1,778 matches
-
contradicție. Genul fiind construit social, este totodată relativ din punct de vedere cultural - el are atribuții și conotații diferite în funcție de perioada istorică, de contextul cultural sau social (Oakley, 1972). Chiar mai mult, genul nu trebuie văzut ca numai o diferență binară, ci și ca ierahie. Între bărbați și femei sunt relații de putere, bărbații constituind clasa dominantă iar femeile cea subordonată (Delphy, 1984). Contestând explicațiile biologice în explicarea diferențelor de gen, feministele pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
nu din stele. Nebuloasa a fost observată în întreg spectrul electromagnetic, din infraroșu până în raze X. Studiile moderne relevă o structură cu o complexitate aparte, care ar putea fi cauzată în parte datorită materialului ejectat în urma interacțiunii dintr-un sistem binar aflat lângă steaua centrală. Totuși, nu există în prezent evidențe directe cum că steaua centrală ar avea un companion. De asemenea, măsurătorile abundenței elementelor chimice, obținute prin diferite metode, prezintă o discrepanță importantă, indicând faptul că există unele aspecte legate
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
nu ar trebui să emită radiații X de flux ridicat, așadar prezența acestora este într-un fel un mister. Asta ar putea sugera prezența unui disc de acumulare cu temperaturi ridicate, ce ar putea face parte dintr-un sistem stelar binar. Un prim impediment în cadrul studiului nebuloaselor planetare este reprezentat de distanțele acestora, care sunt de obicei neclare. Multe metode pentru estimarea distanțelor până la unele nebuloase planetare are la bază lansarea unor ipoteze, ceea ce conferă inexactitate. Totuși, în perioadele recente, observațiile
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
de până la 1900 km/s, a îndepărtat interiorul bulei interne a nebuloasei, și arată ca și cum bulele au explodat la ambele capete ale nebuloasei. De asemenea se suspectează faptul că steaua centrală a nebuloasei ar putea fi de fapt un sistem binar. Existența unui disc de acumulare cauzat de transferul masei dintre cele două componente ale sistemului ar fi putut da naștere unor jeturi polare, care ar fi interacționat cu materialul ejectat anterior. Cu timpul, direcția jeturilor polare ar fi putut varia
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
în memorie pentru a facilita paralelismul proceselor. În mod normal, compilatoarele analizează codul sursă al programului pentru a depista dependențele între instrucțiuni și date pentru a se realiza o organizare mai bună a secvenței de execuție în fișierele de output binare. Instrucțiunile sunt organizate secvențial însă informația despre dependențe nu este înregistrată în fișierele binare. Numai fișierele binare compilate pentru o mașină cu arhitectură de tip dataflow conțin această informative de dependența între date. În loc de a folosi nume de variabile, un
Arhitectură dataflow () [Corola-website/Science/322877_a_324206]
-
al programului pentru a depista dependențele între instrucțiuni și date pentru a se realiza o organizare mai bună a secvenței de execuție în fișierele de output binare. Instrucțiunile sunt organizate secvențial însă informația despre dependențe nu este înregistrată în fișierele binare. Numai fișierele binare compilate pentru o mașină cu arhitectură de tip dataflow conțin această informative de dependența între date. În loc de a folosi nume de variabile, un compilator de flux de date înregistrează aceste dependențe prin crearea unor taguri unice pentru
Arhitectură dataflow () [Corola-website/Science/322877_a_324206]
-
a depista dependențele între instrucțiuni și date pentru a se realiza o organizare mai bună a secvenței de execuție în fișierele de output binare. Instrucțiunile sunt organizate secvențial însă informația despre dependențe nu este înregistrată în fișierele binare. Numai fișierele binare compilate pentru o mașină cu arhitectură de tip dataflow conțin această informative de dependența între date. În loc de a folosi nume de variabile, un compilator de flux de date înregistrează aceste dependențe prin crearea unor taguri unice pentru fiecare dependență. Acordând
Arhitectură dataflow () [Corola-website/Science/322877_a_324206]
-
