782 matches
-
specii, deci tot atât de multe posibilități de reacție la schimbările de mediu, lichenul nu conține decât două specii, deci are posibilități foarte reduse de reacție. Ca urmare, un lichen nu se poate adapta la schimbarea calității mediului, așa cum o face o biocenoză, prin schimbări calitative, și dispare. În mediul modificat chimic și, implicit, redox, se poate constitui Însă un alt lichen, ce reprezintă altă asociere, Între o altă algă și o altă ciupercă, de data asta adaptată noii situații; dar niciodată vechiul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adaptarea la medii tot mai oxidante și astfel, ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, dar evoluată, respectiv alga, principial iubitoare de medii oxidante, dar neevoluată, se află deci la paritate din punct de vedere redox, ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină intră În contact cu lichenul are loc modificarea potențialului redox la nivelul mediului intern al lichenului; bioxidul de sulf, pe care l’am ales pentru exemplificare, are un efect reducător. Puși În situația de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și ca urmare poate fi rezolvată printr’o atitudine - În asta Înțeleg și măsurile - globală. Orice soluție parțială nu poate fi, nici măcar În cel mai fericit caz, altceva decât un paliativ. Ca problemă globală, poluarea afectează Întreaga biosferă, adică acea biocenoză de nivel ierarhic superior, ce populează planeta. Simplificând problema, vom vedea că, chiar dacă rezultat al interdependenței unor biocenoze locale, și alcătuită din foarte multe specii, fapt ce-i conferă stabilitate, biosfera cuprinde tot doar două segmente sau tipuri de organisme
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu poate fi, nici măcar În cel mai fericit caz, altceva decât un paliativ. Ca problemă globală, poluarea afectează Întreaga biosferă, adică acea biocenoză de nivel ierarhic superior, ce populează planeta. Simplificând problema, vom vedea că, chiar dacă rezultat al interdependenței unor biocenoze locale, și alcătuită din foarte multe specii, fapt ce-i conferă stabilitate, biosfera cuprinde tot doar două segmente sau tipuri de organisme: autotrofe, adică acelea care posedă posibilitatea de a se cupla la o sursă exterioară de energie - Soarele -, respectiv
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediu. Ca și În cazul lichenului, simbioza În discuție este specifică, ea putând avea loc doar Între anumite specii și, tot ca la licheni, asocierea se face odată pentru totdeauna. Ca atare, asociația nu se poate adapta, În felul unei biocenoze obișnuite prin schimbări calitative, la schimbarea condițiilor de mediu. Ca urmare, o degradare a mediului, chiar și o Încercare insuficient studiată de a corecta o degradare anterioară, poate duce la dereglarea relațiilor biocenotice la nivelul acestei simbioze. Stressați fiind, cei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bază: oxigenul, hidrogenul, carbonul și azotul; primele trei formează glucidele și lipidele, iar ultimele trei proteinele. Toate participă la cicluri mai mici sau mai mari, dar Întotdeauna Închise, caracterizate prin absența unui deșeu propriu-zis. În concret, organismele ce alcătuiesc o biocenoză, indiferent de nivelul ierarhic, inclusiv biosfera, se rânduiesc Într’un cerc; deși pe un cerc nu poate exista o origine, deci o poziție privilegiată, putem ple-ca de la un organism autotrof, o plantă, care utilizând forme minerale ale elementelor amintite va
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
seama de evoluția mediului, care este o realitate; cu sau fără om, mai mult, cu sau fără viață, mediul evoluează spre oxidant. Omul poate greși adoptând fie o tehnologie de depoluare cu scop conservativ, ori dimpotrivă cu scop exclusiv evolutiv. Biocenoza Însă, pe care al doilea cerc trebuie s’o folosească, e În același timp un detector care, bazat pe sesizarea gradului de supraviețuire proprie, permite o iterație Între evoluția sa și cea a mediului, ferindu-ne deopotrivă de exagerare ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celulă, pentru a fi digerate, a unor fragmente solide din mediu, este prezent și astăzi la celule care În mod obișnuit folosesc În hrănire difuzia prin membrana celulară a substanțelor nutritive din mediu. Astfel, a putut apare, nu Încă o biocenoză, dar un lanț trofic. Pe acea vreme, În lipsa oxigenului, nu exista respirație; cu alte cuvinte, organismele Își obțineau energia necesară prin fermentarea hranei, precum și astăzi drojdiile, proces din care rezultă mult bioxid de carbon. Procesele de fermentare nu sunt totale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prima formă de poluare a mediului, și avea același caracter ca mereu de aici Încolo, anume acela oxidativ. Exista și un partener, În ghilimele autotrof, numai că el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
