conducerea R.F.G. din acea perioadă, respectiv Gustav Heinemann și Walter Scheel, precum și a șefului statului român în R.F.G., în iunie 1973, vizită care s-a încheiat cu semnarea a 14 acorduri și înțelegeri de colaborare bilaterală, ce au cuprins, practic aproape toate sferele de colaborare în relațiile româno vest germane. Într-o perioadă de aproape opt ani, s-au realizat vizite reciproce la nivelul șefilor de guverne, al miniștrilor de externe, de interne și al altor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în România 220.000 de turiști vest germani, dintre care 155.000 în cadru organizat)*, schimburi de vizite între scriitori și ziariști. Au fost inițiate și primele contacte cu diaspora română. S-au dezvoltat, cu rezultate benefice pentru atmosfera relațiilor bilaterale, legăturile cu organizațiile sașilor și șvabilor proveniți din România. Cu prilejul vizitei șefului statului român în Republica Federală a Germaniei (iunie 1973), conducerea organizației sașilor proveniți din Transilvania și-a reînnoit Declarația de loialitate din 1919 față de țara de origine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
este încredințată funcția de director al Direcției de relații cu Europa Occidentală. În această calitate, a însoțit pe ministrul de externe român, George Macovescu, în vizitele oficiale întreprinse în Franța (1974) și Grecia (1975), negociind documentele politice și de colaborare bilaterală care s-au semnat sau adoptat cu acele prilejuri. De asemenea, a fost însărcinat cu pregătirea primei vizite a unui șef de stat român în Japonia (martie 1975), prilej cu care a negociat la Tokyo documentele bilaterale care s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și de colaborare bilaterală care s-au semnat sau adoptat cu acele prilejuri. De asemenea, a fost însărcinat cu pregătirea primei vizite a unui șef de stat român în Japonia (martie 1975), prilej cu care a negociat la Tokyo documentele bilaterale care s-au semnat cu acea ocazie, precum și Comunicatul politic comun. În perioada de peste 15 ani cât a funcționat ca adjunct al ministrului afacerilor externe (martie 1975 septembrie 1990), Constantin Oancea a coordonat relațiile cu toate țările socialiste din Europa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
stat și guvern sau la nivelul primilor miniștri, la reuniunile care au avut loc în perioada 1974 1990 (inclusiv la dizolvarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, Sofia 1990); negocierea la nivel de experți a documentelor politice adoptate în cadrul unor întâlniri bilaterale la nivelul șefilor de stat, care au avut loc la București sau în capitalele țărilor socialiste europene, inclusiv R.S.F. Iugoslavia. De asemenea, a însoțit pe primii miniștri ai României la întâlnirile care au avut loc la întâlnirile bilaterale ce s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
unor întâlniri bilaterale la nivelul șefilor de stat, care au avut loc la București sau în capitalele țărilor socialiste europene, inclusiv R.S.F. Iugoslavia. De asemenea, a însoțit pe primii miniștri ai României la întâlnirile care au avut loc la întâlnirile bilaterale ce s-au ținut la București și în capitalele țărilor socialiste europene, la acest nivel, precum și în China, Egipt, Cuba și Maroc, contribuind la negocierea documentelor politice adoptate cu acele prilejuri. În cadrul organizațiilor economice internaționale și regionale: a condus delegațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a prezentat poziția României, acționând pentru consolidarea statutului țării noastre în cadrul Mișcării. Diplomatul român, a avut șansa de a funcționa în două țări europene importante, Italia și Republica Federală a Germaniei, țări cu o îndelungată și bogată tradiție de colaborare bilaterală, precum și numeroase oportunități de a participa la negocieri cu reprezentanți aparținând diverselor regiuni geografice ale lumii. În același timp, pe planul relațiilor multilaterale, în cadrul organizațiilor internaționale și regionale politice, militare, economice, tehnico-științifice, culturale, de tineret etc., i s-a oferit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]