de dependența între date. În loc de a folosi nume de variabile, un compilator de flux de date înregistrează aceste dependențe prin crearea unor taguri unice pentru fiecare dependență. Acordând fiecărei dependențe câte un tag unic, se permite secțiunilor non-dependente din fișierele binare să fie executate în altă ordine decât cea secvențială adică în altă ordine de idei, se pot executa în paralel. Programele sunt încărcate în CMA-ul (conținutul memoriei adresate) unui computer cu flux de date dinamic. Atunci când toți operanzii unei
Arhitectură dataflow () [Corola-website/Science/322877_a_324206]
-
bazată pe logica booleană cu puțin timp înaintea lui Shannon, în 1935, dar prima publicare a rezultatelor lui Șestakov a avut loc în 1941, după publicarea tezei lui Shannon. În această lucrare, Shannon a demonstrat că algebra booleană și aritmetica binară pot fi folosite pentru a simplifica aranjamentul releelor electromagnetice utilizate pe atunci în comutatoarele liniilor telefonice, apoi a realizat și abordarea inversă, demonstrând că este posibil să se folosească aranjamente de relee pentru a rezolva probleme de algebră booleană. Exploatând
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
necesari pentru rezolvarea unei probleme sau categorii de probleme. De obicei algoritmii se implementează în mod concret prin programarea adecvată a unui calculator, sau a mai multora). În jurul secolului al III-a lea î.Hr., matematicianul indian Pingala a descoperit sistemul binar de numerație. În acest sistem, folosit și astăzi de toate computerele moderne, o secvență de unu și zero poate reprezenta orice număr. În 1703, Gottfried Leibnitz a dezvoltat logica într-un sens matematic formal, în scrierile sale despre sistemul de
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
numerație. În acest sistem, folosit și astăzi de toate computerele moderne, o secvență de unu și zero poate reprezenta orice număr. În 1703, Gottfried Leibnitz a dezvoltat logica într-un sens matematic formal, în scrierile sale despre sistemul de numerație binar. În sistemul său, valorile unu și zero reprezintă valorile adevărat și fals (true și false) sau pornit/oprit (on/off). Dar a fost nevoie de mai bine de un secol pentru ca George Boole să publice algebra booleană în 1854 cu
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
de mai bine de un secol pentru ca George Boole să publice algebra booleană în 1854 cu un sistem complet care permite proceselor de calcul să fie modelate matematic. (Algebra booleană este o algebră formată din: elementele {0,1}; două operații binare numite SAU și SI, notate simbolic cu + sau Ú și × sau U; și o operație unară numită NU (negație), notată simbolic 0 sau O. În această perioadă, au fost inventate primele dispozitive mecanice pe baza unui model binar. Revoluția industrială
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
două operații binare numite SAU și SI, notate simbolic cu + sau Ú și × sau U; și o operație unară numită NU (negație), notată simbolic 0 sau O. În această perioadă, au fost inventate primele dispozitive mecanice pe baza unui model binar. Revoluția industrială a dus la evoluția mecanizării a numeroase sarcini, printre care și țesutul. Cu ajutorul cartelelor perforate funcționa războiul de țesut al lui Joseph Marie Jacquard în 1801, unde o gaură în cartelă reprezenta binarul unu iar lipsa găurii binarul
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
mecanice pe baza unui model binar. Revoluția industrială a dus la evoluția mecanizării a numeroase sarcini, printre care și țesutul. Cu ajutorul cartelelor perforate funcționa războiul de țesut al lui Joseph Marie Jacquard în 1801, unde o gaură în cartelă reprezenta binarul unu iar lipsa găurii binarul zero. Războiul lui Jacquard era departe de a fi un computer, dar a demonstrat că mașinile pot funcționa pe baza sistemelor binare. Dezvoltând o idee anterioară a lui Jacques de Vaucanson, Jacquard își dotează războiul
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
binar. Revoluția industrială a dus la evoluția mecanizării a numeroase sarcini, printre care și țesutul. Cu ajutorul cartelelor perforate funcționa războiul de țesut al lui Joseph Marie Jacquard în 1801, unde o gaură în cartelă reprezenta binarul unu iar lipsa găurii binarul zero. Războiul lui Jacquard era departe de a fi un computer, dar a demonstrat că mașinile pot funcționa pe baza sistemelor binare. Dezvoltând o idee anterioară a lui Jacques de Vaucanson, Jacquard își dotează războiul de țesut cu un ingenios
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