porfirine, adică precursorii clorofilei. Dar numai un mediu oxidat putea permite fotosinteza; lanțul trofic heterotrof a pregătit tocmai acest mediu oxidant. Cu apariția primelor organisme fotosintetizante s’a putut forma un circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
precursorii clorofilei. Dar numai un mediu oxidat putea permite fotosinteza; lanțul trofic heterotrof a pregătit tocmai acest mediu oxidant. Cu apariția primelor organisme fotosintetizante s’a putut forma un circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce substanță reducătoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celor vechi. Și iată cum, din vârful creionului, a ieșit o explicație pentru ceea ce orice biolog consideră o necesitate stringentă a actualității: conservarea biodiversității. Cel de-al doilea cerc, de care vorbeam În capitolul anterior, al reciclării deșeurilor Într’o biocenoză constituită anume pentru asta, e poate, un alt salt calitativ, menit a mai adăuga ceva complexității, deci stabilității biosferei; poate o trecere de la bidimensionalul cercului, la tridimensional. Am discutat linia și am discutat cercul Vieții. A rămas cealaltă extremă: punctul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
s’o rezolve pe cea precedentă; cam drumul pe care-l parcurge acum tehnologia. Menținerea sub control a ritmului evoluției a necesitat stabilirea unui echilibru Între producătorii (autotrofele) și consumatorii (heterotrofele) de oxigen. Cu alte cuvinte, a trebuit să apară biocenoza. Și, inerent, alte probleme. Mai ales pentru că biocenoza, oricât de benefică ar fi, este totuși bazată pe menținerea unui echilibru; iar orice echilibru e fragil, mai ales dacă e dinamic, adică urmărește o evoluție. Prin faptul că biocenoza presupune participarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe care-l parcurge acum tehnologia. Menținerea sub control a ritmului evoluției a necesitat stabilirea unui echilibru Între producătorii (autotrofele) și consumatorii (heterotrofele) de oxigen. Cu alte cuvinte, a trebuit să apară biocenoza. Și, inerent, alte probleme. Mai ales pentru că biocenoza, oricât de benefică ar fi, este totuși bazată pe menținerea unui echilibru; iar orice echilibru e fragil, mai ales dacă e dinamic, adică urmărește o evoluție. Prin faptul că biocenoza presupune participarea a cel puțin doi parteneri, e valabil și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să apară biocenoza. Și, inerent, alte probleme. Mai ales pentru că biocenoza, oricât de benefică ar fi, este totuși bazată pe menținerea unui echilibru; iar orice echilibru e fragil, mai ales dacă e dinamic, adică urmărește o evoluție. Prin faptul că biocenoza presupune participarea a cel puțin doi parteneri, e valabil și principiul emergenței, adică cantitatea de informație Înglobată de biocenoză nu este doar suma informațiilor partenerilor ci, Încă ceva. Acest ceva este punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe menținerea unui echilibru; iar orice echilibru e fragil, mai ales dacă e dinamic, adică urmărește o evoluție. Prin faptul că biocenoza presupune participarea a cel puțin doi parteneri, e valabil și principiul emergenței, adică cantitatea de informație Înglobată de biocenoză nu este doar suma informațiilor partenerilor ci, Încă ceva. Acest ceva este punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai face ceva. Nu neapărat devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind, pe rând, ambele funcții ale biocenozei - producția substanței reducătoare, respectiv consumul ei -, astfel ca, pe termen lung, mediul să fie păstrat la același potențial redox. Sau, cel puțin așa a sperat atunci evoluția. Această prudență a evoluției, alternarea proceselor auto- și heterotrofe În cadrul aceleiași celule, conferă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