al lui Joseph Marie Jacquard în 1801, unde o gaură în cartelă reprezenta binarul unu iar lipsa găurii binarul zero. Războiul lui Jacquard era departe de a fi un computer, dar a demonstrat că mașinile pot funcționa pe baza sistemelor binare. Dezvoltând o idee anterioară a lui Jacques de Vaucanson, Jacquard își dotează războiul de țesut cu un ingenios mecanism care selecta diferențiat firele de urzeală după un "program" înscris pe plăcuțe perforate (inventatorul cartelelor perforate fiind Basile Bouchon). Cartela perforată
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
O stea binară este un sistem solar constând din două stele aflate pe orbită în jurul centrului comun de masă. Steaua mai strălucitoare este denumită stea primară iar cea de-a doua stea secundară sau stea companion. Cercetările realizate începând cu secolul al XIX
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
orbită în jurul centrului comun de masă. Steaua mai strălucitoare este denumită stea primară iar cea de-a doua stea secundară sau stea companion. Cercetările realizate începând cu secolul al XIX-lea sugerează că multe stele fac parte din asemenea sisteme binare sau multiple. Termenul "stea dublă" se poate folosi sinonim cu cel de "stea binară", dar în general, o stea dublă poate fi fie o binară fie o stea optic dublă, două stele fără legătură fizică, dar care de pe Pământ par
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
cea de-a doua stea secundară sau stea companion. Cercetările realizate începând cu secolul al XIX-lea sugerează că multe stele fac parte din asemenea sisteme binare sau multiple. Termenul "stea dublă" se poate folosi sinonim cu cel de "stea binară", dar în general, o stea dublă poate fi fie o binară fie o stea optic dublă, două stele fără legătură fizică, dar care de pe Pământ par a fi apropiate. O stea dublă poate fi identificată drept optic dublă în cazul
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
începând cu secolul al XIX-lea sugerează că multe stele fac parte din asemenea sisteme binare sau multiple. Termenul "stea dublă" se poate folosi sinonim cu cel de "stea binară", dar în general, o stea dublă poate fi fie o binară fie o stea optic dublă, două stele fără legătură fizică, dar care de pe Pământ par a fi apropiate. O stea dublă poate fi identificată drept optic dublă în cazul în care componentele sale au mișcări proprii sau viteze radiale suficient
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
în care componentele sale au mișcări proprii sau viteze radiale suficient de diferite, sau dacă măsurătorile de paralaxă arată că cele două componente sunt la distanțe diferite de Pământ. Majoritatea stelelor duble cunoscute nu au fost identificate nici ca stele binare, nici ca stele optic duble. Sistemele binare sunt foarte importante în astrofizică deoarece calculul orbitelor lor permite determinarea directă a maselor stelelor componente, care la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
sau viteze radiale suficient de diferite, sau dacă măsurătorile de paralaxă arată că cele două componente sunt la distanțe diferite de Pământ. Majoritatea stelelor duble cunoscute nu au fost identificate nici ca stele binare, nici ca stele optic duble. Sistemele binare sunt foarte importante în astrofizică deoarece calculul orbitelor lor permite determinarea directă a maselor stelelor componente, care la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
orbitelor lor permite determinarea directă a maselor stelelor componente, care la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care pot fi estimate masele stelelor individuale. Stelele binare sunt adesea detectate optic, în care caz se numesc "binare vizuale". Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care pot fi estimate masele stelelor individuale. Stelele binare sunt adesea detectate optic, în care caz se numesc "binare vizuale". Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar fi spectroscopia ("binare spectroscopice") sau astrometria ("binare astrometrice"). Dacă o
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]
-
permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care pot fi estimate masele stelelor individuale. Stelele binare sunt adesea detectate optic, în care caz se numesc "binare vizuale". Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar fi spectroscopia ("binare spectroscopice") sau astrometria ("binare astrometrice"). Dacă o stea binară se
Stea binară () [Corola-website/Science/318977_a_320306]