consumul ei -, astfel ca, pe termen lung, mediul să fie păstrat la același potențial redox. Sau, cel puțin așa a sperat atunci evoluția. Această prudență a evoluției, alternarea proceselor auto- și heterotrofe În cadrul aceleiași celule, conferă o stabilitate deosebită, superioară biocenozei chiar; Euglena trăiește În medii, ca bălțile, recunoscute ca poluate, mai ales cu substanță organică. Dar stabilitatea Înseamnă șanse extrem de scăzute de evoluție; Într’adevăr, formele evoluate ale Vieții sunt reprezentate de organisme pluricelulare, ce au apărut În cadrul perfecționării și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Euglena trăiește În medii, ca bălțile, recunoscute ca poluate, mai ales cu substanță organică. Dar stabilitatea Înseamnă șanse extrem de scăzute de evoluție; Într’adevăr, formele evoluate ale Vieții sunt reprezentate de organisme pluricelulare, ce au apărut În cadrul perfecționării și diversificării biocenozei. Nu trec degeaba În revistă feluritele experiențe ale evoluției Vieții. Ele sunt menite a identifica modele verificate pentru a Împăca tehnologia cu mediul. Euglena pare a fi un exemplu ce nu trebuie imitat de tehnologie, tocmai pentru că nu permite evoluția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Euglena ar putea modela etapa premergătoare despărțirii agriculturii de păstorit sau, după Biblie, a lui Cain de Abel. “Radiosfera”, 13 martie 1995, ora 12,25 24. Cât de curată e epurarea? Mă refeream deunăzi la faptul că evoluția a născocit biocenoza, pe care eu am asemănat-o cu un cerc alcătuit din organisme ce se mănâncă unele pe altele (simbolul alchimic al șarpelui ce-și Înghite coada ar putea fi interpretat și astfel), apoi perfecționarea ei ca o rețea al cărei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În acest sector al râului are consecințe ca acelea din vara trecută la Podu Iloaei. Și, colac peste pupăză, puterea reducătoare, deci depoluantă, a algelor este extrem de redusă. Practic, o instalație de epurare orășenească contemporană Îndeplinește doar rolul descompunătorilor unei biocenoze. Ea trebuie completată măcar cu segmentul autotrof al biocenozei, adică cu organisme capabile a produce, din deșeurile mineralizate, substanță reducătoare, cu alte cuvinte a constitui o biocenoză anume pentru depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din vara trecută la Podu Iloaei. Și, colac peste pupăză, puterea reducătoare, deci depoluantă, a algelor este extrem de redusă. Practic, o instalație de epurare orășenească contemporană Îndeplinește doar rolul descompunătorilor unei biocenoze. Ea trebuie completată măcar cu segmentul autotrof al biocenozei, adică cu organisme capabile a produce, din deșeurile mineralizate, substanță reducătoare, cu alte cuvinte a constitui o biocenoză anume pentru depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de instalația de epurare nu direct În râu, ci prin intermediul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
redusă. Practic, o instalație de epurare orășenească contemporană Îndeplinește doar rolul descompunătorilor unei biocenoze. Ea trebuie completată măcar cu segmentul autotrof al biocenozei, adică cu organisme capabile a produce, din deșeurile mineralizate, substanță reducătoare, cu alte cuvinte a constitui o biocenoză anume pentru depoluare. Cum se poate realiza aceasta? Deversând apele uzate prelucrate de instalația de epurare nu direct În râu, ci prin intermediul unei mlaștini. Vegetația acesteia, aproape exclusiv alcătuită din stuf și papură, deci din plante monocotiledonate, implicit Înzestrate cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
problemele În planul rațional. Poate ăsta Îi și este rolul: natura nu Înzestrează pe nimeni cu ceva inutil ei Însăși. Ca orice ființă, omul ar fi fost supus reglării populației, În funcție de cantitatea de hrană pe care i-o putea oferi biocenoza, dacă n’ar fi apelat la rațiune, inventând tehnologia. Aceasta a rezolvat fiecare criză generată de capacitatea de Înmulțire, firesc superioară necesității supraviețuirii speciei, asigurând de fiecare dată și un surplus. Viața Însemnând energie și, prin forța lucrurilor, dispunând de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]